2,149 matches
-
că Immanuel Kant nu era tocmai sensibil la frumos, ca "nu demonstra nici o simpatie față de artă"1, sau că "muzică îl entuziasma prea puțin iar poezia nu-i plăcea din cale-afară"2. Anna A. Cutler vorbește, totuși, despre o anume predispoziție a filosofului german pentru frumusețea bazată pe proporție, armonie și unitate 3, ca aceea a obiectelor naturii (în care văzut modelul creațiilor omului). Iar o cercetare mai răbdătoare dezvăluie și o altă serie de detalii ce, extrase din diseminarea textuala
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Cardiopatia ischemică este definită ca o tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produs prin modificări în circulația coronară. Fiziopatologic, cea mai frecventă cauză a scăderii fluxului sangvin coronarian, este ateroscleroza. La persoanele care au predispoziție genetică pentru ateroscleroză sau la persoanele care consumă cantități foarte mari de colesterol și un stil de viață sedentar, se depun treptat subendotelial mari cantități de colesterol la nivelul multor segmente ale arterelor din întregul organism. Treptat, aceste regiuni de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
au făcut asocieri statistice între ateroscleroza coronariană avansată și infecțiile dentare. Mecanismele posibile prin care infecțiile orale ar putea contribui la BCV includ următoarele: efect direct al microorganismelor în formarea ateromului în endoteliu, răspuns indirect mediat de gazdă sau o predispoziție genetică pentru patogeneza aterosclerozei. În asocierea dintre bolile orale și BCV, Libby (1999) apreciază că periodontoza pare să crească riscul de accident vascular cerebral și, într-o mai mică măsură, a CI. În afara semnelor generale ce caracterizează tabloul clinic al
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
masculin, în corelație cu obezitatea, raportul fiind de 2:1 sau chiar 3:1 în favoarea bărbaților. Prevalența mai mare a SAOS la sexul masculin ar putea fi explicată prin rezistența faringiană mai mare, activitatea deficitară a musculaturii dilatatorii faringiene și predispoziția pentru obezitate tronculară superioară, care se combină cu creșterea riscului pentru apariția apneii de somn. Trei studii epidemiologice mari au demonstrat că prevalența SAOS la femei crește după menopauză. La femei, SAOS are o prevalență net crescută după menopauză, probabil
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
să fie diagnosticată cu SAOS. Rudele de gradul I ale pacienților cu SAOS au un risc între 21% și 84% de a prezenta tulburări respiratorii de somn. Această componentă genetică se manifestă clinic atât în anatomia cranio-facială, cât și în predispoziția la obezitate. Recent a fost demonstrată implicarea genei APOE epsilon 4 în patogeneza SAOS. Prezența genei crește riscul de apnee obstructivă mai ales la pacienții cu vârsta peste 65 ani. Pe lângă agregarea familială, rasa reprezintă și ea un potențial factor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Filippovna! — Rogojin în persoană! anunță Ferdâșcenko. — Ce ziceți, Afanasi Ivanovici, se grăbi generalul să-i șoptească lui Toțki, oare nu cumva a înnebunit? Adică fără alegorii, în sensul veritabil, medical al cuvântului? — Doar v-am spus că a avut întotdeauna predispoziția asta, se eschivă cu abilitate Afanasi Ivanovici. — Pe deasupra, are și febră... Ceata lui Rogojin era aproape în aceeași alcătuire ca și dimineață; i se alăturaseră doar un bătrânel destrăbălat, care la timpul lui fusese redactorul unei gazete demascatoare, pentru cheflii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prea plăcea; când ieșiră la plimbare, prințul Ș. era puțin posomorât și parcă îngrijorat. Evgheni Pavlovici părea să se afle în cea mai bună stare de spirit, tot drumul până la gară le amuză pe Alexandra și Adelaida care aveau o predispoziție cumva deosebită de a râde la glumele lui, încât treziră în el vaga bănuială că, poate, nici nu-l ascultă! Fulgerat de acest gând și fără să dea vreo explicație, izbucni deodată și el în râs și, de data aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
unică măsură pentru oameni, pe orice cale ar fi fost el câștigat. Banul de atunci încoace a trebuit să devie o marfă foarte căutată de vreme ce el începu a ține loc de talent, de caracter, de muncă, de orice calitate și predispoziție înnăscută în fine. Cestiunea socială nu are așadar înțelesul ei actual decât din momentul în care omul a 'ncetat de-a mai fi membrul unei comunități economice, de când egalitatea a dat banului o însemnătate pe care n-o avea înainte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deci și hotărârea mai ușoară de reîntoarcere pentru emigranții aceia cari ar fi căutat de lucru în numita țară străină și ar fi aflat câștig, al doilea, mănținere unor relații naționale mai vii cu țara mumă. Elementul german, după toate predispozițiile lui, nu e tocmai înclinat de-a se amalgamiza cu populațiunile din orientul Europei, ci a arătat pîn' acum din contra tendența de a-și păstra caracterul național. O dovadă pentru aceasta sunt sașii din Transilvania cari pîn-în ziua de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
va rămânea totdauna o mare deosebire între germanii de sud, o rasă aproape pură între scandinavi, asemenea puri, și între prusieni bunăoară. Nu e asemenea indiferent pentru Anglia daca predominațiunea ar fi a elementului celtic sau a celui anglo - saxon. Predispoziții și aptitudini moștenite, virtuți și slăbiciuni moștenite, calități sau defecte intelectuale și morale dau domniei unui element etnic alt caracter decât domniei celuilalt element. Suntem de ex. convinși că demagogia la noi e de origină fanariotică; că ea însemnează ura
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Unii sunt din contra de părere că acest esclusivism și această dușmănie sunt înnăscute din vechime rasei izraelite, din timpul formațiunii poporului, mulți ajung a acuza "monoteismul" ca cauză principală a acestui rău psicologic, alții iar conchid că, tocmai din cauza predispozițiilor caracterului evreiesc, Baal (Saturn) a trebuit să devie unicul Dumnezeu al evreilor. Dar e cestie complicată, care nu ne-ar înainta în materie socială și economică. Despre mijlocire și negoț în genere avem o altă opinie decât aceea a "Cumpenei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dar lucrurile veniră altfel decum socoteau Brătianu și Boerescu. Ei credeau a afla un subterfugiu în opinia publică, iritată de șovinism, dar opoziția creștea din ce în ce mai mult și le-a crescut atât de mult pe deasupra capetelor încît se speriară și demisionară. Predispoziția austrofobă, spori; ministerul Dumitru Brătianu, pentru a fi posibil, trebui să urmeze același curent; iar când Ion Brătianu veni iar la cârmă, din focul cu care se jucase se făcuse incendiu și astăzi nu mai poate cuteza de a-l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
experiența unică rezultată” este o altă definiție, limitativă am spune noi, pentru că se referă doar la creativitatea artistică. O formă acceptată ca definiție a creativității este cea dată de Norbert Sillamy În Petit Larousse care spune că „creativitatea Înseamnă acea predispoziție de a crea existentă În stare potențială la orice individ și la orice vârstă”. Pentru a se exprima Însă câțiva factori sunt absolut necesari. În primul rând factorii psihologici; intelectuali (gândirea) și nonintelectuali (caracter, temperament, afectivitate), În al doilea rând
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
voință și muncă perseverentă. Până la urmă tot ceea ce face omul se poate spune că este act creator pentru că implică rațiune, necesitatea de a face, voința de a face, capacitatea de a Întreprinde, capacitatea de a alege, iar creativitatea este o predispoziție caracteristică omului, indiferent de vârstă și condiție. Pentru deficienți problema de fond, din punctul de vedere al educației și formării personalității, ar fi maniera de abordare a abilităților de care dispun, capacitatea lor de adaptare la rigorile procesului educativ funcție de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și o dexteritate specifică, sau un artist plastic fără un simț vizual, capacitate de abstractizare și redare, dublate de o manualitate specială și exemplele pot continua. Aspectul plurigenic și multifactorial de care se vorbește În genetică constituie de fapt acea predispoziție genetică prin care individul se poate manifesta și poate excela Într-un domeniu. Iată așadar că pentru performanță Într-un domeniu este necesară o dotare specială ca aptitudine ce se poate evidenția prin exprimarea creativității. Familia la rândul ei este
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
manifesta și poate excela Într-un domeniu. Iată așadar că pentru performanță Într-un domeniu este necesară o dotare specială ca aptitudine ce se poate evidenția prin exprimarea creativității. Familia la rândul ei este al doilea factor determinant, În care predispoziția genetică se poate pune În valoare, pentru că de fapt este mediul În care se poate cultiva o aptitudine sau alta, mai ales atunci când există și o tradiție În familie; muzicieni, pictori, politicieni, meșteșugari etc. Autoarea subliniază convingător rolul familiei ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din rațiuni de dinamizare a viziunii, de sfidare a retoricii tradiționale și de aliniere la „pulsul epocii”, pe cultivarea unui imagism mozaical și caleidoscopic, poetul nu va avea, practic, nici o dificultate de „adaptare”, fiind, dimpotrivă, încurajat să-și dezvolte o predispoziție evidentă. Schimbările nu vor fi totuși neînsemnate. Unei alte „lumi a obiectelor”, modelate după realitățile „fazei activiste industriale” a contemporaneității, va trebui să-i corespundă o poezie al cărei depozit imagistic să fructifice aceste date. Noutatea va fi, așadar, nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
năruirea centrelor rivale Statelor Unite. A. Sokal vorbea de un globalism europofob, controlat de "jandarmul planetar"198. Christophor Norris, într-un studiu din 1991 (Ce nu e în ordine cu postmodernismul?), constata că, intrat în politică, postmodernismul își pierde bruma de predispoziție ludică și amenință să fie "o adevărată catastrofă", căci deformează, în primul rând, generațiile tinere 199, ceea ce confirmă constatările lui Alain Finkielkraut produse ceva mai devreme. Dacă acestea sunt simptome de postmodernitate, România se poate lăuda că se găsește în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vizibil la vizibil, cea transdisciplinară de la vizibil la invizibil, care invizibil coincide cu imaginarul cuantic. Dintre toate vârstele, copilăria percepe în simultaneitate spațio-temporală nivelurile realului, făcând să dispară granița rigidă dintre real și imaginar. Eminescu aprecia în chip deosebit această predispoziție "transdisciplinară" a copilului. La fel ca și Einstein, care mărturisea că descoperirile sale epocale n-ar fi fost posibile, dacă n-ar fi rămas, în adâncurile sale, copil 331. Iată cum surprinde Eminescu posibilitățile de percepție "transdisciplinară" a copilului: "La
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mireasmă-ntr-o pădure..."369. Din aceste precizări de finețe, înțelegem că C. D. Zeletin nu-și recuză nici o latură a personalității sale în favoarea exclusivă a uneia, el fiind, ca și Ion Barbu, deopotrivă om de știință, dar în medicină. Predispozițiile interdisciplinare și transdisciplinare sunt evidente. De altfel, cred că asta îi unește pe Ion Barbu, pe Vasile Voiculescu și pe C. D. Zeletin în situația lor privilegiată de urca în transmodernitate. Nefiind om de știință, Nichita Stănescu a avut marea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aceste tr]s]turi la alte creaturi sociale pentru a ne furniza material ce s-ar putea transforma în ceva asem]n]tor moralei umane? Unii adversari le exclud în totalitate deoarece se manifest] neregulat, iar incidența lor manifest] o predispoziție accentuat] spre rudele apropiate. Ins] aceeași neregularitate și aceeași parțialitate în favoarea familiei predomin] - adesea foarte puternic - în morală uman]. Acestea se manifest] puternic în rândul micilor societ]ți de pr]d]tori-culeg]tori care par mai apropiate de condiția uman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de cei ce constituie de fapt familia lor, astfel încât atitudinea normal] pe care o preiau de la cei din jur conduce, într-o m]sur] sau alta, la o mai mare grij] și compasiune. Este ins] important de observat c] aceast] predispoziție nu dispare, nici m]car nu se diminueaz] vizibil, pe parcursul dezvolt]rii civilizației. Este inc] foarte activ] și în propria noastr] cultur]. Dac] p]rinții moderni nu ar afișa mai mult] grij] și afecțiune fâț] de propriii copii în raport cu toți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]rinții s] cheltuie mai mulți bani pe juc]riile copiilor lor decât ar cheltui într-un an pe ajutoare pentru persoane defavorizate. Este adev]rât c] societatea uman] le asigur] facilit]ți persoanelor din afara ei, dar pornește de la aceeasi predispoziție spre familie care contureaz] societ]țile animale. Aceeași considerare se aplic] și unei alte obiecții, paralel], manifestat] adesea împotriva sociabilit]ții animale că surs] posibil] a moralei, si anume predispoziția spre reciprocitate. Este adev]rât c], dac] am avea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asigur] facilit]ți persoanelor din afara ei, dar pornește de la aceeasi predispoziție spre familie care contureaz] societ]țile animale. Aceeași considerare se aplic] și unei alte obiecții, paralel], manifestat] adesea împotriva sociabilit]ții animale că surs] posibil] a moralei, si anume predispoziția spre reciprocitate. Este adev]rât c], dac] am avea de-a face cu egoiști vigilenți, simpla întoarecere a favorurilor celor care le-au f]cut inițial nu ar fi altceva decât un târg prudent. Revin ins] cu ideea c] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci și ca recunoștinț] pentru amabilitatea ar]țâț] în trecut, decurgând firesc din afecțiunea care o însoțește. Nu exist] nici un motiv că acest lucru s] nu fie la fel de valabil și pentru alte creaturi sociale. Este foarte adev]rât c] aceste predispoziții limitative trebuie - și sunt treptat - corectate în mod sistematic prin recunoașterea unor îndatoriri mai largi pe m]sur] ce se dezvolt] morală uman] (vezi Singer, 1981). Totuși, aceast] l]rgire a perspectivei se datoreaz], desigur, contribuției inteligenței umane, care dezvolt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]