1,214 matches
-
nu): Noaptea potolit și vânat arde focul în cămin. Eminescu, o. I 42. Domnu ... se plimbă încet, cu mâinile la spate, singur și trist. Sadoveanu, o. III 50.” Substantivul sau pronumele desemnând obiectul a cărui stare se exprimă prin numele predicativ circumstanțial poate sta în nominativ [= subiect] sau în acuzativ [= complement direct]. Subiect: Și cumătra Ioana o asculta evlavioasă. Mă culcam trist în casa pustie. Complement direct: Legumele le mâncam fierte [crude etc.] L-am lăsat [l am găsit] viu [rănit
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sta în nominativ [= subiect] sau în acuzativ [= complement direct]. Subiect: Și cumătra Ioana o asculta evlavioasă. Mă culcam trist în casa pustie. Complement direct: Legumele le mâncam fierte [crude etc.] L-am lăsat [l am găsit] viu [rănit, mort]. Numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv stă în același gen, număr și caz cu substantivul la care se referă: Ploaia curgea deasă. Se uita speriat, clipind. Însușirea exprimată de adjectiv poate fi în grade diferite: Ploaia tot cădea dar din ce în ce mai rărită
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
măruntă și caldă. Adjectivul poate fi însoțit de un cuvânt sau o expresie care exprimă îndoiala, posibilitatea etc. : Aud un oftat amar; și glasul pornește parcă mai obosit. Am luat peștii care holbau, poate flămânzi, ochii la mine. Deoarece numele predicativ circumstanțial este legat nu numai de substantivul la care se referă, ci și de verb și, prin aceasta, de întreaga propoziție, el poate intra în componența unei propoziții și când substantivul determinat lipsește, dacă a fost exprimat mai înainte: Lasă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
când substantivul determinat lipsește, dacă a fost exprimat mai înainte: Lasă să aibă cu ce ieși înaintea bărbaților când s-or întoarce flămânzi. Au coborât leneși, tremurători. Exprimând starea pe care o are un obiect în timpul săvârșirii unei acțiuni, numele predicativ circumstanțial apare în același timp ca determinant al acțiunii verbului și ca determinant al obiectului (substantivului). Această dublă funcțiune este marcată și prin elemente de ordin formal: acordul și topica. Acordul. În privința acordului, am văzut mai sus că numele predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ circumstanțial apare în același timp ca determinant al acțiunii verbului și ca determinant al obiectului (substantivului). Această dublă funcțiune este marcată și prin elemente de ordin formal: acordul și topica. Acordul. În privința acordului, am văzut mai sus că numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv sau un adjectival se acordă în gen, număr și caz cu substantivul la care se referă. Topica. Locul obișnuit al numele predicativ circumstanțial este lângă verb, și anume după el. Razele soarelui străbăteau slabe și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
formal: acordul și topica. Acordul. În privința acordului, am văzut mai sus că numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv sau un adjectival se acordă în gen, număr și caz cu substantivul la care se referă. Topica. Locul obișnuit al numele predicativ circumstanțial este lângă verb, și anume după el. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe printre crengi goale. Grămezile ude de dorobanți se strânseră necăjite și amenințătoare. „Adjectivul cu funcțiune de predicativ circumstanțial poate sta și înaintea verbului, în cazul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care se referă. Topica. Locul obișnuit al numele predicativ circumstanțial este lângă verb, și anume după el. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe printre crengi goale. Grămezile ude de dorobanți se strânseră necăjite și amenințătoare. „Adjectivul cu funcțiune de predicativ circumstanțial poate sta și înaintea verbului, în cazul când nu-i precedat imediat de substantivul determinat, ci este despărțit de acesta prin alte părți de propoziție. Dacă, stând înaintea verbului, este precedat imediat de substantivul la care se referă, adjectivul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
posibilă topica: De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin. Coșbuc, B. I. 6. Adjectivul zgomotoși, folosit nearticulat în fața unui substantiv cu înțeles hotărât, arată clar negruparea directă cu substantivul în calitate de atribut. În cazul când verbul primește un complement direct, numele predicativ circumstanțial apare după acest complement: Dinu ascultase cartea de amenințare cu sprânceana încă mânioasă. Urcară scările mai ușori ca niciodată. Când verbul are o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantivul în calitate de atribut. În cazul când verbul primește un complement direct, numele predicativ circumstanțial apare după acest complement: Dinu ascultase cartea de amenințare cu sprânceana încă mânioasă. Urcară scările mai ușori ca niciodată. Când verbul are o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre casa pustie. sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
amenințare cu sprânceana încă mânioasă. Urcară scările mai ușori ca niciodată. Când verbul are o complinire indirectă, numele predicativ circumstanțial poate precede acestei compliniri: Apoi s-a uitat cu ochii holbați la brașoveancă. Dacă verbul are diferite compliniri circumstanțiale, numele predicativ poate sta: imediat după verb, înaintea complinirilor circumstanțiale: Se sculă încet și porni gârbov spre casa pustie. sau după una din complinirile circumstațiale: Am umblat astfel veseli toată ziua. III.3 Predicatul circumstanțial Referindu-se la aceeași propoziție fetița aleargă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
principală pe care săvârșește subiectul, pe când predicatul nominal este voioasă exprimă starea în care se află subiectul. De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin asimilarea numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă). Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului și de determinant indirect al verbului. Aici adjectivul determinant nu atribuie o calitate permanentă substantivului determinat, ci exprimă însușirea substantivului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Cele mai frecvente cazuri sunt însă construcțiile cu predicate circumstanțiale exprimate printr-un verb la gerunziu. „Gerunziul cu funcție de predicat circumstanțial în construcțiile de tipul Fratele a venit plângând este după părerea noastră un determinant direct al subiectului cu valoare, predicativă. Deci gerunziul plângând în construcția Fratele a venit plângând are funcție dublă: determinativă și predicativă”. Accentul cade pe funcția determinativă, determinarea dintre subiect și gerunziu fiind o determinare directă. Gerunziului în construcții asemănătoare exprimă o acțiune secundară, care se raportează
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
gerunziu. „Gerunziul cu funcție de predicat circumstanțial în construcțiile de tipul Fratele a venit plângând este după părerea noastră un determinant direct al subiectului cu valoare, predicativă. Deci gerunziul plângând în construcția Fratele a venit plângând are funcție dublă: determinativă și predicativă”. Accentul cade pe funcția determinativă, determinarea dintre subiect și gerunziu fiind o determinare directă. Gerunziului în construcții asemănătoare exprimă o acțiune secundară, care se raportează la subiect, determinând calitatea subiectului în timpul acțiunii. Deci, deosebim predicat circumstanțial nominal în cazul construcțiilor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
raportate la subiectul sau obiectul propoziției. Dubla funcției de determinant al subiectului sau obiectului, funcție principală, și cea de determinant al verbului, prin intermediul subiectului sau obiectului, constituie particularitatea distinctivă a acestei categorii sintactice. Predicatul circumstanțial este un determinant cu valoare predicativă al subiectului sau obiectului. Predicatul circumstanțial întregește sensul gramatical al propoziției. Predicatul circumstanțial de obicei stă la sfârșitul propoziției, în special după verb. Exemplu: ,,... și eu iar fugeam acasă, plângând, stupind și blestemându-l” (I. Creangă, Amintiri din copilărie, p.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicat secundar care exprimă starea sau acțiunea modală raportată la subiectul sau obiectul propoziției. El este cerut, în general, de verbe intranzitive, verbe de mișcare sau de verbe tranzitive cu valoare absolută. Predicatul circumstanțial are dublă funcție, funcție determinativă și predicativă. El poate fi exprimat prin adjective, locuțiuni adjectivale, participii și gerunzii cu valoare adjectivală. În cazul când predicatul circumstanțial este exprimat printr-un adjectiv, se face acordul cu subiectul sau obiectul al cărui determinant principal este. Predicatul circumstanțial poate fi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
parte de propoziție, autoarea subliniază că numele pe care această parte de propoziție îl determină poate funcționa ca subiect (a venit veselă), complement direct (am văzut-o veselă) sau complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind asupra acestei părți de propoziție în Gramatica limbii române, Mioara Avram o prezintă sub denumirea de element predicativ suplimentar (GA, II, p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară (GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
venit veselă), complement direct (am văzut-o veselă) sau complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind asupra acestei părți de propoziție în Gramatica limbii române, Mioara Avram o prezintă sub denumirea de element predicativ suplimentar (GA, II, p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară (GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara Avram arată că numele la care se referă - în afară de verb - elementul predicativ suplimentar poate îndeplini nu numai funcția de subiect
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
complement indirect (ne trezim cu popa Buligă...tămâiet). III.5 Elementul predicativ suplimentar Revenind asupra acestei părți de propoziție în Gramatica limbii române, Mioara Avram o prezintă sub denumirea de element predicativ suplimentar (GA, II, p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară (GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara Avram arată că numele la care se referă - în afară de verb - elementul predicativ suplimentar poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct sau complementul indirect, ci și pe aceea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Mioara Avram o prezintă sub denumirea de element predicativ suplimentar (GA, II, p. 206-211) și respectiv, propoziție predicativă suplimentară (GA, II, p. 340-341) . Față de articolul citat mai sus, Mioara Avram arată că numele la care se referă - în afară de verb - elementul predicativ suplimentar poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct sau complementul indirect, ci și pe aceea de complement de agent (lui nu-i plăcea țigara decât fumată singur, Gramatica limbii române, II, p. 207). În ceea ce privește părțile de vorbire care
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
funcția de subiect, complement direct sau complementul indirect, ci și pe aceea de complement de agent (lui nu-i plăcea țigara decât fumată singur, Gramatica limbii române, II, p. 207). În ceea ce privește părțile de vorbire care pot îndeplini funcția de element predicativ suplimentar, în Gramatica limbii române, (II, p. 208) se precizează că această funcție o pot avea - pe lângă adjective, substantive și verbe la gerunziu și pronumele (exemplu: Te văd altul) sau numeralele (exemplu: Plecat-am doi din Iași). Fără a propune
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că această funcție o pot avea - pe lângă adjective, substantive și verbe la gerunziu și pronumele (exemplu: Te văd altul) sau numeralele (exemplu: Plecat-am doi din Iași). Fără a propune vreo nouă denumire, V. Hodiș se preocupă de regentul elementului predicativ suplimentar și părțile de vorbire prin care această parte de propoziție se exprimă. Astfel - arată V. Hodiș numele, unul din cei doi termeni pe care îi determină elementul predicativ suplimentar, poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct, complement
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propune vreo nouă denumire, V. Hodiș se preocupă de regentul elementului predicativ suplimentar și părțile de vorbire prin care această parte de propoziție se exprimă. Astfel - arată V. Hodiș numele, unul din cei doi termeni pe care îi determină elementul predicativ suplimentar, poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct, complement indirect sau complement de agent, ci și pe aceea de nume predicativ, atribut, circumstanțial de loc, sociativ sau de excepție și chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se exprimă. Astfel - arată V. Hodiș numele, unul din cei doi termeni pe care îi determină elementul predicativ suplimentar, poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct, complement indirect sau complement de agent, ci și pe aceea de nume predicativ, atribut, circumstanțial de loc, sociativ sau de excepție și chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu orice funcție sintactică în propoziție”, V. Hodiș conchide că referirea elementului predicativ suplimentar „la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
determină elementul predicativ suplimentar, poate îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct, complement indirect sau complement de agent, ci și pe aceea de nume predicativ, atribut, circumstanțial de loc, sociativ sau de excepție și chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu orice funcție sintactică în propoziție”, V. Hodiș conchide că referirea elementului predicativ suplimentar „la anumite funcții sintactice se autodizolvă ca problemă. Această categorie sintactică poate fi descrisă ca parte
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
îndeplini nu numai funcția de subiect, complement direct, complement indirect sau complement de agent, ci și pe aceea de nume predicativ, atribut, circumstanțial de loc, sociativ sau de excepție și chiar pe aceea de element predicativ suplimentar. Constatând că elementul predicativ suplimentar „poate determina orice nume cu orice funcție sintactică în propoziție”, V. Hodiș conchide că referirea elementului predicativ suplimentar „la anumite funcții sintactice se autodizolvă ca problemă. Această categorie sintactică poate fi descrisă ca parte de propoziție ... care determină un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]