2,626 matches
-
a făcut-o parte din Cuvânt. Rămâi cu noi, Părinte-al nemuririi, Ai noștri pași condu-i spre porți de har, Să înflorim mereu ca trandafirii Și să rodim privind înspre calvar. Cuvântul Tău să lumineze fața, Acelora ce-n preajma noastr-or fi, În Adevăr să spunem despre Viața Ce prin credință noi vom dobândi. Și-mi amintesc, acum e ceasul două, Încă Te chem cu inima arzând, E noapte, frig și iar e lună nouă, Tu îmi șoptești că vei
ÎMI AMINTESC de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373847_a_375176]
-
spontană, afișând cu resemnare pe câte un ochi de geam anunțul, din ce în ce mai greu lizibil, că sunt de vânzare ori de închiriat. Îmi port pașii pe cele câteva străzi cu nume ciudate, care se răspândesc dinspre centru pe văile dealurilor din preajmă, adevărate avanposturi ale masivului muntos profilându-se întunecat îndărătul lor. Reîntors după două decenii în localitatea unde mi-am câștigat o bună bucată de vreme existența înainte de ’89, toate îmi par familiare văzute de la distanță și în același timp străine
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
Sunt eu, Mateescu, de la Observatorul "Bradul" din Vatra Dornei!... - Ce mai vrei, măi Mateescule, la ora asta? Te-a speriat vreun urs? - Scuzați că vă deranjez atât de dimineață. Dar s-a întâmplat ceva nemaipomenit astă noapte! A căzut prin preajmă ceva, ca un meteorit!... - Și pentru asta mă suni pe mine?... - Păi, să vedeți, a fost o zdruncinătură formidabilă aici, apoi... - Nu mai spune! Chiar așa? Poate chiar te-ai și speriat?... - Da! Am fost azi-noapte până acolo, la fața
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]
-
nelipsiți de la pachetul lui Ionel, mai foloseau și un alt șiretlic, aduceau și ei puțină mâncare din care îi dădeau câte puțin lui Ionel, care apoi cu generozitate îi invita să mănânce din pachetul lui. Tomiță de câte ori îl avea în preajmă pe Ionel, nu îl privea decât cu un zâmbet larg și cu o expresie a feței prin care lăsa de înțeles că un om ca el trebuie să tolereze și să se coboare la nivelul acelui băiat. Pe atunci Ionel
PIERDE VARĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375427_a_376756]
-
castel, lua drumul peșterii din pădure, curăța și înfășa rănile, după care îi dădea să mănânce feciorului cum i-ar fi dat unui copil ce nu se putea hrăni singur. Se obișnuise feciorul ce fusese zmeu să o aibă prin preajmă și o îndrăgi și mai mult dacă asta ar fi fost posibil la cât de mult ajunsese să o îndrăgească. Ba, uneori chiar i se părea că și fata îl privea cu drag și atunci nu era om mai fericit
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
Anghila Swordfish, născută Barracuda, putea să spele podelele cu el, de câte ori voia mușchiul ei de mare doamnă. La modul cel mai sincer, dacă nu erai nepotul, cumnatul sau, hai să spunem, protejatul doamnei, nu era indicat să-i fii prin preajmă în momentele sale de acțiune! Dar, nu prea se punea problema unor abateri de la norme, deoarece, conform unei îndelungate tradiții, în părțile acestea de lume totul se rezolvă numai și numai în familie. Așa era și acum! Marele Consiliu Dirigent
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
după cum povestea cineva. Recunoașterea din partea turcului a fost, din ziua deschiderii brutăriei, pașaportul său de liberă staționare lângă magazin. * Era în ziua de Florii. Mă-ntorceam dinspre biserica Sf. Ilie cu două narcise și trei jordițe de salcie în mână. Preajma toată vibra în soarele dimineții în parfum de curat, de floare, de speranță. Parcă și claxoanele indisciplinaților nu mai îndrăzneau să tulbure frumusețea zilei. Uitaseră poruncile, graba și orgoliile neamului lui manivelă. Chiar și cei mai duri se înmuiaseră de
BUNUL SAMARITEAN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372485_a_373814]
-
o faci Din floare de Mac! Din florile câmpului Fă-mi plete lungi, unduitoare Și umple-mi sufletul Numai cu stropi de iubire! Iubire să semăn pe unde voi merge Și numai iubire să aibă a culege Cei ce în preajmă-mi vor sta. IOANA STUPARU București ... Citește mai mult RugăMângâie-mi, Doamne, clipași nu-mi ascunde sufletulîn trup de țărânăAdemenitor de păcate!Îmbracă-mi sufletulîn trup stăveziuCa bobul de rouăCe strălucește sub raza de soare!Din flori de AlbăstreleFă-mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
Iar gura, te rog să mi-o faciDin floare de Mac!Din florile câmpuluiFă-mi plete lungi, unduitoareși umple-mi sufletulNumai cu stropi de iubire!Iubire să semăn pe unde voi mergeși numai iubire să aibă a culegeCei ce în preajmă-mi vor sta.IOANA STUPARUBucurești... XXII. "DESPRE ÎNGERI", DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 1075 din 10 decembrie 2013. Despre îngeri Nu căuta prin scrierile filozofilor când vrei să afli câte ceva despre îngeri Întreabă-L pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
poet chiar și în proză” (Charles Bodelaire) Copilăria reprezintă o temă foarte valoroasă prin caracterul accesibil, atractiv și interesant. Sufletul unui copil este ca un bulgăre de aur, care crește din truda tuturor sau se macină din ignoranța celor din preajmă. Dacă vrei să vezi fericirea, privește în ochi de copil! Fiecare aspect le produce uimire și încântare. Anii copilăriei sunt anii inițierii, sunt cei mai scumpi, care nu trebuiesc uitați nicicând, că nicodată nu putem retrăi clipele copilăriei, deși fiecare
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
trotuarele înguste, mașinile parcate înghesuit, nereglementar, îngustând și mai mult aspectul străzii, arborii desfrunziți, cu crengile ciunge, trunchiurile răsucite, totul dând impresia de boală, de sfârșit de viață... Și fulgii albi căzând din cer ca o compensație a urâtului din preajmă... Ningea în acea lună a iernii... Era haosul ninsorii, asemeni haosului din inimile semenilor, iar după acest haos se poate așterne un strat minunat, unitar de zăpadă, îmi spuneam... Comuniunea fulgilor, a inimilor noastre... Dreptatea, binele, armonia în care trebuie
SENTIMENTUL VIETII NEIMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344952_a_346281]
-
se taie picioarele, căci recunoscu acolo, jos, trupul fratelui său. Cu mâinile nesigure, începu să-i frece fața cu zăpadă, în speranța că Manole zace doar într-un leșin. Frate-său nu dădea însă nici un semn de viață. Cei din preajmă îl priveau cu milă pe cel care-L implora pe Iisus să repete minunea cu ...învierea lui Lazăr. Bădița Nică își ridică fratele inert în șezut, îl prinse de subsuori și începu să-l târască spre ieșirea din lagăr. Striga
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
de mine...), CCLXVIII (Celestule Sonet, îți sărut glasul), CCLXXXIV (Poeți, credeți-mă, el este totul), CCCLXV (Un an întreg ți-am fost, Sonet, aproape), CCCLXVI (Ultim Sonet! Sunt viu după coridă!). Titina Nica Țene este poeta bucuriei lucrurilor simple din preajmă, a pietrelor de aducere aminte, a stropului de veșnicie câștigat prin poezie, proză. Aducem aici poema SUFLET RĂTĂCIT, dovadă de viziune poetică, meșteșug artistic, claritate: M-am întors acasă pe un drum de țară/ și-am stat de vorbă cu
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
diverse, mândră dovadă a existențelor scriitoricești una și nedomolită matcă a Dunării -Tisei și...altor ape ale limbii românești! Prin ce am adus aici am vrut să vă trezesc curiozitatea, să fiți cititorii acestor scriitori, de a-i primi în preajmă, pentru că există și merită! Florin Grigoriu, 7 aprilie 2014, București Referință Bibliografică: FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1196, Anul IV, 10 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elisabeta Iosif : Toate
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
trebuie să se întâlnească cu primarul municipiului Vulcan, dl. Gheorghe Ile, pentru a discuta și celelalte amănunte. Invităm deci, pe data de 16 mai, orele 20:00 pe toți ascultătorii și cititorii acestui interviu (care au posibilitatea să fie prin preajmă) la spectacolul aniversar organizat de Radio ProDiaspora, la Cinematograful Luceafărul, din Municipiul Vulcan, județul Hunedoara. La acest spectacol vor fi prezenți, următorii artiști: Dan Helciug (Invitat Special), Constantin Bahrin, Cornel Bucșa, Florin Tutuianu, Maria Filip, SSIA (Anastasia), Liviu Iulian Rădulescu
INTERVIU CU DOAMNA ECATERINA CÎMPEAN – DIRECTOR GENERAL AL POSTULUI DE RADIO „PRODIASPORA” de DAN BOANŢĂ în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347944_a_349273]
-
luptele sufletești, în care Eul refuză ”stranietatea”, adică după Freud - tot ce-i este străin, tot ce contravine firescului, bunului simț, adevărului, acesta privit ca valoare etică supremă? Este un autoreferențial, o confesiune cu dublă adresă: Sieși și Celor din preajmă sensibili și mai cu seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
luptele sufletești, în care Eul refuză ”stranietatea”, adică după Freud - tot ce-i este străin, tot ce contravine firescului, bunului simț, adevărului, acesta privit ca valoare etică supremă? Este un autoreferențial, o confesiune cu dublă adresă: Sieși și Celor din preajmă sensibili și mai cu seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
luptele sufletești, în care Eul refuză ”stranietatea”, adică după Freud - tot ce-i este străin, tot ce contravine firescului, bunului simț, adevărului, acesta privit ca valoare etică supremă? Este un autoreferențial, o confesiune cu dublă adresă: Sieși și Celor din preajmă sensibili și mai cu seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
se taie picioarele, căci recunoscu acolo, jos, trupul fratelui său. Cu mâinile nesigure, începu să-i frece fața cu zăpadă, în speranța că Manole zace doar într-un leșin. Frate-său nu dădea însă nici un semn de viață. Cei din preajmă îl priveau cu milă pe cel care-L implora pe Iisus să repete minunea cu ...învierea lui Lazăr. Bădița Nică își ridică fratele inert în șezut, îl prinse de subsuori și începu să-l târască spre ieșirea din lagăr. Striga
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
poate fi invidiată și de cel mai renumit chelner, chiar dacă nu este îmbrăcat în frac, cămașă albă și papion. Cu sarongul lui, tava în mână și ochii sclipitori, Jara este un personaj pe care ai vrea să îl ai în preajmă. ” Alles gutes!” sunt cuvintele cu care se auto indentifică. Mă întâmpină în fiecare dimineață cu” Guten Morgen. Alles gutes?” Același lucru ne întreabă și la întoarcerea de la plajă sau din alte locuri, același lucru ni-l spune când ne cheamă
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
și mințile locuitorilor. După cel care vinde pâinea sosește vânzătorul de pește care își strigă marfa în gura mare, cel de înghețată ce își anunță prezența folosind o altă partitură muzicală, doar trebuie să știi că el se află în preajmă și nu altcineva, și alți mulți vânzători ambulanți care îți oferă de toate, de la legume până la mături, îmbrăcăminte sau vase. Toți îmi amintesc de anii copilăriei mele, când pe ulița prăfuită treceau țiganii cu căldări și oale de tot felul
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
scăpat de ceartă. Mai târziu, bunicul, cel care tăcea mai tot timpul și se mulțumea doar să facă ce-i cerea bunica, piața - pe malul celălalt, drumuri cu barca, mici reparații, a găsit un moment când aceasta nu era prin preajmă și dintr-o dată... a prins glas, rugând-o să nu o mai supere pe bunica, pentru că este bolnavă și suferința nu-i face bine și - a afirmat el spre marea surpriză a Anei - „ pentru că ea te iubește”. A meditat un
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
o ajută să se întindă pe targa ambulanței sosite la solicitarea telefonică a bătrânei... și din nou pagini complet arse, de pe care cenușa se desprinde în cădere lentă... apoi iarăși realitatea; salonul. În acel moment, nicio asistentă nu era prin preajmă. Într-un fel se simțise ușurată constatând asta, pentru că, dacă ar fi fost un cadru medical acolo nu ar fi lăsat-o în ruptul capului să coboare din pat și s-ar fi grăbit să îi aducă o ploscă, ceea ce
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
de partea băiatului. Cealaltă jumătate încă își mai potrivea pe-aici, pe-colo câte -o stea mai zburdalnică. Totul strălucea de frumusețe. Cu razele date la maximum, Calea Lactee fremăta precum sânii feciorelnici ai Danei atunci când presimțeau mâinile lui Dio prin preajmă! Doamne!- i se punea un nod în gât și nu mai putea nici să respire, nici să vorbească! Tot atunci s-a întrebat prima oară de ce are numai două brațe? Și nu o mie? Un miliard de mâini cu care
DEŞERTUL DE CATIFEA (55-57) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346281_a_347610]
-
mai gigante vase de acest gen din lume. Glumeții zic că s-a dat la fund pentru că nu a știut să schieze, să facă slalom... În apele strâmtorii își au habitatul mai multe specii de cetacee. Deseori poți observa prin preajmă balene, delfini sau chiar caracatițe gigante. Mulți înotători și-ai încercat puterile să cucerească apele celor 28 de kilometri care despart cele două insule. Conform tradiției orale maore, prima temerară a fost o femeie băștinașă, Hine Poupou, ajutată de un
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]