1,112 matches
-
Ambele reprezint] versiuni concurente de interpretare a intuiționismului nativ în etic]. Contactul cu civilizația apusean] a însemnat pentru tradiția chinez] o a doua invazie ideologic] barbar]. Gânditorii chinezi au manifestat un interes aparte pentru sisteme filosofice occidentale precum socialismul și pragmatismul. Cu toate acestea, Mao Zedong, în calitatea sa de reformator al tradiției, preferă s] se compare mai degrab] cu primul împ]rât legalist. Pe de alt] parte, Deng Xiaoping este reprezentativ pentru renașterea spiritului pragmatic. Toate celelalte teorii despre tao
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viziuni articulate asupra moralei, ei nu au și o filosofie moral]; totuși, refuzul lor de a acorda un loc central moralei individuale așa cum era ea înțeleas] de c]tre Kant și Mill este o poziție filosofic] asupra eticii individului autonom. Pragmatismul american s-a ocupat mai puțin de moral] decât de alte subiecte; o excepție notabil] este ins] John Dewey (1859-1952) care a fost influențat de teoria hegelian] asupra primatului comunit]ții în structura personalit]ții morale. În lucrarea Human Nature
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Harman, G.: 'Moral relativism defended', Philosophical Review 84 (1975), 3-22. Herodotus: The Persian Wars, trans. George Rawlinson (New York: Modern Library, 1942). Herskovits, M.: Cultural Relativism: Perspectives în Cultural Pluralism (New York: Vintage, 1972.) James, W.: 'The will to believe', Essays în Pragmatism, ed. Aubrey Castell (New York: Hafner, 1948). Mackie, J.L.: Ethics: Inventing Right and Wrong (Harmondsworth: Penguin, 1977). Montaigne, M. de: Complete Essays (1595), trans. Donald M. Frame (Stanford: Stanford University Press, 1973). Nagel, Ț.: The View From Nowhere (New York: Oxford University
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Wesenwille), o forță organică, naturală, instinctivă, nereflexivă, prin care un actor se vede pe el însuși ca un mijloc sau instrument de atingere a scopurilor grupului din care face parte. Societatea se referă la grupări bazate pe și susținute de pragmatism sau scopuri instrumentale. Este o "construcție socială" derivată din voința rațională / arbitrară (Körwille) deliberată, calculată, orientată spre viitor, prin care un actor vede grupul social ca mijloc de atingere a scopurilor sale individuale. Am considerat necesară reîntâlnirea cu aceste perspective
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și la modificarea orientării sistemelor sociale:trecerea de la obiectivele pasive, defensive, la obiectivele active. Obiectivele pasive, defensive exprimă orientarea sistemelor sociale spre menținerea prin adaptare locală și conjuncturală. Sistemul este orientat spre menținerea acceptării din partea contextului social imediat printr-un pragmatism îngust. O asemenea orientare poate fi, în ultimă instanță, disfuncțională pentru colectivitate și eficacepentru sistem doar pe termen scurt, tinzând să ducă la crize în perspectivă. Oîntreprindere poate realiza necritic ceea ce unul dintre forurile ei superioare cere la un moment
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
necesar de filosoful englez pentru a atenua exuberanța sau entuziasmul intelectualului și a-l face să adâncească demersul său până la limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți sunt sceptici În fața unui raționalism „militant”, preferând un pragmatism moderat, recurgând adesea la argumente generate printr-o perspectivă comparativă și ferindu-se de teorii generale atotcuprinzătoare. După „experimentul” marxist și după eșecul lui Talcot Parsons În elaborarea unei teorii sociologice generale, nimeni nu mai pare dispus să se aventureze
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
11) și ,,Metode calitative” (Research Network 21) din cadrul celei de-a VI-a Conferințe a Asociației Europene de Sociologie (Murcia, 23-26 septembrie 2003) susține cele afirmate anterior. Din Danemarca, profesoara Margareta Bertilsson a vorbit despre ,,abducție” ca element central În ,,pragmatismul lui Peirce”. Milan Jaros (Marea Britanie) a pus În discuție pseudomatematizarea și reîncadrarea socialului. Doi cercetători din Austria au analizat procesele civilizării și teoria evuluționistă. Ute Gerhard, de la Universitatea din Frankfurt, a comparat teoriile individualizării din perspectiva genului. Victor Fanciuk, profesor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perioade - sfârșitul anilor ’70-’80, respectiv Începând din anii ’90 - scrierile despre Chicago se diversifică considerabil. Cele ce urmează sunt doar câteva exemple: Fred Mattews (1977) publică biografia lui Robert Park. David Lewis și Richard Smith, În American Sociology and Pragmatism (1980), accentuează tradiția psihologiei sociale, ,,ignorând, practic, ecologia și studiile urbane, celelalte două picioare ale tripodului” (apud Abbott, 1999, 12). Pentru cei doi, Chicago este psihologie socială, psihologia socială este interacționalism simbolic, iar interacționalismul simbolic este reprezentat de Dewey-Thomas-Cooley-Blumer. În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
the United States. Chicago: University of Chicago Press. Laumann, Edward O. și Michael, Robert T. (eds.). (2001). Sex, Love and Health in America. Chicago: The University of Chicago Press. Lewis, David J. și Smith, Richard L. (1980). American Sociology and Pragmatism. Chicago: University of Chicago Press. Matthews, Fred. (1977). The Quest for an American Sociology. Montréal: McGill-Queens University Press. Polanyi, Karl. (1944). The Great Transformation. New York: Reinhart. Rock, Paul (1979). The Making of Symbolic Interactionism. Totowa, N.J.: Rowman and Littlefield. Short
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
stat și nu ca un agitator al maselor. Acest lucru nu înseamnă că López Obrador a fost incapabil să se comporte pragmatic. Nici despre Cárdenas nu se poate spune că nu s-ar fi putut lansa în acțiuni lipsite de pragmatism, dar justificate susținute de argumente morale. Ambii oameni politici se simțeau în elementul lor când venea vorbă de confruntări duse în termenii absolutismului moral și ambii au fost suficient de pragramatici încât să guverneze efectiv orașul Mexico. Și totuși diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
relațiile sociale. Watt și Wong, 1991. A informa în legătură cu unele evenimente trecute, a-ți povesti viața. A atribui evenimentelor trecute valoarea de semnificație sau cauză a problemelor actuale. A se refugia în trecut. A se referi mereu la evenimente trecute. Pragmatism clinic. Depresie, tulburări anxioase generalizate... Fobii, disfuncții erectile ... Vezi capitolul 1. Bandura, 1977. Hayes și al., 2006. Vezi și capitolul 1. Hutchins, 1995. N=1 Ghicim și înțelegem ușor cauzele istorice care au făcut ca terapiile cognitiv-comportamentale să pună această
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
guvernării și primirea regulată a taxelor. Pietatea religioasă declarată a regilor persani pentru zei, funcționa spre mai buna acceptare a dominației străine în tentativa de a amortiza cât mai mult posibil revendicările religioase; era vorba, în definitiv, de un adevărat pragmatism politic. Cultele locale puteau fi, așadar, autorizate, dar numai în măsura în care nu alimentau răscoale și fără să prevadă reduceri și scutiri de la regimul fiscal normal. Acest fapt ne induce să considerăm că, deși iudeii au obținut de la autoritatea persană autorizația să
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
din limbajul mimico- gestual al cuvintelor greșit notate/ exprimate, însă nu au fost capabili să le pronunțe și să le scrie corespunzător. În acele momente, neputința de a vorbi, exteriorizată prin mimica facială, era mult mai apăsătoare și importantă decât pragmatismul lor de a apela la limbajul semnelor. Mai precis, au solicitat ajutorul pentru a li se dactila sau măcar pronunța cuvintele pentru a le identifica prin labiolecturare, confirmându-se ideea conform căreia memoria cognitiv-verbală se dezvoltă mai lent comparativ cu
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
privind modul de a acționa. Datorită acestui aspect esențialmente concret al doctrinei sale, Buddha a fost considerat cel dintâi psiholog „practic”, iar calea propusă de el a fost numită psihologie filosofică sau filosofie psihologică. Edward Conze califica filosofia buddhistă ca „pragmatism dialectic”, întrucât susținea că toată speculația care nu servește în mod direct la obținerea eliberării este vană și inutilă. Sfaturile, recomandările și comportamentele prescrise de doctrina buddhistă configurează o filosofie pragmatică de viață, o aspirație la autonomie interioară, la pace
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
căreia orice cunoaștere este "retrogradată la statutul unei slujnice a scopurilor noastre practice, și lumea însăși nu e decât imaginea proiectelor noastre de viață"187. Această iluzie, așa cum a arătat Roger Hausheer, se susține prin patru mari curente de gândire: pragmatism, existențialism, subiectivism, relativism. Filosofiile în "-ism" sunt, într-adevăr, proiecte de viață paralele cu ea însăși. Pentru Foucault, pe urmele lui Nietzsche, cunoașterea autentică nu se află nici în bine, nici în rău, nici în lupta mitizantă dintre bine și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe regele României despre cele discutate. În pofida faptului că declarațiile făcute de Hitler lui Gheorghe Brătianu, fuseseră aduse și la cunoștința guvernului României, acesta a păstrat, o "rezervă totală", promovând în continuare o politică, apreciată, uneori, ca fiind "lipsită de pragmatism"844. Ideea privind necesitatea unei politici externe care să promoveze neutralitatea României era reluată în discursul susținut de Gheorghe Brătianu, la 11 decembrie, cu ocazia dezbaterilor pe probleme de politică externă angajate în Comisiile reunite ale Camerei și Senatului 845
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Editura Agni, București, 1993. Livezeanu, Irina, Cultură și naționalism în România Mare 1918-1930, traducere de Russo Vlad, Editura Humanitas, București, 1998. Mamina, Ion, Consilii de Coroană, Editura Enciclopedică, București, 1997. Mamina, Al., "4 martie 1871 Liberalii radicali: de la idealism la pragmatism", în Magazin Istoric, 1999, nr. 1, pp. 22-23. Manent, Pierre, Istoria intelectuală a liberalismului, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, București, Editura Humanitas, 1992. Maner, Hans-Christian, "Depre elite și partide politice din România interbelică și importanța lor pentru conștiința
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
societate, întrebuințarea ei trebuind să devină un serviciu pentru un cât mai mare bine social, apare pentru prima dată în Constituția germană din 1919. Ștefan Păun, op. cit., p. 62. 314 Al. Mamina, "4 martie 1871. Liberalii radicali: de la idealism la pragmatism", în Magazin Istoric, 1999, nr. 1, p. 22; Pierre Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, traducere de Mona Antohi și Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 1992, p. 129 . 315 Articolul intitulat "Monarhism și democrație" este semnat cu pseudonimul Timon. "Mișcarea", nr.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a devenit rațiunea de a fi a acestor științe, iar funcția cognitivă a științelor umaniste, pe care Husserl și Dilthey o leagă de spirit, și-a pierdut sensul și legitimitatea. În schimb, atât în educație cât și în cercetare, seducțiile pragmatismului și relativismului care se opun unei rațiuni teoretice dezinteresate și unui umanism care cultivă per se adevărul, binele și frumosul, sunt mai prezente ca niciodată. Acest relativism științific este, cum am putea spune într-un limbaj apropiat de cel al
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cuplului față de copil: el nu mai este o bogăție, ci o responsabilitate și o greutate din punct de vedere economic, psihologic și moral. Aceste trei fenomene prezentate în mod sintetic creează un teren nou pentru identitatea familiei actuale, marcată de pragmatism, indiferență, subiectivism și relativism moral, în raport cu educația multimensională și exigențele ei. Atunci când vorbim despre părinți și educația pe care o propun, nu putem face abstracție de criza actuală a familiei care, în opinia sociologilor, se referă la criza modelului tradițional
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
orașe din provincie, amenajarea urbană răspundea tocmai preocupării de salubrizare și de control al spațiului urban. Planurile orașelor, numerotarea imobilelor, denumirea străzilor, iluminarea spațiilor publice reprezentau încercări de ordonare a spațiului urban, în speranța unei disciplinări mai riguroase a locuitorilor. Pragmatismul vizionar al baronului Haussmann Haussmanizarea este adesea prezentată ca primul exemplu al unei adevărate politici urbane 1 concepute pe baza promisiunii de a salubriza, mări și înfrumuseța Parisul. Transformarea capitalei a fost considerabilă, iar amprenta lui Haussmann rămâne și astăzi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe concursul tuturor, sancționată de voința publică, singura care poate realiza necesara salvare comună" (p. 273). Comentariul lui Léon Bourgeois asupra trimiterii făcute de Jules Siegfried la Anglia, cu ocazia unui ciclu de conferințe despre aplicațiile sociale ale solidarității, ilustrează pragmatismul pe care se bizuiau solidariștii: "Domnul Siegfried, căruia i se datorează în mare parte legea franceză a locuințelor ieftine din 1894, ne-a arătat în conferința asupra acestei probleme cum Anglia această patrie a liberului schimb economic, "acest pământ clasic
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comun. Inovația tehnică fascinează aleșii mai mult decât reflecția ingrată și complexă asupra organizării deplasării locuitorilor. Încrederea aleșilor în noile tehnologii ale transporturilor este motivată în parte de beneficiile pe care le trag din "efectele structurante ale transporturilor". Sub acoperirea pragmatismului, această dogmă tehnicistă întreține în discursul politic acel patos pe care aleșii îl consideră indispensabil pentru a convinge. El constă în a face să se creadă în "rețelele care ar dualiza spațiul și l-ar face profitabil doar pentru zonele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
logicile de zoning și de sectorizare ale perioadei precedente"457. Astfel, "proiectul orașului" apare, în repetate rânduri, ca o renunțare deghizată la planificarea pe termen lung. Teancul neierarhizat de orientări vagi și generale nu sprijină cu nimic deciziile viitoare, iar "pragmatismul strategic risca în aceste condiții să cadă în empirism și oportunism"458. În acest context, managementul de către marile grupuri private al portofoliilor lor de activitate le face să neglijeze segmentele mai puțin rentabile ale pieței colectivităților locale, precum habitatul social
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vreo responsabilitate. Pentru majoritatea municipală, avantajele consiliilor de cartier se dovedesc a fi multiple. În primul rând, prezența primarului ar dovedi interesul acestuia pentru locuitorii orașului și personalizarea relației cu aceștia. Apoi, propensiunea consiliilor pentru depolitizarea problemelor în numele înclinației spre pragmatism creează disconfort pentru orice altă opoziție politică. Atunci când vrea să-și facă auzită vocea, opoziția este suspectată că perturbă din motive politicianiste relațiile constructive dintre primar și concetățenii săi. În sfârșit, consiliile de cartier reprezintă un instrument de pilotaj interesant
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]