5,068 matches
-
de la inimă la inimă, cuvântul - sămânță”. Olivier Clement. Astăzi, a vorbi despre rugăciune, într-o lume în care avem atât de multe alte preocupări mult mai „palpabile și mai rentabile”, constituie, de cele mai multe ori, un „nonsens” datorită gândirii noastre foarte pragmatice în urma căreia așteptăm, în cel mai scurt timp, lucruri și rezultate foarte „concrete” și foarte „eficiente”!... Pentru foarte mulți dintre noi, cei așa ziși credincioși, a ne ruga înseamnă a depune un efort prea mare și pentru o lungă durată
MODERNĂ ŞI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA VIEŢII SECULARIZATE DE ASTĂZI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372969_a_374298]
-
mult dorită copilă. Până să meargă la școală, a avut o copilărie fericită. În casa părintească, Maia s-a bucurat de asistența unei bone cunoscătoare a limbii engleze, care i-a sădit copilului dragostea pentru limbi străine. Era o gândire pragmatică, de prevedere, a părinților. Rașel avea din partea mamei ei o mătușă care locuia în America și, gândea ea, niciodată nu se știe cum vor merge timpurile! De aceea era bine ca fata ei să învețe limba engleză care se vorbește
DRAMA UNEI COPILE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372133_a_373462]
-
a fiecăruia să facem un răi pe Pamant prin a fi noi mai buni și să nu mai căutăm scuze să ne atingem aproaprele nici măcar cu o floare dacă nu e de Mângâiere și Dragoste! Nu sunt idealista ... sunt chiar pragmatică când spun asta .... nu se poate un nou comunism și sclavagism evoluat la nivel de hărțuire psihică și personală .... poate faceți o crimă subtilă pentru niște bani ... și asta au zis în biblie cu vândutul sufletului -> nu mai faceți asta
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
a fiecăruia să facem un răi pe Pamant prin a fi noi mai buni și să nu mai căutăm scuze să ne atingem aproaprele nici măcar cu o floare dacă nu e de Mângâiere și Dragoste! Nu sunt idealista ... sunt chiar pragmatică când spun asta ....nu se poate un nou comunism și sclavagism evoluat la nivel de hărțuire psihică și personală ....poate faceți o crimă subtilă pentru niște bani ... și asta au zis în biblie cu vândutul sufletului -> nu mai faceți asta
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
apoi în București, imediat ce terminase liceul pedagogic, astfel că nu profesase niciodată, petrecându-și anii tinereții între parohia soțului, în apropiere de capitală și casa de pe strada Zânelor. Era o femeie modestă, altruistă, sociabilă, cu o minte ageră și spirit pragmatic, înconjurată mereu de prieteni și oameni nevoiași, căci da dovadă de multă înțelegere și de multă răbdare. Putea întreține o conversație pe orice temă, era cultivată, rafinată și spirituală; îi plăcuse să se implice în activități casnice și sociale, excelând
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
care eram capabilă în momentul acela, condiționând-o învoluntar să mă ia în serios. - Vino cu mine sâmbăta viitoare la Fundație. Am ochit câțiva avocați chipeși, poate asta te va ajuta să-l uiți mai repede. Nicoleta era pe cât de pragmatică, pe atât de bine intenționată, însă m-a surprins acea propunere, așa încât am preferat să nu răspund. - Nuanța asta de șaten te prinde de minune, a continuat ea, îți pune în valoare trăsăturile fine și delicate, buzele pline și senzuale
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
sfat. Pe aceștea îi consideram prieteni. În zilele și orele de repaus,sau când eram în familie, credeam nimerit să petrecem timpul cu încă vreo două ,trei familii împreună.Unii au dovedit o adevărată prietenie -reciprocă. Într-o societate din ce în ce mai pragmatică ,probabil ar putea părea nefiresc să vorbim ,printre altele ,despre prietenie. Nu mă refer la contactele prin telefon și nici la facebook ,You Tobe,sau rețeaua albastră. Vorbesc despre esența prieteniei,despre valoarea ei umană,ca sentiment -considerat de psihologi
PRIETENIE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371741_a_373070]
-
candidații lor, nu vin cu desantul greu - fie că nu-l au, fie... pentru locurile din consilii, veniți sau neaveniți, prin modestia și manipularea lor ieftină, nu aduc propuneri, cu idei speciale, inițiative originale, performante și curajoase, dar realiste și pragmatice, pe multiple planuri, datorită slabei viziuni creatoare (indiferența), și lipsa de personalitate, ceea ce le caracterizează dimensiunea spirituală, ușor intrând în asperități și sterile polemici politice, ceea ce le convine, fiind de vârful nasului. Trebuiesc promovați oameni cu rădăcini adânci, cu memorie
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
trup și o singură ființă. Lea se pierdu în îmbrățișarea lor, continuând să murmure litania ei, tot mai încet și mai rar, până se liniști complet. - Maria, hai s-o spălăm și s-o ducem în pat! șopti Liviu, redevenit pragmatic. A înghețat pe gresia asta, draga de ea! - Te simți mai bine, iubito? o întrebă mama, dezmierdând-o duios, acoperind-o până sub bărbie, ca atunci când era micuță. Lea o privi lung. Vrei să-mi spui ceva? Ce e, puiul
DILEME ( FRAGMENT 24) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375655_a_376984]
-
2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului LUMEA Lumea, acea femeie ideală, Frumoasă, răvășită, imorală, Vindecătoare ea fiind bolnavă, Privirea-i de seducție născută ca otravă, Cu buze fragede, senzuale, Ce rătăcesc pe noi fără de cale, Copilăroasă, ademenitoare, Profund pragmatică dar visătoare, Geloasă pe imaginea ce-a fost, Pe rostul rostului fără de rost, Lucidă- n propria ei confuzie, Că însăși ea e doar iluzie, Lumea cu- a ei neagră pălărie, Cu boruri largi pe fața străvezie, Privindu- te ca pe
LUMEA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375781_a_377110]
-
curenții tulburi ai viselor rebele și demonice, de coșmarele neputinței și ale zădărniciei. Luciditatea analitică, logica lineară, realismul obiectiv, experimental, sunt căi și mijloace adecvate și operative de cercetare folosite de știinta și tehnologie, algoritme, coduri cibernetice, busole de orientare pragmatice, precise și efective. Dar nu în metafizic, nu dincolo de zonele existențiale ale lumii acesteia limitrofe și claustrofobice. Iar dacă suntem absolut siguri și convinși că lumea aceasta este singura lume posibilă în infinitul astronomic de posibilități, poate că n-am
TEOLOGUMENA – DESPRE DARUL VEDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379226_a_380555]
-
Dar a adăugat cu mândrie: „Și tocmai de aceea ea este cea dintâi dintre științe!” Da, știință, căci definiția dată de Stagirit filosofiei, sună astfel: „Filosofia este arta artelor și știința științelor”. „Mda, vor strâmba din nas științificii zilelor noastre pragmatice. Poate că pe-atunci, când filosofia acapara în grabă tot ce era zămislit de mintea umană, orgoliul aristotelic era întemeiat. Dar astăzi...” Și poți să nu le dai dreptate acestor atotștiutori neîncrezători?! Ei bine, dacă asta-i starea de lucruri
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
PETROVAI - PREZENTUL Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ce facem cu viața noastră și cu viețile altora? 1.Considerații preliminare Trăim în prezent și ne luptăm din răsputeri cu el potrivit pragmaticului și anticreștinescului „Trăiește-ți clipa!”, cu toate că pentru unii gânditori, prezentul nu semnifică decât hotarul aproape insesizabil dintre genunea trecutului și cea a viitorului. Toți oamenii luptă să dobândească binele și fericirea, chiar dacă în căutările lor nu o iau cu toții pe
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
în prealabil voi puncta trăsăturile de referință ale lumii în care trăim, căci în simbioza sa cu prezentul, lumea este trupul acestui hibrid, pe când timpul are rolul capului conducător. a) Preeminența acordată materialului de lumea tot mai grăbită și mai pragmatică în care viețuim. Așa cum am arătat în cartea Symphonia cuvintelor, Editura „Echim”, 2005, conținutul civilizației noastre - adevărata coloană vertebrală a lumii actuale, se reflectă în legea celor trei „c”-uri: consum-comoditate-confort. Indiscutabil că omul de azi are de ce să fie
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
la fericire al unei noi epoci. În fapt, România urma exemplul ansamblului de democrații populare, nedevenind imediat stăpîna propriului său destin. Democrații au avut dreptate să vorbească de o revoluție confiscată. Punctele de reper sînt slabe astăzi. Cinismul individualist și pragmatic al păstrării privilegiilor sau al accesului la aceste privilegii nu va putea alimenta, pe termen lung, o cultură politică. Dacă aceste comportamente care dirijează formele de democrație, jucîndu-se cu instituțiile, se instituie, România se va îndrepta spre o descompunere anarhică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
diplomației franceze care, în numele principiului naționalităților, alege dezmembrarea imperiilor, însă această alegere nu este făcută în detrimentul unei înțelegeri europene între cei Mari. Franța lansează un ideal, acela al teritoriului-stat-națiune la granițele Europei și, în același timp, ea girează o politică pragmatică. Deschiderea și intrarea în scenă a micilor națiuni relevă o intenție cvasicolonială. Rusia este puternică și de aceea se dorește ca ea să fie stăpînită; Austria vecină este prezentă și de aceea se dorește să fie respinsă; Imperiul otoman este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în dialogul cu sovieticii, ca placă turnantă în contactele cu statele socialiste. Nu trebuie neglijat deloc, scrie Mihai Botez, reprezentantul României la ONU în 1994, oportunitatea, folosul pe care americanii îl considerau cîștigat, de a avea, prin intermediul românilor, un contact pragmatic și direct, cu centrul de decizie al Pactului de la Varșovia, al cărui membru cu drepturi depline era România. Interesul pentru un astfel de canal de informație și comunicare nu putea să apară decît justificat în întregime." În timp ce orice iluzie este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un scop ultim. Scopurile ultime ale puterii ceaușiste, dincolo de păstrarea unui statut social privilegiat pentru nomenclaturiști, nu mai păreau exagerate. La începutul anilor '80, unii actori tăcuți caută să regăsească contactul cu realitatea, să opereze o întoarcere la o raționalitate pragmatică, să reflecteze la modalități de reformă care să nu repună în discuție cîștigurile scump plătite după 1945. Mihai Botez se întreabă: de ce intelectualii români sînt indiferenți la ceea ce se întîmplă prin alte părți, în Polonia și apoi în Uniunea Sovietică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu CEE... Leniniștii se infiltrează în sindicate și blochează cît pot exprimarea nemulțumirii sociale. Socialiștii își arată resentimentul împotriva pretențiilor Occidentului care trece țara prin furcile caudine și nu oferă decît o integrare periferică, de zonă secundară. Logica reformistă este pragmatică și totodată purtătoare a unui sistem de reprezentări și a unei ierarhii a valorilor. Pragmatismul împinge spre o integrare în Vest. Aceasta a fost una din greșelile lui Ceaușescu, că a subestimat puterea de atracție occidentală asupra identității românești. Integrarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să favorizeze, pentru grupul țintă la care facem referire, diverse tipuri de ieșire din sistem (orientare către liceul vocațional, teoretic, tehnologic). 43 2.1. Conceptualizarea Propunerea de a stimula cooperarea între elevii unei clase/ școli se bazează deopotrivă pe considerente pragmatice, cât și teoretice. Relația dintre cooperare, dezvoltare cognitivă, comportament și interdependență socială se fundamentează, din punct de vedere teoretic, pe: • teoriile dezvoltării cognitive - Piaget și Vâgotski susțin că, atunci când indivizii cooperează în mediu, apar conflicte ce generează dezechilibru cognitiv, care
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
luăm numai după prețurile afișate la magazinul de specialitate. Dacă pictura este mijlocul dvs. de existență, care-i diferența? El și-a cumpărat o limuzină, dvs. o pereche de mocasini cu care ați flanat pe bulevardele Tours-ului. El este mai pragmatic, dvs. mai spiritual; publicul lui nu va fi niciodată al dvs., și invers; el va fi mai bogat în mașini, dvs. în cărți și renume. Pictura nefiind un act colectiv, pictorilor chiar le rămîne soluția individuală care, în timp, le
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plăcea să citească pentru că era deșteaptă"), sau implicită ("Ploua, și Ion s-a udat"). Cînd e implicită, ea este deductibilă din rațiuni logice, necesare ("Toți jucătorii de cărți sînt triști. Suzana era jucătoare de cărți. Era tristă."), sau din rațiuni pragmatice, probabilistice: dacă un eveniment urmează altui eveniment în timp și este legat (în mod plauzibil) de el, se consideră că al doilea eveniment este cauzat de primul dar aceasta, în condițiile în care narațiunea nu specifică altceva (comparați "Ioana a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
component semantic interpretînd aceste structuri (caracterizînd atît conținutul macrostructural cît și cel microstructural specific); (3) un set finit de REGULI (TRANSFORMAȚIONALE) operînd pe structuri interpretate și explicînd discursul narativ (FRECVENȚĂ, RITM, VITEZĂ, intruziuni ale instanței povestitoare etc.); (4) un component pragmatic (specificînd factorii cognitivi și comunicativi care afectează procesarea, DISPONIBILITATEA NARATIVĂ și oportunitatea debitului acestor trei părți ale gramaticii); și (5) un component al expresiei, permițînd translația informației furnizate de celelalte componente într-un anumit mediu de reprezentare (de ex., engleza
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1982; Lemon, Reis 1965; Titunik 1963; Vinogradov 1980. povestire factuală [Aussage]. Unul din cele două subsisteme lingvistice, în accepția lui Hamburger, opus la ceea ce se numește POVESTIRE FICȚIONALĂ (fiktionale Erzählen). Povestirea factuală constă din aserțiuni de realitate, istorice, teoretice și pragmatice (ca și aserțiuni de "realitate prefăcută", de exemplu în NARAȚIUNEA ficțională LA PERSOANA ÎNTÎI): acestea se pot raporta la un eu-origine (I-Origo) real (sau mimat) și subiectivitatea sa. Povestirea ficțională, pe de altă parte, constă dintr-o NARAȚIUNE ficțională LA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
explorate și exploatate diferit și cu rezultate diferite, de profesori diferiți. În funcție de propriile particularități de structură psihică și de filosofia educației la care aderă, conștient sau nu, profesorul accentuează una sau alta dintre dimensiunile comunicării - cea informativă, cea relațională, cea pragmatică etc. -, creând premise de răspuns complementar din partea elevilor sau a cadrului instituțional în care activează etc. Pe lângă cele analizate până acum, se pot enumera o altă serie de trăsături care, și ele, contribuie la crearea unui univers specific al comunicării
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]