7,320 matches
-
de Filologie, Iași, 1966. Doctor în filologie, profesor universitar (de ocazie) și lucrător al pământului (de nevoie). Publicații în reviste literare și de cultură, activitate de editor carte (din 1970) și în jurnalistica scrisă și vorbită (1990-2000). Îngrijiri de ediții, prefețe și postfețe. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (articole și eseuri), 1972; Titlul la alegere (versuri), 1981; Ioana din primăvară (povestiri, nuvele), 1986; Poetică eminesciană (studiu critic), 1989; ediția a doua, revăzută, 1999, premiată de Asociația Scriitorilor din Iași; Contemporanii
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mișcare. Suferința lui Hyperion era metafizică, era viață spirituală dureroasă. * Tema celui mai profund dintre pictori, Rembrandt, este suferința. Starea filozofică a suferinței a creat arta lui Van Gogh, încheiată cu tabloul Stol de corbi deasupra unui lan de grâu, prefață imediată la autoliza pictorului, al cărui cuvânt ultim apare emblematic pentru condiția umană: "La tristesse durera toujours"tristețea o să dureze pururi. În muzică, meditația asupra suferinței metafizice este excepțional exprimată de părțile lente din concertele pentru pian ale lui Mozart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Născut în anul 1943, satul Viișoara, comuna Tg. Trotuș, județul Bacău. Absolvent al Facultății de Filologie, Iași, 1966. Doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Publicații în reviste literare și de cultură; îngrijiri de ediții; prefețe și postfețe. Activitate susținută în editarea de carte (1970-1990, 1995 2002), în radio și televiziune (1990-2000), în învățământ (profesor asociat al Universității „M. Kogălniceanu” - Iași, în anii 2002-2007). Preocupări temporare în agricultură, construcții etc. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
să ne exprimăm limpede, pentru ca, pe cât posibil, să nu lăsăm câmp liber interpretărilor. Astfel, grație hegemoniei intelectuale exercitată de Franța asupra Europei în veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea, limba franceză a devenit limbă diplomatică. Domnul Villemain, în prefața sa la "Dicționarul Academiei", a definit în mod admirabil ceea ce i-a asigurat limbii noastre acest nobil privilegiu: Caracterul esențial al limbii franceze, spune el, este tocmai ceea ce o face atât de adecvată afacerilor, științelor și vieții, este un caracter
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA MIGUEL DE UNAMUNO DRAGOSTE și PEDAGOGIE Traducere și note de CARMEN BULZAN Prefață de TEODOR DIMA INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cititorului, îi dedică această operă, Autorul. Cuprins Prefață: Miguel de Unamuno, maestru al autoironiei întristate (Teodor Dima) / 7 Nota traducatorului / 11 Prolog / 15 Capitolul I / 25 Capitolul II / 43 Capitolul III / 53 Capitolul IV / 63 Capitolul V / 75 Capitolul VI / 89 Capitolul VII / 99 Capitolul VIII / 107 Capitolul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
-se la stilul lucrării sale, afirma în Prolog că ia în glumă ceea ce din întâmplare gândește serios. Este un procedeu deloc recomandabil, deși foarte folositor". Unul dintre cunoscătorii în profunzime al operei lui Unamuno, Andrei Ionescu, afirma, în 1973, în Prefața Don Quijote ideal, voință, creație, la traducerea lucrării Viața lui Don Quijote și Sancho: "Din caracterul special, prefilosofic al gândirii sale, provine prudența lui Unamuno în a afirma natura filosofică a operelor sale, pe care preferă să le situeze în domeniul literaturii
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Unamuno în a afirma natura filosofică a operelor sale, pe care preferă să le situeze în domeniul literaturii. În repetate rânduri atrage atenția că ceea ce scrie nu este "poate" decât "poezie sau fantasmagorie, în orice caz, mitologie". În această scurtă Prefață, nu vom insista mai mult asupra autoironiei lui Unamuno, căci cititorul o va descoperi cu siguranță, dar vom mai spune câteva cuvinte despre tristețea și chiar drama trăite în permanență de acela care s-a amuzat, în dese rânduri, de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să le-o comentez, s-au născut Don Quijote și Sancho; Cervantes s-a născut ca s-o povestească și s-o tălmăcească, și ca s-o comentez m-am născut eu ..." (gândea și scria Miguel de Unamuno). Și ca să încheiem prefața noastră, putem spune că, îndrăgostită de cultura spaniolă și, mai ales, de Unamuno, s-a născut Carmen Bulzan pentru a tălmăci în limba română savurosul roman-eseu Dragoste și pedagogie, nemurindu-l și la noi pe Unamuno și eroii creați de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Însemnări pentru un tratat de cocotologie, Editura Institutul European, Iași, 2011. Traducere și note de Carmen Bulzan, cu o prefață de Teodor Dima. 2 Teoria geniului, a cărui paternitate o datorăm lui Schopenhauer, este acceptată de Nietzsche în concepția sa despre supraom, apoi de ideologia nazistă a superiorității rasei. 3 "Eu însă vă spun: oricine se mânie pe fratele său
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Editura Phoenix au apărut, de la o vreme încoace, cîteva volumașe cu sigla "Colecția Nouzăci" (coordonată de Dan-Silviu Boerescu), cuprinzînd fie "texte pentru teatru", fie "ficțiuni critice", fie originale "antologii", dedicate unor spectatori / cititori de școală nouă. Chiar astfel se intitulează prefața lui Horia Gârbea la volumul de "texte pentru teatru" Doamna Bovary s(u)nt ceilalți (mă va ierta autorul pentru contribuții ortografice originale): Un spectator de școală nouă fals tratat. Înainte, așadar, de a aduce în discuție "piesele" acestui volum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Renard: "Dragul meu, scriitorii despre care îmi vorbești au fost și ei oameni ca mine ori ca tine. Încearcă deci să scrii cărți și apoi citește-le singur". Tînărul dramaturg Horia Gârbea (tînăr, cel puțin ca dramaturg) își destăinuie în prefață o veche nostalgie: tristețea de a nu putea reîntîlni, în alte scrieri, ale altora, ale altui timp, personajele unor piese de teatru sau romane știute. "Ele se nasc, trăiesc și uneori se căsătoresc o singură dată pentru totdeauna" spune, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
simte tentat să-i manevreze), "slabele lui puteri", în acțiuni diverse, "după cum îi dictează ideile, nevoile și visele adolescenței". Aceste mărturisiri evidențiază și definesc, de fapt, însuși mecanismul actului creator. Tocmai de aceea voi reține un paragraf in extenso din prefață: "Istoria și mitologia sînt potrivite pentru stingerea în diferite fantezii a nemulțumirilor pe care istoria cea adevărată le lasă oricărui cititor. Să ne închipuim o coaliție Mihai Ștefan contra lui Baiazid. Cum s-ar comporta Dalila în rulota generalului Rommel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
strălucite cu care civilizația ne-a dăruit. Credeți însă că lor le va conveni o întîlnire care să le forțeze inteligența, puterea sau chiar ticăloșia? Eu sînt sigur că da". Cu îngăduința cititorului, mă voi opri deocamdată aici cu parcurgerea prefeței (dar sînt aproape convins că voi reveni). Să vedem cum funcționează acest "principiu creator", concret, în textele lui Horia Gârbea, care răspund prompt, mai în glumă, mai în serios, la înseși întrebările pe care autorul și le pune, mai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cheamă și se confundă în crescendo, pînă înspre final, piesa încheindu-se cu "ninsoare, întunerec" și cu "un comunicat important pentru țară". Acest text este, pînă acum, cel mai ambițios text pentru teatru al dramaturgului, cel mai "serios", deși în prefața primului volum autorul n-are o părere prea bună despre piesele serioase (jucîndu-se desigur): "piesele istorice încep să fie parodii proaste de cum își propun să fie serioase". Presimțeam (am și spus-o) că voi reveni la prefață. În "falsul tratat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
serios", deși în prefața primului volum autorul n-are o părere prea bună despre piesele serioase (jucîndu-se desigur): "piesele istorice încep să fie parodii proaste de cum își propun să fie serioase". Presimțeam (am și spus-o) că voi reveni la prefață. În "falsul tratat" destinat "spectatorului de școală nouă", Horia Gârbea "trădează" multe din "secretele" scrisului său. Vorbește despre parodie, despre intertextualitate, despre "arta criticii", despre retorică, despre gramatica teatrală, despre teze, antiteze și proteze. Încă o dată, ne scutește pe noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
un text "ocazional", scris pentru "Suplimentul Literar al Tineretului Liber", cu replici de tipul "nu lungi vorba că trebuie să-ncepem în trei pagini". Dincolo însă, de asemenea precipitări, ironia autorului funcționează eficient, atît în piesele propriu-zise cît și în prefața cu pricina. Îmi voi îngădui să preiau cîteva idei din această prefață, făcînd și semnificația că trei dintre "motto"-uri aparțin (tot) lui Caragiale: "No, ce-i grămatika?" unul, " Nu despera tănărule! A mai rămas un minister" al doilea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
de tipul "nu lungi vorba că trebuie să-ncepem în trei pagini". Dincolo însă, de asemenea precipitări, ironia autorului funcționează eficient, atît în piesele propriu-zise cît și în prefața cu pricina. Îmi voi îngădui să preiau cîteva idei din această prefață, făcînd și semnificația că trei dintre "motto"-uri aparțin (tot) lui Caragiale: "No, ce-i grămatika?" unul, " Nu despera tănărule! A mai rămas un minister" al doilea și "Mizerabilii își fac de cap" al treilea. Cu sau fără intertext, teatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
în aceeași intrigă a personajelor din mai multe piese de autori diferiți. Și anume, Caragiale bineînțeles, dar și Flaubert, Cehov-Shakespeare, Goethe. Cu ajutorul acestei tehnici sînt alcătuite celelalte două texte Doamna Bovary sînt ceilalți și Pescărușul din livada de vișini. În prefața Un spectator de școală nouă în care, desigur, se apelează la estetica receptării Horia Gârbea anunță ulterioara desfășurare a unui experiment în paginile cărții, pe care îl dedică flagrant ocupanților scaunelor din sala de spectacol. În ce constă experimentul? În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Dedic această carte, cu nespusă dragoste, copiilor me „Și de la Cer, ca și de pe Pământ” (Prefață) Prof. Gheorghe A. M. CIOBANU Ființa umană, deși s-a autoîncoronat cu epitetele blazon spectaculare - când ca „faber” sau „sapiens”, când ca „demiurg” - ea este, mai înainte de orice, dependentă de mega-puteri existențiale și sacre și laice, concretizate prin anumite norme univalente
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
li se abandonează o atât de mare parte a lumii noastre - literare sau nu. Cine s-a obișnuit cu o proză călâie, în care băltesc poncife și platitudini strepezitoare, e invitat să se țină departe de paginile care urmează acestei prefețe. Prin contrast, cine dorește o gură de aer curat bate la ușa la care se cuvine. Nu știu și nu-i treaba mea să știu cum vor primi alții Miros de roșcată amară. în ce mă privește, îmi asum exaltarea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
O parte dintre cei care prefațează volumele sunt și traducătorii acestora (Al. Philippide, Lucian Boz, Petre Solomon, Ion Biberi, Mihai Beniuc etc.). Altă categorie de prefațatori era cea a vocilor de autoritate (ideologică): N. Moraru, Ion Călugăru etc. Multe dintre prefețe sunt preluate direct din ediții rusești, semn al unei neîncrederi în capacitatea cititorilor profesioniști români de a înțelege corect universul literar sovietic. În multe cazuri nu este precizat traducătorul, ediția nu are un prefațator sau un minimum discurs de escortă
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
traducătorul-scriitor și autor 36. În august 1954, "Veac nou" anunța închiderea anchetei, manifestându-și nemulțumirea că nicio editură, nici măcar Cartea Rusă, nu răspunsese apelului său. Dezbaterile "în spirit critic și autocritic" cunoșteau - din nefericire, doar pentru scurt timp - o sincopă. Prefețele oferite ca instrumente de interpretare a operelor diferă ca valoare. Multe dintre acestea sunt aproape exclusiv dogmatice. Distanța culturală între discursurile unor personalități, precum Perpessicius și Al. Philippide și cel al lui N. Moraru ori Ion Călugăru este evidentă, chiar dacă
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Multe dintre acestea sunt aproape exclusiv dogmatice. Distanța culturală între discursurile unor personalități, precum Perpessicius și Al. Philippide și cel al lui N. Moraru ori Ion Călugăru este evidentă, chiar dacă și primele sunt marcate de elemente de circumstanță. Una dintre prefețele în care N. Moraru își dă adevărata măsură este cea la romanul Verei Panova - Tovarăși de drum. Oamenii pe care Vera Panova îi zugrăvește sunt "oameni din massă" pe care autoarea i-a ridicat "în văzul lumii întregi", pentru a
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
în 1987, în timpul "perestroicii" lui Gorbaciov. A părăsit lumea aceasta, atât de nedreaptă cu ea, în anul 1966, ducând în mormânt și incitanta taină a iubirii ce i-a unit pentru o vreme destinul cu cel al marelui Modigliani.... În loc de prefață În groaznicii ani ai lui Ejov am făcut șaptesprezece luni de coadă pe la închisori. Odată cineva "m-a recunoscut". Și atunci o femeie cu buzele vinete, și care, firește, nu-mi auzise niciodată numele, se trezi din amorțeala proprie nouă
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
plus, de cea a lui Jean-Louis Perret, din 1931, primind spre sfârșit și ajutorul unei funcționare de la Legația Finlandei din București, a doamnei Martta Laurikainen-Negrea. Traducerea lui a fost premiată și a apărut în 1942, în plin război, cu o prefață semnată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu. Traducerea era făcută în proză. În semn de înaltă cinstire, Finlanda i-a acordat lui Barbu Brezianu Ordinul Trandafirului Alb și, mai târziu, în anul aniversar 1985, Medalia "Kalevala". E de menționat faptul că
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]