4,621 matches
-
prin trăirea unor drame de conștiință. Tot aici intră romanele lui Anton Holban, O moarte care nu dovedește nimic, Ioana și Jocurile Daniei, în care trama epică este aproape inexistentă; definindu-le drept romane „statice”, L. demonstrează că în ele predomină variația subtilă pe aceeași temă psihică sau morală. În alt capitol se urmărește modul în care motivul obsesiei, în diversele lui configurări, a funcționat în romanul românesc interbelic, examinând Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Brațul Andromedei și Rusoaica de Gib
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
găsit pentru familiile urbane din mai multe orașe din Transilvania o proporție de aproximativ 80% a unor variante foarte apropiate de modelul mai sus schițat. În mediul rural, atât pentru bugetul obișnuit al familiei, cât și pentru cheltuielile mai mari, predomină soțul în administrarea lor. Dar în comparație cu anii ’60, deopotrivă în mediul urban, cât și în cel rural, s-a produs, în ultimii ani, o apropiere a ponderii bărbat-femeie în organizarea bugetului. Un element în plină ascensiune este și participarea copiilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
materiale și alimentare. Cei care oferă sunt mai mult cei cu o educație și un venit superioare, bărbații mai mult decât femeile, bunicii mai tineri decât cei mai vârstnici. Bani dau mai mult cei din mediul urban, în cel rural predominând schimbul reciproc de produse alimentare. Cei care primesc cel mai mult sunt părinții, indiferent de sex, cu educație medie și cei mai tineri. Persoanele din mediul urban cu părinți în rural primesc bunuri alimentare, iar cei din urban cu părinți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mari categorii de sprijin intergenerațional, și elemente concrete de schimb (îngrijirea nepoților, ajutorul la muncile agricole, bunuri alimentare), acolo unde a fost cazul. Figura 14. Schimbările intergeneraționale în familia rurală. Ierarhia tipurilor de schimb pe patru generații În mediul rural, predomină ajutorul în muncile agricole din partea părinților pentru bunicii mai tineri (45-54 ani și 55-64 ani), pe când din partea bunicilor predomină mai ales consilierea și sfaturile, urmate de bani și produse alimentare, în timp ce pentru bunicii mai vârstnici accentul pe servicii se schimbă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unde a fost cazul. Figura 14. Schimbările intergeneraționale în familia rurală. Ierarhia tipurilor de schimb pe patru generații În mediul rural, predomină ajutorul în muncile agricole din partea părinților pentru bunicii mai tineri (45-54 ani și 55-64 ani), pe când din partea bunicilor predomină mai ales consilierea și sfaturile, urmate de bani și produse alimentare, în timp ce pentru bunicii mai vârstnici accentul pe servicii se schimbă și aproape că se inversează din partea părinților, astfel încât predomină acordarea de îngrijire bunicilor, acordarea de bunuri materiale și alimentare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai tineri (45-54 ani și 55-64 ani), pe când din partea bunicilor predomină mai ales consilierea și sfaturile, urmate de bani și produse alimentare, în timp ce pentru bunicii mai vârstnici accentul pe servicii se schimbă și aproape că se inversează din partea părinților, astfel încât predomină acordarea de îngrijire bunicilor, acordarea de bunuri materiale și alimentare, consiliere/sprijin moral-afectiv etc. În familia urbană, bunicii din generațiile mai tinere le dau copiilor bani, sprijin moral-afectiv și servicii preponderent prin îngrijirea nepoților (primele în ierarhia de schimb), iar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
caldă/ și dulce, până la piept,/ toată numai sori și planete” (Să merg la scăldat cu caii). Placheta Gutui japonez (1996) însumează îndeosebi haikuuri, și multe dintre acestea surprind, cu finețe, detalii de peisaj, mai ales citadin, nipon, însă nu descripția predomină, și mai ales nu cea localizantă. Iată un bazin, într-un parc: „Culori în bazin./ Ca să cred iar în basme,/ un crap de aur” ori frânturi de priveliști diverse: „A face/ umbră pământului/ Om sau cruce/ Cum vrei s-o
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
care nu e durată calculabilă, ci se contopește cu eternitatea: „Este târziu, bătrâne Tom, târziu / cum n-a mai fost în nici o poezie. / Clepsidrele s-au veștejit și plâng / într-una veșnicie, veșnicie...” (Clepsidrele în năruire), iar în sfera semantică predomină cuvintele cu conotații temporale (veșnicie, trecut, reamintire, memorie). Lacrima Laurei (1973) conține versuri de invocare a ființei iubite (așa cum o arată și titlul cu rezonanțe petrarchiene), cu care eul poetic se identifică în încercarea de a-i surprinde și sugera
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
strategii (care uneori se contrazic parțial unele pe celelalte) tinde să-i contrarieze. Stăpânirea ulterioară a unui ansamblu de astfel de instrumente le redimensionează modul de a privi în integralitatea lor fenomenele sociale, unde arareori întâlnim „albul” sau „negrul” absolute, predominând valoarea - instabilă, dinamică - a tonalităților de gri. De ce am făcut divagația de mai sus? Pentru a-i reaminti cititorului cum să utilizeze perspectivele variate oferite de către explicitarea teoriilor comunicării, în particular - în capitolul de față - a teoriilor privind activitatea de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
uniunii elementelor („să văd cum luna se-nsorea/ și soarele cum se înlună”). Chiar și într-o poezie patriotică, în volumul Vânătoare de timp (1978), se recurge la metafora materialității, a consistenței grele (România e „o țară grea de gând muntos”). Predomină acum ludicul, ritmul cântecului născocit de copii, cu rime interioare și aliterații, cât și suflul puternic al evocărilor și meditațiilor expansiv-defensive, ca în baroc („odaia-scoică- ascunde o perlă în cădere”, ca alegorie a trăirii poetei). S. cultivă și forma fixă
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
Organ săptămânal al apărării drepturilor românești și creștinești”. Directori: Kostya Rovine și Ioan Verșescu. Se publică versuri aparținând reginei Maria, lui Ion N. Polihroniade, Emil Giurgiuca (Cărând fânul, Duplex), Al. Tudor-Miu, Kostya Rovine, Pan M. Vizirescu, V. Stoenescu ș.a. Predomină publicistica pe teme naționaliste și elogiul tradiției, într-un registru care configurează ideile dreptei românești. M. Pp.
STRABUNII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289964_a_291293]
-
jertfă (1974) dezvăluie la S. un discurs poetic în care consistența lirică, contopind o tulburătoare sinceritate, intuiție feminină capabilă de ipostazieri, dar și o imagistică bogată, este dublată de o anume tensiune intelectuală, sesizabilă chiar și în versurile de dragoste. Predomină tonalitățile grave, vorbind despre dăruirea de sine a poetului hărăzit să refacă perpetuu datele primordiale ale existenței umane („În suflet claun prefăcut/ ia morțile de la-nceput./ De câte ori am râs și-am plâns/ un lanț s-a rupt, un lanț s-
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
petrecută la Ravenna. Arator vrea să urmeze vechea practică a parafrazei în versuri a textului sacru și, concomitent, să sublinieze semnificația lui spirituală (într-adevăr, cunoaște bine cele trei niveluri de semnificație: istorică, morală și tipică). Interesul pentru interpretarea spirituală predomină, deoarece numai cîteva pasaje sînt efectiv parafrazate; altele sînt omise, rezumate sau amintite, poetul insistînd asupra alegoriei și, mai ales, asupra simbolisticii numerelor. Surprinzătoare este structura poemului lui Arator. Poetul a împărțit textul lui Luca în pericope pe care le-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în secolul al V-lea țara occidentală care păstrase cel mai bine tradiția culturală clasică, vizibilă și în cadrul literaturii creștine, și care se putea lăuda cu o producție de un bun nivel, chiar dacă lipsită de valori notabile. în această producție predominau aspectele tipic literare, în timp ce teologia era mai puțin cultivată; în mod analog, temele tratate de cultura creștină în secolul al VI-lea sînt mai cu seamă literare, autorii fiind mai puțin interesați de gîndirea sau controversele teologice. însă condițiile politice
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
șapte scurte Vieți de sfinți locali, cum sînt Ilarie de Poitiers, Marcellus, Germanus și alții; cea mai importantă dintre ele este biografia protectoarei sale, Sfînta Radegonda, din care lipsește orice motivație personală, orice semn de recunoștință sau de afecțiune, deoarece predomină preocuparea hagiografică, fiind puse în lumină doar virtuțile sfintei și miracolele săvîrșite de ea. Opera datează din ultimii ani ai activității poetului, pentru că Radegonda a murit în 587. Printre operele în proză mai pot fi amintite și o Explicație a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care să-și construiască propria narațiune. Cultura lui se dovedește a fi, așadar, foarte limitată. Și nu avem de-a face nici cu o „istorie a Bisericii”, asemănătoare cu a istoricilor dinainte, ci cu o istorie a poporului, în care predomină iraționalul și miraculosul, iar politica sau impactul problemelor economice și militare rămîn în planul secund. Grigorie nu e nici teolog și nici exeget; puțin înclinat spre speculație, el se mulțumește să accepte simplu și fără complicații Revelația și învățătura Bisericii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
folosește un limbaj simplu, presărat cu barbarisme, conform cu auditoriul căruia i se adresa. Aceasta era o modalitate pe care am văzut că o folosea și Cezar de Arles. în 572, conciliul de la Braga sublinia necesitatea de a combate superstițiile care predominau încă în satele din Galicia; mai mult chiar, așa cum au observat cercetătorii, era vorba de o superstiție deosebit de complexă, pentru că, o dată cu invazia suabilor din 420, păgînismul barbar se suprapusese păgînismului local, refractar la încercările precedente de propovăduire a creștinismului. Așadar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ca atare, istorică), una tropologică, prin care urcăm de la realitățile sensibile către cele spirituale, și una anagogică, sub care se ascund semnificațiile tainelor viitoare. Unele cărți sacre sînt străbătute de un tip de semnificație, altele de alt tip; în Apocalipsă predomină semnificația anagogică și, din acest motiv, continuă autorul, este extrem de greu să faci exegeza acestei cărți. în epoca în care scria comentatorul, viața în această lume era plină de dificultăți și de lipsuri, fapt ce putea constitui o prevestire a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
actul însuși. Cel ce se sinucide în gînd (arta de a te sinucide în gînd) încetează să mai fie sclav". Dar, mai tîrziu, prin august, observa că: "în obsesia sinuciderii, atașamentul față de viață rivalizează cu rușinea de'a fi viu; predomină însă rușinea". A și scris, în acea vreme, un articol despre sinucidere, de care avea mari îndoieli și îi era teamă să-l predea redacției. L-a pred Ciudată, imposibilă viață a dus, cu stoicism înverșunat, scepticul disperat Emil Cioran
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
greu decizii; abandonează cu ușurință o sarcină dată, fără a se strădui să o finalizeze. Temperamentul: introvertit; slabă reactivitate afectivă, calmă, lentă, caracterizată prin răbdare naturală; Înclinație spre rutină, refractară la schimbare, rezistență la efort, dar lipsită de tenacitate Aptitudinile: predomină aptitudinile fizice, predispoziție spre activități sportive, de abilități practice și educație plastică. Caracterul: manifestă atitudini de colaborare În cadrul jocului, dar este evitată de colegi; Îi face plăcere să desfășoare activități de gospodărie; nu este perseverentă; comunică puțin cu ceilalți colegi
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
ca părinții să manifeste o atitudine pozitivă față de școală, să o aprecieze și să o Încurajeze și să o sprijine pentru a Învăța; se impune o organizare mai judicioasă a timpului petrecut de elevă acasă, În care să nu mai predomine activitățile gospodărești, ci să existe un raport optim Între timpul de muncă, timpul de Învățare și cel pentru joacă; este necesară o mai mare atenție acordată dezvoltării vorbirii, posibilităților de exprimare prin antrenarea elevei În activități de povestire, discuții libere
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
abatere de la normele morale, așa cum apare ea În intențiile, conduitele, acțiunile persoanei. La originea acestor manifestări stau pulsiuni negative dar, În egală măsură, și o anumită participare a conștiinței pervertite, care este caracteristică acestei categorii de persoane, la care viciile predomină În raport cu virtuțiile. Starea de imoralitate Nu putem Înțelege și explica patologia psihomorală fără a analiza În prealabil condițiile sau natura stării de imoralitate caracteristică persoanei imorale, Înclinată către rău. Imoralitatea nu se reduce numai la absența moralei, a principiilor și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atât de adânc Înrădăcinată este ura dintre aceste două secte, cu toate că ambele sunt mahomedane. Și asta nu se Întâmplă numai În Persia, ci oriunde Întâlnești teritorii locuite atât de șiiți, cât și de suniți. În India, Între cele două secte predomină aceeași animozitate care se manifestă chiar și În ziua În care șiiții organizează procesiunea tabutului (sicriului). Cu această ocazie, mahomedanii din Kashmir Își ard unii altora casele și manufacturile de șaluri. Din Kermanshah am pornit spre Bagdad, alăturându-ne unei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cunoaște obiceiul ar păși dincolo de acest cerc sacru, mâncarea pe care a pregătit-o e considerată necurată și e aruncată fără a fi atinsă, indiferent cât de mult au costat ingredientele 292. Indienii au multe caste, și o mare diversitate predomină În datinile și obiceiurile lor293. Conform unuia dintre ele, o persoană nu va mânca dintr-un fel de mâncare pregătit fie și de propriul său frate. Chiar dacă ar fi extrem de bolnav, mai degrabă Își va limita dieta la fructe uscate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
amestecul de intensitate, puritate, ierarhie spirituală și inaccesibilitate geografică nu e tipic doar pentru excepția tărâmului nevăzut, mereu schițat În zona tibetană și himalayană. Întregul Tibet, până târziu În secolul al XIX-lea, păstrează caracteristicile istoriei sale medievale, În care predomină funcția lui Avalokiteïvara și a dublului său activ, vizibil și nu mai puțin suprem, care e un (nou) Dalai-Lama. Să amintim numai că Împăratul chinez Kangxi, care a primit, foarte tânăr, ambasada semiasiatică, politică și laică a Spătarului Milescu 5
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]