1,763 matches
-
este Încă nevoie de toate acestea? - Uiți că mijloacele fac parte din doctrină. GÎndește-te la legile tale. Ce-ar fi de pildă codul tău civil fără codul de procedură civilă care să-l pună În mișcare, să-i realizeze intențiile, preceptele? - Nu cred. E o eroare! - Nu-i nici o eroare. Te Înșeli. Totdeauna te-ai Înșelat. Ai visat libertăți care n-au fost, purități care n-au existat. Se ridică În picioare, Își strînse pelerina pe el, zîmbi; simții o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
unui dictator urît de popor și care conducea în mod arbitrar. Amîndoi au avut aceeași soartă, fiind executați în timpul luptei pentru introducerea democrației, în 1989. Marxismul a pus accent pe importanța majoră a muncii, iar țările comuniste au urmat acest precept. Fiecare trebuia să muncească pentru a se întreține, iar pierderea de vieți din al doilea război mondial, împreună cu repartizarea proastă într-o economie de comandă, a creat deficite de forță de muncă. Acordarea beneficiilor de maternitate și construirea creșelor pentru
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și-a propus a apăra și ceea ce apără. [8 noiembrie 1879] ["MARE SUPĂRARE AM CAUZAT... "] Mare supărare am cauzat prin destăinuirile noastre asupra răposatei Bănci de București organul marelui om de stat. Mărturisim că regretăm aceasta pentru dânsul. Partizani ai preceptului filozofic că "adevărul, producă scandal chiar, trebuie să se zică" și crezând sincer că, în starea de disoluție morală în care se zbate societatea noastră, adevărul spus fără încunjur rămâne singurul remediu ce i s-ar mai putea administra cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gheșefturile publice și unde societatea, fără a fi în stare să producă ceva, a contractat toate nevoile societăților avute prin producția lor, neapărat că trebuie să se găsească o mulțime de asemenea indivizi nemernici. Aceia însă cari, după metoda și preceptele lui Machiavelli, s-au pus să organizeze într-o ceată regulată această adunătură, învățîndu-i industria și specula patriotismului, democratismului și naționalismului, sânt în cea mai mare parte străini, străini din toate punctele de vedere, precum o vom dovedi în curând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
invenție populară menită să apere codul moral de dezordinea de care se simt adesea ispitite unele vlăstare rele din naștere. Istorie veche, maniheistă, fiul cel bun... fiul cel rău... Iar "strelitul"' Pantelimonescu - un naiv, adept al unei secte ale cărei precepte religioase nu puteau fi decât o frână pentru firea lui complexată (aflasem că citise mult și desigur că nu-i ușor să învingă în el resentimentul împotriva oamenilor care îl dăduseră afară de la o școală primară unde era învățător și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
belșug cu vin roșu acest turnedo care îi plăcuse, sau mai bine zis îl preparase cândva Rossini, descoperii că nici Olimpia, nici Laura, nici Claudia, și nici Măgduța nu erau ceea ce spiritul meu, saturat de aerul rarefiat și abstract al preceptelor filozofice în care trăisem cel puțin un an, văzuse în ele, în clipa când intraseră în separeu, adică niște târfe în pragul decăderii. Întâi aflai, în timpul conversației care nu lâncezi, că Olimpia, care se așezase lângă grasul Calistrat, era văduva
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
au simțit jigniți și pentru faptul că Islamul interzice portretizarea profetului Mohamed, pentru a nu încuraja idolatria, precum și realizarea de orice alt portret, indiferent de persoana reprezentată. Conceptele liberale occidentale privind libertatea de expresie au intrat deci în conflict cu preceptele musulmane. (...) Caricaturile daneze au fost republicate miercuri în cotidianul francez "France Soir", dar și în ziare spaniole, italiene, elvețiene, germane, olandeze. Articolul din "France Soir" se intitula " Da, avem dreptul să îl caricaturizăm pe Dumnezeu!". Patronul ziarului, Raymond Lakah, l-
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
dexteritate metodologică și imaginație analitică, metoda analizei conținutului discursiv a "comunicațiilor obiectificate" sub forma textuală permite realizarea de inferențe cu vădit caracter teoretic, ferm ancorate însă în materialul empiric pe care îl procesează. Revenind la ideea de start, anume la preceptul lui R.E. Park de a te mânji pe mâini cu cercetare, analiza documentelor tocmai asta face. Doar că în locul interviurilor sau a observației participative, analiza documentelor manipulează documente sociale pe care le tratează ca depozitare ale semnificațiilor grevate material ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
său în viață nu îi permite să le satisfacă" (cf. Ramirez și Boli, 1987, p. 5). În complicitate cu educatorii clericali care aveau interesul de a promova un conținut moral-religios învățământului primar, autoritățile statale au acționat în deplină consonanță cu preceptul frederician care consfințea rolul educației ca fiind acela de a inculca în sufletele subiecților statali conștiința plenară a obligațiilor de clasă incumbate de condiția lor socială. Reificând diviziunile sociale și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale, educația fredericiană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist luminat, Iosif al II-lea a urmărit prin politicile sale educaționale să dezvolte învățământul primar public ca bază a loialității dinastice. Călăuzit de principii iluministe combinate cu precepte utilitariste, Iosif al II-lea a continuat reformele inițiate de Maria Tereza în baza convingerii sale că populația imperiului este cel mai de preț bun de care dispune statul. Corolarul acestei convingeri este ideea că cea mai bună modalitate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
jumătăți a secolului al XIX-lea, centrul de gravitate al discursului didactic l-a constituit morala religioasă. Întregul sistem de cunoștințe vehiculat prin intermediul cărților școlare orbita în jurul axei centrale a religiei și era, în consecință, iradiat până în profunzimile sale de preceptele moralității creștine. Chiar și în Transilvania, unde am văzut că, odată cu etatizarea învățământului inițiat de Curtea de la Viena începând cu Maria Tereza, abecedarele și cărțile de lectură promovau o "pedagogie a supunerii" și de acceptare a ordinii consacrate, politica imperială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pentru lege și patrie facem război" (p. 18). Patriotismul belic este hiperbolizat într-unul sacrificial și funebru în propoziția "Pentru neam și mântuirea lui murim mulțumiți" (p. 19). Cuplajul dintre morala creștină și patriotismul sacrificial este dificil de realizat, întrucât preceptul creștin de iubire necondiționată a aproapelui nu pare a fi conciliabil cu principiul etnocentric promovat de patriotism de a iubi cu predilecție doar apropiații naționali. Pleșoianu reușește totuși, fără mari eforturi justificative (nici nu este cazul într-un abecedar destinat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exact același lucru: "Din aceste colonii [romane cu care Traian împoporă Dacia prefăcută în provincie romană] se tragu Românii" (p. 8). În spațiul carpatin, Ion Micu Moldovan, în Istori'a Ardealului pentru scolele poporali (1866) nu se putea dezice de preceptele Școlii Ardelene în această chestiune identitară a originii pur latine. Într-un pasaj din care pot fi degajate mai multe elemente chintesențiale ale conștiinței românești, Moldovan afirmă că "Dein Romanii, ce n'au voitu a se despartî de Daci'a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
critic". Vorbim, așadar, de existența unei dualități discursive, ale cărei bifurcații definesc extremele discursului naționalist: fanatismul naționalistic a evoluat înspre "statul etnocratic" ortodoxist al cărui "constituție ideologică" a fost redactată de N. Crainic, în timp ce naționalismul critic, deși îmbrățișează, fără îndoială, preceptele ideologice presupuse de ideea națională, încearcă, cel puțin pe terenul istoriografiei, un act de echilibristică între loialitățile ideologice și constrângerile empirice și profesionale. Avangarda cultural-ideologică: fanatism naționalistic. Sub aspectul producției culturale, interbelicul a însemnat o perioadă de maximă efervescență intelectuală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunistă a istoriei a făcut ca întreaga osatură a trecutului să fie revertebrată. Noua armătură a istoriei deveneau principiile inexorabile ale "Marxism- Leninismului" (Roller, 1952, p. 1: majuscule în original), singurele "cu adevărat științifice", capabile să redea istoria românească potrivit preceptului rankean, "așa cum s-a desfășurat realmente" (Roller, 1952, p. v). Publicarea în 1947 a manualului unic coordonat de Mihail Roller simbolizează expresia supremă a "istoriei prin decret" (historiae ex fiat), comandată la ordinele partidului, elaborată de membri ai partidului și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frontul imaginarului simbolic de către regimul național-comunist. Addendum: Cultul personalității. Moartea prematură a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în 1965 a pus capăt cultului personalității început deja să se coaguleze în jurul figurii sale. Programa școlară de Istorie pentru clasele VIII-XI (1952), deși sublinia preceptul ortodox al materialismului dialectic care stipula rolul hotărâtor (dacă nu cumva chiar exclusiv al) maselor în istorie, creează totuși o breșă în fortificația dogmatică, semnalând importanța personalităților în istorie. Odată această fisură creată, programa stipulează că "O deosebit de mare importanță
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
natura aporetică a istoriei. "Bufnița Minervei nu-și începe zborul decât în căderea serii"! Această sentință hegeliană, care arată prin mijloacele argumentării metaforice că filosofia istoriei nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să ne învețe pentru viitor. "Historia magistra vitae" clasica formulă a lui Cicero cum că "Istoria este învățătorul vieții" este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
expresiv ultim (ideea estetică) depășește, susține Kant, sensibilul, numai suprasensibilului îi revine, logic, autoritatea, sau numai el are capacitatea de a dirija execuția. De această dată, regula de productie "nu poate fi adunată într-o formulă pentru a servi drept precept"125, nu este obiectivă, susceptibila de conceptualizare și comunicare. Ea se manifestă în subiect că o prelungire a naturii, complet independența de voință acestuia și total inaccesibila lui pe cale rațională: Artistul de geniu nu poate descoperi și explică în mod
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
este cauza pentru care, un creator al carui produs se datoreaza geniului sau, nu știe de unde îi vin ideile, nu le poate găsi oricând dorește sau după vreun plan anume, nici nu poate să le comunice altora sub formă de precepte, pentru ca aceștia din urmă să creeze la același nivel...126. Oricine ar putea, totuși, să aștepte de la Kant mai multe detalii cu privire la pasul acestei reguli inefabile de la natură la operă, si textele lui mai oferă într-adevăr câteva, deși nu
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
pentru a limita numărul exemplelor care s-ar putea aduce în acest sens), s-au înfruntat în istoria esteticii până târziu. Kant adera la această ultimă poziție. Chiar dacă afirmă că arta poeziei nu e transmisibila, oricât de detaliate ar fi preceptele și excelente modelele ei, admite că ea conține, ca oricare alta artă frumoasă, "ceva mecanic", ceva ce poate fi înțeles și folosit pe bază de reguli clare, determinate (cum sunt cele de metrica și de versificație), si care sunt asimilate
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane, acel sâmbure de adevăr care dizolvă adânca dizarmonie și asprimea luptei pentru existență ce bântuie natura întreagă. E ușoară credința că prin precepte teoretice de morală, prin știință, oarecum, omul se poate face mai bun. Omul trebuie să aibă înaintea lui un om ca tip de perfecțiune după care să-și modeleze caracterul și faptele. Precum arta modernă își datorește renașterea modelelor antice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vechi timpuri. Utilizând metode dintre cele mai variate, bazate o lungă perioadă de timp pe o interpretare empirico-mistică a corpului uman, ea plasează suferința umană În limitele cunoașterii epocii respective, atât sub aspect material cât și spiritual. Principiile hipocratice și preceptele medicale ale lui Galenus și Avicena, care au dominat gândirea și practica medicală aproape un mileniu și jumătate, aveau să fie zdruncinate din temelii odată cu epoca renașterii și mai cu seamă Începând cu secolul al XVIII-lea, când datorită cunoașterii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ultimul rând medic societate. Deși aceste reglementări s-au modificat de-a lungul timpului, cu diferențe mici de la țară la țară păstrând În esență aceleași principii, nu reușesc totuși să acopere În totalitate sfera relațiilor mai sus menționate. Dincolo de aceste precepte și principii laice pe care societatea le-a introdus În practica medicală și care pot susține, tot pe principiul laic, că tot ce nu este interzis este permis, există numeroase aspecte care țin de resorturile sufletești ale medicului ce nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
strictă medic-pacient, rolul său având și o puternică conotație socială și morală. Cel care avea să schimbe radical atitudinea medicului și a societății În general față de omul În suferință, ca și față de omul sărac, a fost creștinismul prin cele două precepte fundamentale ale sale: iubirea aproapelui și caritatea creștină sau milostenia. Dacă primul precept este și una din cele zece porunci, caritatea este definită ca un act voluntar care presupune atât cunoașterea scopului pentru care se Împlinește un fapt caritabil cât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care avea să schimbe radical atitudinea medicului și a societății În general față de omul În suferință, ca și față de omul sărac, a fost creștinismul prin cele două precepte fundamentale ale sale: iubirea aproapelui și caritatea creștină sau milostenia. Dacă primul precept este și una din cele zece porunci, caritatea este definită ca un act voluntar care presupune atât cunoașterea scopului pentru care se Împlinește un fapt caritabil cât și mijloacele prin care se realizează. Sorgintea creștină a acestui act este dezvăluită
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]