1,244 matches
-
la luptă sub umbra crucii ca fiind cel mai puternic mijloc pentru obținerea iertării păcatelor și a milei divine. Pe 31 martie, în prezența regelui Ludovic, el a ținut o predică în fața unei mulțimi uriașe pe câmpul de la Vézelay. Bernard, "predicatorul cu limba de miere", a reușit să capteze atenția mulțimii cu discursul său înflăcărat. Spre deosebire de prima cruciadă, noua expediție a atras membrii familiilor regale, așa cum a fost Eleonora de Aquitania, regina Franței, Thierry de Alsacia, conte de Flandra, Henri I
Cruciada a doua () [Corola-website/Science/306567_a_307896]
-
rezultatul creșterii nemulțumirilor oamenilor de rând față de inegalitățile dintre țărani pe de-o parte și clerul catolic și aristrocrați pe de alta. Aceste nemulțumiri au fost combinate cu sentimentele naționaliste în creștere și cu o tot mai importantă influență a predicatorilor "radicali" (precum era Jan Želivský, care considerau că statutul bisericii catolice din acel moment era de-a dreptul eretic. Acești predicatori își îndemnau congregațiile la acțiune imediată, inclusiv la revoltă armată, pentru a combate toate nedreptățile și îndepărtarea de la adevărata
Defenestrațiile de la Praga () [Corola-website/Science/306929_a_308258]
-
alta. Aceste nemulțumiri au fost combinate cu sentimentele naționaliste în creștere și cu o tot mai importantă influență a predicatorilor "radicali" (precum era Jan Želivský, care considerau că statutul bisericii catolice din acel moment era de-a dreptul eretic. Acești predicatori își îndemnau congregațiile la acțiune imediată, inclusiv la revoltă armată, pentru a combate toate nedreptățile și îndepărtarea de la adevărata credință creștină. Prima defenestrație a fost astfel punctul de cotitură în dezvoltarea mișcării husite, marcând momentul în care s-a renunțat
Defenestrațiile de la Praga () [Corola-website/Science/306929_a_308258]
-
rege internațional al țiganilor". S-a mutat împreună cu tatăl său în orașul Sibiu în anul 1963 și s-a căsătorit conform tradițiilor țigănești la vârsta de 14 ani, cu Marica. A absolvit mai târziu Seminarul Biblic „Betania” din Sibiu, devenind predicator penticostal. Tatăl său, "regele" Ion Cioabă a fost o persoană foarte bogată. În anul 1996, toată familia sa s-a lepădat de legea țigănească și s-a pocăit, trecând la cultul penticostal. După moartea tatălui, Ion Cioabă, la data de
Florin Cioabă () [Corola-website/Science/307942_a_309271]
-
Cioabă a purtat coroană de aur și sceptru din aur masiv, împodobit cu rubine și smaralde, dar afirma că "cea mai importantă funcție a mea este aceea că mă consider un umil lucrător al Domnului Iisus Hristos", el fiind și predicator la o casă de rugăciune penticostală a țiganilor din cartierul Turnișor din Sibiu . Florin Cioabă a condus o uniune de biserici penticostale (alcătuită din peste 100 de biserici - conform declarației sale), numită Centrul Creștin al Țiganilor, la care a predat
Florin Cioabă () [Corola-website/Science/307942_a_309271]
-
veridicității acestor informații. Autorul a dorit înainte de toate să convingă de autenticitatea povestirilor sale, aducându-le în același timp la cunoștința tuturor. "Legenda Aurea" era destinată lecturării cu voce tare în mănăstiri, biserici sau urma să constituie o bază pentru predicatori. Și a fost într-adevăr un succes, câștigând recunoaștere deplină și autoritate imbatabilă în domeniu. Versiunile sale asupra legendelor hagiografice și-au făcut loc în conștiința populară și au stat la baza a nenumărate reprezentări artistice. Autenticitatea unei legende pentru
Legenda aurea () [Corola-website/Science/303032_a_304361]
-
I. S-a întors la București, unde a fost numit preot vicar la parohiile din Târgoviște și Giurgiu, precum și profesor de religie la Liceele „Sf. Iosif” și „Sf. Andrei” din București. Apoi a fost și rector al capelelor școlilor catolice, predicator la biserica „Sf. Maria a Darurilor”, președinte al Asociației Mariane de bărbați și tineri din București. În anul 1919 preotul Anton Durcovici a fost nominalizat drept candidat pentru funcția de episcop de Iași. În funcția de episcop a fost numit
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
US Billboard R&B/Hip-Hop Albums"></ref> Pe lângă muzică, Ciara a jucat în 2012 și în două filme. Primul, "Mama, I Want to Sing!", a fost lansat direct pe DVD. Ea a jucat în rolul lui Amara Winter, fiica unui predicator care a fost descoperită de un muzician recunoscut. În al doilea, "That's My Boy", ea a jucat rolul Briei. Ciara a fost invitată și în primul episod al sezonului al șaselea al "The Game", în care a apărut cu
Ciara () [Corola-website/Science/303102_a_304431]
-
2006, de la această dată fiind începută și comercializarea materialului. Ulterior, Ciara a luat parte la filmările peliculei "Mama, I Want to Sing!", care este construit pe baza musicalului jucat pe Broadway. Harris interpretează rolul unei tinere ce este fiica unui predicator și devine în scurt timp un star al muzicii pop. Inițial, filmul se dorea a fi lansat în luna octombrie a anului 2008, însă premiera a fost amânată până în toamna anului următor, datorită unei noi serii de filmări. Design vestimentar
Ciara () [Corola-website/Science/303102_a_304431]
-
al XXIII-lea a pornit o nouă cruciadă împotriva orașului Neapole și a promis iertarea păcatelor celor care participau la această cruciadă, Jan Hus a criticat această activitate, iar la Praga izbucnesc noi revolte. Jan Hus a străbătut Boemia ca predicator iar mase mari de cehi i s-au alăturat. Concret Hus revendica separarea bisericii cehe de biserica Regatului German (în Sf. Imperiu Romano-Catolic era și un rege german alături de împărat) și drepturi mai largi în folosirea limbii cehe. În 1413
Jan Hus () [Corola-website/Science/303201_a_304530]
-
caracter religios sau național în interiorul lumii arabe și islamice unele moschei și sanctuare religioase ale diferitelor curente islamice - ca de pildă șiite sau sunite etc. în Irak, Liban, Afghanistan sau Pakistan - au servit pe de o parte drept tribună pentru predicatori lideri de mișcări religioase politice sau paramilitare, pe de altă parte , clădirile, uneori de mare valoare artistică și istorică ale unor astfel de lăcașuri de cult, au fost supuse împreună cu zeci și sute de credincioși sau pelerini care le frecventau
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
scris în cei șase ani de diaconat, este o capodoperă a literaturii patristice în care Sfântul Ioan Chrysostom om scoate în evidență sublimitatea "Tainei Preoției". Sf. Ioan a fost preoțit de episcopul Flavian în 386 și a primit misiunea de predicator. Geniul și arta sa oratorică îi creează renumele. El predică nu numai în biserica mare și frumoasă, zidită de Constantin, sau în biserica cea veche, ci în toate bisericile din Antiohia și din împrejurimi. În timpul celor 12 ani de preoție
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
(n. 24 martie 1909, București - d. 17 februarie 2001, Torrance, statul California) a fost un predicator creștin luteran. Născut la București, într-o familie de evrei, Wurmbrand a fost atras de comunism în perioada copilariei, a urmat cursurile unei școli politice la Moscova, între 1927 și 1929, apoi a abandonat orientarea comunistă, s-a convertit la
Richard Wurmbrand () [Corola-website/Science/302181_a_303510]
-
de seamă ""animator din istoria mișcărilor de idei germane"". Herder s-a născut la 25 august 1744 în Mohrungen și a studiat filosofia la Universitatea din Königsberg, printre alții cu Immanuel Kant. Începând cu anul 1764 funcționează ca profesor și predicator în Riga, iar în 1769 întreprinde o lungă călătorie prin Europa, în cursul căreia se întâlnește la Strassburg cu Goethe. Această întâlnire a avut o influență deosebită asupra gândirii ambilor poeți. Sprijinit de Goethe, primește funcția de consilier consistorial superior
Johann Gottfried von Herder () [Corola-website/Science/303253_a_304582]
-
-lea, Benedict al XIII-lea). Ca duhovnic al Papei Benedict al XIII-lea, l-a sprijinit pe acesta, care era dezamăgit de durata schismei. Fiind multă vreme duhovnic al familiei regale, a avut influență asupra politicii Casei de Aragon. Ca predicator, a străbătut multe țări (Spania, sudul Franței, Elveția, nordul Italiei) și a dobândit roade bogate în apărarea dreptei credințe și în îndreptarea moravurilor. Într-o biografie a sa se spune că a reușit să le convingă chiar pe doamnele din
Vincențiu Ferrer () [Corola-website/Science/303274_a_304603]
-
coafurile lor nebunești, ceea ce s-a considerat a fi cea mai mare minune a lui. A murit la Vannes, în Franța, în anul 1419. În timpul studiilor a scris "Tractatus de suppositionibus", lucrare de logică tomistă. În perioada în care era predicator general al provincie (din 1389), a scris "Tractatus de vita spirituali", care este o sinteză a spiritualității dominicane. Sărbătorit în Biserica Catolică la 5 aprilie.
Vincențiu Ferrer () [Corola-website/Science/303274_a_304603]
-
îndelungată tradiție a „comparării” celor doi doctori. Se spune că Toma era analitic în timp ce Bonaventura sintetic, apoi că Toma ar fi fost un „Aristotel creștin” în vreme ce Bonaventura rămâne discipolul autentic al lui Augustin; Toma era profesorul universitar prin excelență, Bonaventura predicatorul, că Toma ilumina mințile în vreme ce Bonaventura aprindea inimi. În fine, Toma a fost supranumit „doctorul angelic” iar Bonaventura „doctor serafic” (Papa Leon al XIII-lea l-a numit „Prințul misticilor”). Se distingea, în orice caz, de majoritatea scolasticilor și, poate
Bonaventura () [Corola-website/Science/303278_a_304607]
-
construiște în cetate un bation care servea drept închisoare și loc de tortură. La baza sa, ridică în stil renascentist un adevărat palat de locuit: Palatul Magna Curia. În 1579, în cetatea Devei a fost întemnițat episcopul Francisc David (1520-1579), predicatorul protestant și episcopul întemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania. David Francis a murit acolo în 15 noiembrie 1579, în închisoarea în care fusese întemnițat pentru erezie. Tot în această închisoare, generalul Basta a dorit să îi execute pe conducătorii transilvăneni
Cetatea Deva () [Corola-website/Science/302446_a_303775]
-
ce ține de sfera moralului și a eticului. Istoria barocului a semnificat exuberanță, morală și erudiție, meritul revenind unor călugări benedictini. Jacques-Benigne Bossuet (n. 27 septembrie 1627- d.12 aprilie 1704) a fost un episcop francez, teolog, orator renumit și predicator la curtea regelui Ludovic al XVI-lea, care era mare apărător a teoriei politicii absolutiste și susținea că guvernarea unei țări era divină iar regii primeau puterea de la Dumnezeu. El a scris, in 1681, "Discurs asupra istoriei universale", care cuprindea
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
negociat cu papa un concordat, care conferea monarhului autoritatea de a superviza alegerile canonice din Germania. Pe fondul dezlănțuirii intereselor particulare și manifestării nepotismului, practicilor simoniace și traficului de influență,s-a stârnit un scandal, ce încuraja violență reformatoare a predicatorilor populari și răspândirea curentelor eretice. Neputință împăratului de a lua măsuri a lăsat mâna liberă principilor de a acționa după bună lor cuviință pe propriile teritorii pentru reformarea clerului și instituției ecleziastice. Mișcarea de colonizare în teritoriile slave a fost
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
, cunoscut ca "Toboșarul din Niklashausen" (în ), a fost fost un predicator popular din secolul XV. A fost executat pe 19 iulie 1476. La origine un păstor la Helmstadt, între Würzburg și Wertheim pe Main, obișnuia să bată toba și să cânte la fluier pentru dansuri rustice, până la începutul lui 1476, când
Hans Böhm () [Corola-website/Science/303675_a_305004]
-
cânte la fluier pentru dansuri rustice, până la începutul lui 1476, când predicarea franciscanului Ioan de Capistrano a efectuat în el o mare schimbare. Böhm susținea că i s-a arătat Fecioara Maria, care l-a chemat să fie profet și predicator al pocăinței. În satul Niklashausen, aproape de casa sa, exista o pictură a Fecioarei renumită ca făcătoare de minuni și vizitată de pelerini. Aici, la sfârșitul lui martie, a început Boehm să predice, după ce și-a ars toba ca semn al
Hans Böhm () [Corola-website/Science/303675_a_305004]
-
Ca succesor al lui Calvin, Beza s-a bucurat de un succes deplin, nu numai în îndeplinirea muncii sale, ci și în pacificarea Bisericii Geneveze. Magistrații își însușiseră ideile lui Calvin, iar guvernământul în chestiunile spirituale, ale cărui organe erau "predicatorii Cuvântului" și consistoriul, fusese întemeiat pe o bază solidă. Nici o controversată doctrinară nu s-a iscat după 1564. Discuțiile se ocupau de chestiuni de natură practică, socială sau ecleziastică, cum ar fi supremația magistraților asupra pastorilor, libertatea în predicare și
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
reformată, Beza a păstrat relații din cele mai strânse. A fost moderatorul Sinodului General întrunit în aprilie 1571 la La Rochelle și a decis să nu abolească disciplina bisericească sau să recunoască guvernământul civil drept cap al Bisericii, așa cum cereau predicatorul parizian Jean Morel și filozoful Pierre Ramus; a decis de asemenea să confirme încă o dată doctrina calvinistă despre Cina Domnului (cu expresia "substanța trupului lui Cristos") împotriva zwinglianismului, ceea ce a cauzat o discuție foarte neplăcută între Beza, Ramus și Bullinger
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
care astăzi fac parte din canton aparțineau contelui. În 1405 orașele Berna și Neuchâtel au intrat într-o uniune. Teritoriile Neuchâtelului au trecut în mâinile seniorilor de Freiburg un secol mai târziu, și apoi, în 1504 casei franceze de Orléans-Longueville. Predicatorul francez Guillaume Farel a adus învățăturile reformei protestante aici în 1530. La dispariția casei de Orléans-Longueville în 1707, Neuchâtel (cunoscut de asemenea după numele german "Neuenburg") au trecut în mâinile regelui Frederic I al Prusiei. Regatul Prusiei a deținut zona
Cantonul Neuchâtel () [Corola-website/Science/303766_a_305095]