5,945 matches
-
și sociale, care le permit să obțină proprietăți și să caute fericirea. Visul european este mult mai cosmopolitan. În timp ce statele Uniunea Europeană dețin o cantitate mică de suveranitate, cetățenii lor sunt de asemenea legați prin drepturile universale ale omului, care subminează prerogativele statului suveran. Dacă doctrina americană a suveranității absolute triumfa, Întreaga noțiune a drepturilor universale omului, Însăși edificiul pe care visul european este construit, s-ar prăbuși. Drepturile universale ale omului sunt o ipocrizie Într-o lume În care statul deține
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai puternică în comparație cu a oricăruia din grup, în caz contrar nemaifiind lider. Un fapt deosebit de semnificativ trebuie subliniat în legătură cu influența și conducerea, și anume că, dincolo de abilitățile personale ale individului ce îndeplinește funcția de lider, însăși poziția socială respectivă conferă prerogative care îi asigură exercitarea influenței. Statutul de lider înseamnă puterea de a împărți recompense și pedepse. Actul concret al conducerii presupune o serie de calități ale liderului la intersecție cu parametrii situației (dintre care, desigur, natura scopului este decisivă). S-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
semnul întrebării însăși utilitatea sau chiar existența normei în cauză. Spreexemplu, dacă s-a decis ca liderul de grup să aibă autoritate extinsă pe timpul realizării sarcinii didactice, în momentul în care se încheie activitatea, dacă liderul continuă să-și exercite prerogativele dobândite în timpul acesteia, el va fi, în cele mai multe cazuri, contestat de către grup. Pe de altă parte, lipsa de flexibilitate în a transfera segmente ale normei asupra altor comportamente poate împiedica soliditatea și coeziunea grupului. Procesul de dezvoltare a unei norme
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
însă produsă prin voința Tatălui, ca în cazul ființelor omenești. Tema e dezvoltată în al patrulea dialog, menit să demonstreze că Fiul nu este o creatură. Al cincilea respinge obiecția celor care afirmă că Fiul, întrucît primește de la Tatăl propriile prerogative, trebuie să-i fie inferior. Al șaselea răspunde unei serii de obiecții bazate pe texte din Scripturi unde pare să existe un temei pentru inferioritatea Fiului: soluția rezidă în faptul că toate enunțurile care, în sine, nu sînt potrivite cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
au vorbit de „impresia de autopastișare” (Radu G. Țeposu). Senzația de redundanță e însă considerabil atenuată de diversitatea tehnică a prozelor și de firescul situațiilor. Astfel, romanul Carapacea urmărește o poveste de dragoste petrecută pe fundalul perioadei comuniste. Uzând de prerogativele confesiunii, personajul-narator visează o pliere perfectă a transcrierii pe trăire. Nu alta e semnificația titlului, căci povestea „te prinde și te protejează cam în felul carapacei de la broasca țestoasă”. Dezideratul conservării realului în imaginar se perpetuează și în următorul roman
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
având aici sensul de in templum („ca templu”). Cu alte cuvinte, Anticrist se va instaura el însuși „ca templu” al lui Dumnezeu (se va pretinde templul lui Dumnezeu). 2) A doua întrebare se referă la identitatea celui care, printr‑o prerogativă specială, are puterea să oprească lucrarea răului în lume - este vorba de faimosul katechon. Augustin își mărturisește deschis ignoranța: „Mărturisesc că nu știu nicidecum ce a vrut să spună [apostolul]” (20, 29, 2). Ca și în cazul precedent, el prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acest din urmă caz, este vorba de tentativa conservatorilor de la Iași care au redactat un manifest, cunoscut sub denumirea de „Petiția de la Iași”, În paginile căruia se pronunțau, Între altele, si pentru modificarea Constituției din anul 1866, În sensul lărgirii prerogativelor domnitorului. Demersul lor a fost susținut de Carol I care a adresat o scrisoare sultanului. Manieră total nediplomatică În care a procedat, În sensul că a vrut să o Înmâneze sultanului Abdul-Aziz, nu prin intermediul marelui vizir, cum cerea protocolul, ci
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
Organic a Încercat să limiteze puterea absolută a domnitorului, așa cum era ea exercitată până atunci, În schimb i-a oferit o serie de atribuții În conducerea efectivă a statului, domnitorul fiind șeful puterii executive și având, În același timp, importante prerogative legislative și judecătorești. Cu toate acestea, la doar zece ani după punerea În aplicare a Regulamentului Organic, cele două puteri, suzerane și protectoare, Rusia și Poarta Otomană, Încălcând principiul domniei pe viață, l au Înlăturat de pe tronul Țării Românești pe
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
domnitoare ale imperiilor limitrofe. Erau evitate, În acest fel, mai vechile lor tendințe anexioniste. În aceste condiții, cea mai bună soluție a părut să fie Înscăunarea unui domnitor care, funcționând pe principiul „regele domnește, dar nu guvernează”, să exercite prin prerogativele acordate și prestigiul personal o influență pozitivă asupra mediului politic, să mențină stabilitatea internă, să vegheze la unitatea și consolidarea statului. Or, Înscăunarea cu drepturi ereditare a unui principe dintr-o dinastie occidentală putea Îndeplini mai lesne condițiile mai sus
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
mai importantă În exercitarea de fapt a puterii. Asta făcea ca atribuțiile sale să nu se limiteze doar la a domni (așa cum trebuia să se Întâmple În regimurile monarhice constituționale), ci și a guverna, lui fiindu-i atribuită și exercitarea prerogativelor executive, cu ajutorul miniștrilor pe care-i numea. Această ipostază a făcut ca domnia lui Al. I. Cuza să aibă un caracter special, prin implicarea efectivă a domnitorului În opera de desăvârșire a unificării, de reformare și reorganizare a societății. De
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
să accentueze, În timpul lui Cuza Vodă, această tendință, ceea ce va tensiona raporturile dintre domn și opoziția politică. În conformitate cu Convenția de la Paris, domnitorul, la recomandarea miniștrilor, numea persoanele ce ocupau funcții publice. În domeniul legislativ tot lui i se acordau importante prerogative: pregătea legile, inclusiv bugetul, pe care le supunea dezbaterii Adunării și, după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le promulga sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
În numele șefului statului, dar fără amestecul său, de către magistrați pe care Îi numea domnitorul, dar care nu putea interveni În gestionarea justiției. Cu toate acestea, i se conferea dreptul de a grația și de a comuta, În materie criminală, pedepsele. Prerogative importante avea și În calitate de comandant al armatei pentru ambele principate: desemna inspectorii generali și numea comandantul șef al oștirii <ref id="5">5 Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă, București, 1966, p. 42-45. </ref>. După cum se poate
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
avea și În calitate de comandant al armatei pentru ambele principate: desemna inspectorii generali și numea comandantul șef al oștirii <ref id="5">5 Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă, București, 1966, p. 42-45. </ref>. După cum se poate observa, prerogativele acordate domnitorului de către Convenția de la Paris făcea ca instituția domniei să dețină rolul central În actul de guvernare al țării. Acesta este motivul pentru care În epocă se acorda o atenție specială domnitorului, ca factor esențial În deținerea și exercitarea
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
reforme (În domeniul rural și electoral mai cu seamă) care să contribuie la modernizarea structurilor statului român. Opoziția adunărilor cu o compoziție majoritar conservatoare făcea ca orice demers În această direcție să eșueze. Din aceste cauze, Al. I. Cuza, folosind prerogativele pe care Convenția din 7/19 august i le acorda, a acționat În vederea soluționării a două chestiuni, care În fond urmăreau același scop final. Pe plan intern, cu ajutorul colaboratorilor săi politici, a Întreprins măsuri ce vizau unificarea celor două organisme
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
România o va simți și o va dori” <ref id="10"> 10 Dumitru Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, p. 106. </ref>. Trebuie să observăm Însă că, În urma acestor Împliniri, domnia unificată a Principatelor Române n-a obținut alte prerogative peste cele acordate de Convenția din 7/19 august, iar faptul că Unirea fusese recunoscută pe durata vieții lui Al. I. Cuza nu făcea decât să evidențieze caracterul ei limitat În timp, În vreme ce românii doreau o consacrare definitivă și irevocabilă
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Act adițional al Convenției de la 1858, despre care un cunoscut istoric american afirma că e un „omagiu adus scumpei defuncte” <ref id="12"> 12 T. W. Riker, op. cit., p. 562. </ref> (adică Convenției)? În primul rând, el făcea să crească prerogativele domniei pe seama Parlamentului, prin dreptul domnitorului de a numi, În fiecare an, președintele Adunării deputaților și, Îndeosebi, prin crearea Senatului, căruia i se conferea atribuții legislative și de control importante, influențat decisiv de domnitor prin dreptul său de a numi
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Scrieri alese. Drept, istorie și cultură, Iași, 2005, p. 355-364; Idem, Contribuții la istoricul Constituției române din 1866, În Ibidem, p. 365-370; Idem, Noi contribuții la istoricul Constituției din 1866, În Ibidem, p. 371 386. </ref>. Denumirea și statutul țării, prerogativele domnitorului, succesiunea ereditară, separarea puterilor făceau din Constituția anului 1866 un document fundamental atât pentru reglementarea raporturilor dintre puterile statului, cât și Între stat și societatea românească. Cea mai importantă instituție a statului român, domnia, În conformitate cu prevederile Constituției din 1866
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
succesiunea ereditară, separarea puterilor făceau din Constituția anului 1866 un document fundamental atât pentru reglementarea raporturilor dintre puterile statului, cât și Între stat și societatea românească. Cea mai importantă instituție a statului român, domnia, În conformitate cu prevederile Constituției din 1866, avea prerogativele diminuate față de ce prevedea Convenția de la Paris din 1858 și mai ales față de Statutul de la 1864, atât În ce privește exercitarea puterii legislative, cât, Îndeosebi, referitor la raporturile dintre șeful statului și Parlament. În felul acesta, prin echilibrul dintre puteri, a Început
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
aspecte ale polemicilor din societate pe marginea acestor evenimente, inclusiv și revolta de la Iași. Autorii oferă elevilor atât În textul de bază, cât și În extrasele din documente, studiul de caz și sarcinile didactice, posibilitatea de a Înțelege și compara prerogativele domnitorului stipulate În Constituția României din 1866. Totodată, În contextul abordării Începutului dinastiei străine, elevii au posibilitatea să cunoască aspecte din viața privată a familiei domnitorului și ulterior regelui Carol I . Numele, portretul și politica lui Carol I apar și
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
naționale dar urmează să devină unicul document care va încorpora, într-o formă modificată și agreată de comun acord de toate statele membre, principalele idei ale tuturor celorlalte tratate. Constituția Europeană cuprinde patru secțiuni: partea I - definește Uniunea Europeană, valorile, obiectivele, prerogativele, procedurile și instituțiile sale; partea a II-a - Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii; partea a III-a - politicile și modul de funcționare ale UE; partea a IV-a - prevederile finale, inclusiv procedurile de adoptare și revizuire a Constituției. În ceea ce privește Carta
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Daco-Română în disciplinele filosofiei, adică în disciplina Etnografie, ca principală, și în disciplina Sociologie, ca secundară, l-am făcut, l-am anunțat și declarat Doctor în Filosofie, în ziua, luna și anul scrise mai jos, conferindu-i toate privilegiile și prerogativele de care se bucură doctorii în filosofie, de drept și de fapt. În sprijinul acestora, ne-am îngrijit să i se acorde această diplomă oficială, întărită cu sigiliul cel mare al Universității și împuternicită cu semnăturile obișuite. Dată în orașul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
X fragil etc.). management (al unității de protecție specială) - proces complex de planificare, organizare, conducere, coordonare a activităților și administrare a resurselor (materiale, umane, financiare etc.) la nivelul unităților/instituțiilor de protecție specială a persoanelor cu cerințe speciale, în baza prerogativelor legale. managementul de caz - metodă de coordonare a tuturor activităților de asistență și intervenție desfășurate în interesul persoanei aflate în dificultate și al familiei sale. Această metodă contribuie la reducerea problemelor care pot apărea din cauza fragmentării serviciilor și intervențiilor, fluctuației
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
rutină a validității datelor; • efectuarea unor restaurări ale datelor din copiile de siguranță, când este cazul; • întreținerea datelor înregistrate, în concordanță cu politicile de clasificare a informațiilor. Deseori, custodele are și obligația alcătuirii schemei de clasificare a informațiilor, preluând aceste prerogative de la proprietarul lor. Utilizatorul. În schema clasificării informațiilor, un utilizator final este considerat orice persoană - operator, angajat, persoană din afară - care, prin prisma locului de muncă, folosește informații. El este considerat consumator de date care are nevoie, zilnic, să acceseze
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
împlinește sub o zare poetică. În Vlad Anonimul, drama lui Petru Cercel și relația lui cu tânărul Vlad, care primește surgiucul de domnie, cunoaște alte dimensionări. Pentru fostul cârmuitor - din familia aventurierilor de rasă de soiul lui Despot Heraclidul -, puterea, prerogativă ducând la excesul discreționar, și omenia, evghenie a inimii, stau să intre într-un ca și ireconciliabil divorț. Dar sacrificiul lui Vlad (căruia îi este sortit să rămână Vlad Anonimul pentru că, printr-un paradox aparent, tocmai calitățile lui îl fac
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
deplină, necondiționată. în mijlocul impersonalității generale, ai aici o personalitate adevărată. Deși sînt doar un punct, de oriunde-aș veni și oriunde m-aș duce, această personalitate regească va trăi în mine cît voi trăi și eu și-și va afirma prerogativele regești. Dar războiul înseamnă suferință, iar ura nenorocire. Vino sub forma ta de iubire, fie ea cît de joasă și voi îngenunchia și te voi săruta; dar sub forma ta supremă, vino ca putere divină! Cu toate că tu lansezi flote întregi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]