1,518 matches
-
belică. Metafore impregnate cu o puternică semantică războinică, cum ar fi spre exemplu înțelegerea istoriei ca un "câmp de luptă", a Carpaților ca o "cetate asediată", a realizărilor intelectuale ca înaintări pe "frontul" culturii etc., sunt folosite ca instrumente expresive predilecte pentru a da sens trecutului românesc. Toată această retorică războinică slăbește puternic în intensitate, pe măsură ce discursul despre trecut se regrupează pe coordonatele definite de politica europeană a regretului, care exclude din capul locului elogiul războiului. De la factualism dogmatic apodictic la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
producției culturale a noutății în materie de conceptualizare a trecutului. Totuși, după cum am argumentat în corpul lucrării, analiza s-a axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele intelectuale ale revistelor culturale în care se experimentează noi formule ideaționale, cât mai ales pentru ideile standardizate și difuzate masiv în corpul social prin intermediul sistemului educațional. Am răscolit mai ales în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
consultat, disponibil în colecția Bibliotecii de Litere a Universității Babeș-Bolyai, secția Română-Maghiară, avea trecut olograf pe pagina de gardă numele unui "elev în clasa a V-a", fapt ce probează frăgezimea cognitivă și stadiul incipient de dezvoltare morală al receptorilor predilecți ai efuziunii naționaliste delavranciene. 13 Legea privind reforma agrară din Vechiul Regat, prin care aproape 1.400.000 de capi de familii țărănești au fost împroprietăriți în urma exproprierii a aproape 6.000.000 de hectare de teren, a fost promulgată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
formele gândirii și condițiile corectitudinii operațiilor care le vizează și ale utilizării lor în "constituirea" cunoștințelor. Date fiind relațiile dintre aceste trei forme ale gândirii, unificate prin termenul logos (ce ar avea semnificație de "formă logică", deși Aristotel îl folosește predilect cu sensul de noțiune: logos, și de judecată: logos apophantikos), dată fiind și tradiția instituită prin trecerea logos-ului în logică, noțiunea și raționamentul (silogismul, pentru Aristotel) nu pot trimite decât nominal către spațiul non-judicativului: ele sunt, desigur, altceva decât
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fie acesta dialectic), ci noțiunea; "dialectica", în schimb, se referă, în mod direct, la raționamentul din premise probabile, la argumentare, apoi la noțiune și, desigur, la judecată. Sinonimia (imperfectă) este susținută și de faptul că cele două "forme" logice cercetate predilect de topică sau dialectică, anume raționamentul și noțiunea, își preiau sensul de la "forma" logică judecata. Aparent, analitica și dialectica (topica) sunt doar atât: domenii ale logicii-organon. Totuși, deși Aristotel a plănuit prin lucrările (tratatele) ce alcătuiesc Organon-ul să construiască
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
faptul că timpul este "originea non-originară" (a priori "universal" în orizont "istoric") a dictaturii judicativului. Filosofia, urmărind întotdeauna ceea-ce-este-originar, ceea ce este anterior și constituie ceea ce urmează, adică a priori-ul, se ocupă, desigur, și cu timpul; de fapt, se ocupă predilect cu timpul. Și nu doar atât, ci uneori timpul ocupă o "poziție" fundamentală în reconstrucția filosofică, așa cum e cazul la Kant, unde timpul nu este doar o intuiție pură (alături de spațiu), ci și "agentul" punerii în relație a materialului sensibil
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
R.S.R., Insecta, vol. IX, fasc. 10, Hymenoptera, Familia Ichneumonidae, subfamilia Mesochorinae”, „Entomofagii și utilizarea lor în protecția integrată a ecosistemelor agricole”, „Afide dăunătoare și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile. Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural” ș.a.). Subiectul predilect al studiilor sale îl reprezintă micile viespi parazitoide, atât de diverse și de importante în natură, dar atât de puțin cunoscute încă. Relațiile trofice puse în evidență în lucrările Profesorului Gheorghe Mustață ne relevă o natură de o complexitate extraordinara
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
din jur par să fie instrumentele de ocazie ale destinului lor, ale planurilor lor imediate și de perspectivă. Rezultatul e dizgrațios și contra-productiv. Indivizii pe care îi am în vedere folosesc orice împrejurare ca să vorbească despre ei. Sunt subiectul lor predilect la recepții, vernisaje, mese amicale, pe stradă, în autobuz, peste tot unde poți avea ghinionul să-i întâlnești. Te țin de nasture și vorbesc precipitat, cu patimă, dinaintea privirilor tale împăienjenite de exasperare. Tocmai au avut o idee extraordinară, tocmai
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
este întemeiată plecând de la intuiție. De aceea poezia deschide scara realului. [...] numai în orizontul acestei lumi viața își desfășoară plenar ceremonialurile propriei esențe 59. În acest sens aflăm suficient de multe exemple în opera eminesciană. Focul, de pildă, în mod predilect, dar și atmosfera casei în genere, îi "stârnește" poetului noua realiate: Atuncea focu-mi spune povestea a mai frumoasă./ Din el o aud astfel cum voi să o aud/ (s.n.) Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit./ Și mândru acest amestec gândirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cauzalității sunt anulate în favoarea libertății totale a spiritului ce-și crează, el, propriile legi.243 Calea de acces în noua realitate este regăsită în starea de somnolență, care trece ușor în reveria visului visat cu ochii deschiși. E o imagine predilect eminesciană: Câte nopți eu cugetata-mi pân' se-nvăluie gândirea,/ Pân' ce visele-i gigantici se uscau în nălucire 244; sau, ca imagine aparent domestică, în fața focului, pe-o sofă roșă, [...] somnu-i cald, molatic, lin245. În atmosfera aceasta de dulce blândețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la dânsa iar alerg -/ Pe-a malurilor arbori și frunza este mută -/ Misterul lin surâde pe lumea cea tăcută 252. Somnolența amestecată cu visul este, de fapt, un stadiu specific pentru starea poetică o a doua natură. Clipele acestea sunt predilecte creației (implicit imaginației), căci nimic nu-i mai plăcut ca într-un ceas să gândești la viața toată, atunci când n-ai vrea ca nime-n ușa ta să bată; Să stai visând la foc, de somn să picuri și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ca să ne întoarcem la sumarul antologiei "5000 ani de umor evreesc") tabletele lui Art Buchwald sunt umoristice și-atât? Am îndoieli. * O propunere: eternizarea memoriei cărților topite! După scurgerea a două secole, literații români ar avea șansa redescoperirii unei teme predilecte pe la 1800: poezia ruinelor. "O, ziduri întristate! O, monument slăvit!/ In ce mărime-naltă și voi ați strălucit / pe când un soare dulce și mult mai fericit / Își revărsa lumina pe-acest pământ robit" se tânguia Cârlova. Călinescu observa că "fiece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ci pe celălalt amorez, iar secretarul se retrage generos și organizează fericita nuntă a tinerei perechi. "De ce? întreabă Novicov adică nu există un secretar de partid de care să se poată îndrăgosti fata?" Constanța Crăciun (ministru al culturii) stabilește teme predilecte: "Să arătăm muncitori care au fost analfabeți și acum au ajuns cadre conducătoare." Îndemnul va fi plăcut prezidiului ce hotăra soarta literaturii române și-n care tronau Gh. Apostol (absolvent al unei școli de meserii turnătorie) și Iosif Chișinevschi, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Reconstituie, pe baza unor documente inedite și informații din presa vremii, pagini mai puțin știute din viața și activitatea Societății "Școala Română" din Suceava (1883-1918). Din cercetările efectuate asupra spiritualității din zona Fălticeni și împrejurimi care va rămâne o temă predilectă, mereu în atenția sa publică acum informații despre Conservatorul de Teatru și Muzică de la Rotopănești, de pe moșia boierului Nicolae Istrati unde, în fața unor prieteni a debutat, a jucat teatru Matei Millo, una din primele glorii ale scenei în a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cumpărare (forța economică) a cetățenilor din orașele respective. Concluzia vine să sprijine supoziția lui A. Inkeles și D. Smith (1974), care într-un studiu anterior susținuseră că prosperitatea odată dobîndită ar impune cetățenilor un comportament individualist, care constă în atingerea predilectă a propriilor scopuri și în ignorarea nevoilor "celuilalt". în ceea ce privește identificarea caracteristicilor socioculturale legate de comportamentul de ajutorare, alături de forță economică, singura variabilă care mai proba corelații semnificative era gradul de individualism propriu fiecărui oraș în parte, constatîndu-se cum individualismul crescut
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de aproximativ douăzeci de ani și tot de atâția ani adaug noi idei, titluri, noțiuni, concepte. Înseamnă oare că mi le și asum? Într-un fel, da. Orice lectură este o reflecție, ceea ce mă readuce la metafora și imaginea mea predilectă, oglinda. Orice text este o reflecție a minții care l-a scris și orice minte care îl citește reflectează la el. Am reflectat și eu, dar care sunt reflecțiile pe care le-am generat la rândul meu? Cât mai pot
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
feminității și lucrurile nu s-au schimbat între timp, protecția feminină este mult mai subtilă, mai dezinteresat devotată și mai solidă decât cea masculină. Mi-o șoptește din nou la ureche Virginia Woolf, care mi-o spune prin metafora mea predilectă, în A Room of One's Own: femeile au fost întotdeauna oglinzi în care bărbații au putut să se privească la dimensiuni care le depășesc cu mult pe cele reale. Eu nu sunt o feministă convinsă și de aceea nu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pe construcția ideologiei, partidului și statului în teoria marxist-leninistă - dar cu toate astea ne-am întâlnit pe o aceeași lungime de undă în privința interesului pentru viața cotidiană a românilor plecați la muncă în Spania. Probabil că unul dintre subiectele noastre predilecte l-au reprezentat femeile - partea tăcută și cumva invizibilă a comunității românești migrate. Veniserăm dominați de prejudecățile formate de puținele știri din presa românească ce îi vizau pe "căpșunari" - denumire ingrată și cumva peiorativă. Am descoperit că sub această denumire
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a reuși, chiar și numai pentru a răsplăti tot efortul depus pentru mine. Disputa însă, dintre viața personală și cea profesională, se leagă în special de lipsa suportului serviciilor socio-educaționale în facilitarea sarcinilor pe care și le asumă în mod predilect femeia. De exemplu, lipsa unei reforme serioase cu scopul de a sprijini familia de tip monoparental (un model în acest sens fiind existența creșelor și a grădinițelor în Germania, chiar în incinta universității), bugetul penibil alocat ajutorului pentru creșterea copilului
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Economie este privită ca un sistem complex, dinamic și adaptiv, se bazează pe noii factori de producție, apelează la comerțul electronic și la alte instrumente moderne ale e-dezvoltării, pune accent pe avantajul competitiv, pe echipe multifuncționale, are ca topici predilecte dezechilibrul, instabilitatea, fluctuațiile, haosul, presupunând fuziunea următoarelor fenomene: revoluția tehnologică (progresul tehnologic rapid, În special În ceea ce privește noile tehnologii informatice și de comunicare) și accelerarea procesului de globalizare (internaționalizarea unei părți a economiei mondiale și modificările induse În mediul financiar internațional
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
financiar internațional). Noile modele ale lumii afacerilor se bazează pe noi structuri economice, pe noi tipuri de interacțiuni și noi tehnologii, Într-un mediu economic global marcat În special de comerțul electronic. În societatea preindustrială, forța de muncă era angajată predilect În industriile extractive și În domeniile apropiate de natură. Spre deosebire de aceasta, societatea industrială se caracteriza prin dominația sectorului secundar, forța de muncă fiind ocupată În industriile prelucrătoare, În construcții, transporturi, etc. Societatea industrială, cu tipul său de economie, face loc
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
Eliberată de această sarcină, cu fatalele poticniri la care este expus omul, ea va putea să-și Întoarcă toată energia și Însuflețirea pe tărâmul religios și național, În cadrul unei discipline liber consimțite”. Din expunerea lui Nicolae Colan se conturează domeniul predilect de activitate al Bisericii ortodoxe („tărâmul religios și național”), mai ales că imixtiunea preoților În viața politică nu mai era acceptată. Așadar, relația privilegiată dintre Biserica ortodoxă și regimul carlist rezultă din sprijinul cerut instituției ecleziastice În cadrul acțiunii de „despoliticianizare
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
Fashion Studies (2004). Pentru Yuniya Kawamura (2004, 7), istoria studiilor modei poate începe din 1750, când discursul critic al filosofului francez Jean-Jacques Rousseau blama manifestările modei și luxului din societatea timpului său. Astăzi, deși analiza modei nu constituie o temă predilectă în științele sociale, în opinia aceleiași cercetătoare (ibidem), putem totuși construi o abordare sociologică a modei prin structurarea analizei la nivel macro- și microsocial, ceea ce, în concepția autoarei, ar consta în apelul la tradiția sociologică a funcționalismului și interacționismului simbolic
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
finalități: de accentuare concomitentă a instinctului de individualizare, dar și de acceptare socială. Așadar, moda obiectivează în același timp curentele contrare ale vieții: individualizare vs. conformare (G. Simmel, 1911/1998, 51-57). Un alt palier de lectură al eseului vizează tema predilectă a sociologiei, la confluența dintre secolele al XIX-lea și XX. După cum afirmă Georg Simmel (1911/1998, 34), fenomenele modernității au creat premize favorabile manifestării impulsurilor imitative, în societatea timpului său, moda resimțindu-se în cele mai diverse sectoare de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
urmă de afectare retorică. Notațiile, ca din afară, urma gândului și a stărilor lăuntrice, captată în tonalitatea stilistică a personajului (și montată în tipare de stil indirect liber), crescendo-ul emoției sugerate, toate acestea spun nu „analizei psihologice” și procedeelor predilecte subordonate ei: recursul la ele le-ar falsifica „lumii” și eroinei din Baltagul mentalitatea, imaginea, tonalitatea, cărora astfel de procedee nu li s-ar potrivi, resimțite ca străine lor, de către cititor. Intuiția și inteligența artistică i-au „dictat” lui Sadoveanu
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]