1,376 matches
-
din cultura academică americană, texte ce definesc "nucleul tare" al cercetării pe domeniul Științelor comunicării în Statele Unite și ale căror posibilități teoretice trebuie explorate în cultura noastră cât de repede posibil. Discuțiile pe marginea acestor texte au la bază două presupoziții fundamentale: pe de o parte, istoria discursivă a domeniului pe care o pot eu furniza publicului român este de o comprehensibilitate rezonabilă și comparabilă cu "istoriile" pe care americanii înșiși le produc în texte numeroase, care devin din ce în ce mai accesibile nouă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
culturii, în timp ce individul devine punctul de acces înspre înțelegerea comunității culturale, în întregul ei, pe care individul o reprezintă și al cărei contur epistemologic îl articulează, astfel, prin propria "voce". Scopurile cărora Our Voices servește sunt menite să legitimeze aceste presupoziții ale cercetării. Consemnând "stilurile comunicaționale și acțiunile grupurilor culturale, din perspectiva acestor autori"6, Our Voices intenționează să exploreze relația complexă dintre comunicare și cultură, printr-o echilibrare binevenită a ponderii "vocilor" în spațiul discursiv academic, astfel încât vocea dominantă, articulată
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
in)formează "persona" respectivă. Black preia termenul de "ideologie" direct de la Karl Marx, prin urmare, cu sensul de "rețea de convingeri interrelaționate care funcționează epistemic în om și îi conturează identitatea, determinând viziunea sa despre lume"192. Astfel, argumentează Black, presupoziția metodologică utilă criticului retoric în cercetare devine aceea că discursul presupune un public, într-un mod "suficient de sugestiv încât să îi permită criticului să sesizeze legătura dintre acest public implicat (de discurs adăugirea mea) și o ideologie"193. În
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
să devină"194. Astfel, imaginea desemnată de "second persona", chiar dacă niciodată actualizată, rămâne, totuși, imaginea unei persoane și, în acest sens, încheie Black, poate fi evaluată din punct de vedere moral. Toate acestea, încă o dată, sunt demersuri critice facilitate de presupoziția potrivit căreia "asocierea dintre un idiom și o ideologie înseamnă mult mai mult decât o convenție arbitrară sau un accident inexplicabil"195. Reprezentarea discursivă a unei ideologii constituie, prin urmare, punctul de acces al criticului retoric la dimensiunea morală a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Hitler, cum vedem, dramatismul nu îl ia, pur și simplu, în calcul. El nu există decât ca agent într-un act orientat spre un scop, pe o scenă în care agentul își explorează și exploatează instrumentarul! Iată cum dramatismul, grație presupozițiilor sale teoretice, creează această posibilitate necesară interpretării din perspectivă morală a discursului, în aceeași măsură în care conceptul de "second persona", al lui Edwin Black, a reușit, cum ne reamintim, același lucru. Diferența fundamentală între cele două abordări (criticismul etic
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
măsură în care conceptul de "second persona", al lui Edwin Black, a reușit, cum ne reamintim, același lucru. Diferența fundamentală între cele două abordări (criticismul etic al lui Black și cel dramatic al lui Burke) este una legată strict de presupozițiile teoretice care legitimează și, în același timp, dau expresie fiecăreia dintre cele două metode de cercetare critico-retorice. Pe de o parte, cum ne amintim, Black plecase de la inferențele pe care le putem face, în baza conținutului ideologic al textului unui
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
specifice, mai degrabă, "modernității estetice", în termenii profesorului Ilie Gyurcsik 344. Criticul Burke exprimă o perspectivă cât se poate de "inocentă" în privința limbajului, decretând, cum ne amintim, că acesta este realitate și, mai mult, este acțiune. Prin urmare, multe dintre presupozițiile teoretice ale dramatismului burkean interzic orice "decalaj" între "realități" concurente, din care, necesar, una sau mai multe ar trebui să "primeze", desigur, în detrimentul tuturor celorlalte. Pentru Kenneth Burke, nu însemnele vreunei ideologii transpar în acțiunile simbolice ale oamenilor, în interacțiunile
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
preambul al analizei propriu-zise, faptul că, într-o contribuție ulterioară, Fisher merge mai departe, în demersul său teoretic constructiv, propunând paradigma narativă în calitatea sa de orientare filosofică menită să ofere o abordare a interpretării și evaluării fenomenelor comunicaționale. Astfel, presupoziția teoriei sale, în forma sa îmbunătățită, este că întreaga comu-nicare umană poate fi apropriată în formă narativă, cu alte cuvinte, orice act de comunicare constituie, în esență, o poveste, o interpretare a unor evenimente mundane cu caracter temporal și (in
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
narativ", altul decât cel rațional, necesită mijloace adecvate de apropriere epistemologică: este vorba despre bunul simț. Fisher, de pildă, apreciază că, întrucât povestea face ca experiența umană să aibe sens, sensul însuși pe care publicul poveștii îl "prinde" mărturisește despre presupozițiile teoretice în baza cărora publicul respectiv acceptă povestea în cauză, iar aceste presupoziții nu reprezintă altceva decât "bunul simț". Astfel, narațiunile persuasive, observă Lewis, "exprimă și, în același timp, presupun (un tip de adăugirea mea) cunoaștere împărtășită de o (întreagă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
despre bunul simț. Fisher, de pildă, apreciază că, întrucât povestea face ca experiența umană să aibe sens, sensul însuși pe care publicul poveștii îl "prinde" mărturisește despre presupozițiile teoretice în baza cărora publicul respectiv acceptă povestea în cauză, iar aceste presupoziții nu reprezintă altceva decât "bunul simț". Astfel, narațiunile persuasive, observă Lewis, "exprimă și, în același timp, presupun (un tip de adăugirea mea) cunoaștere împărtășită de o (întreagă adăugirea mea) comunitate"600. Însă ce este, realmente, acest bun simț specific paradigmei
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
că am revenit la sofism? Răspunsul lui McKerrow, șocant, este pozitiv. Însă criticul precizează imediat că este vorba despre o simplă deturnare a atenției dinspre "o expresie a "adevărului" ca opus "falsei conștiințe""737 care, însă, are la bază două presupoziții: în primul rând, că ideologia ar fi cu necesitate falsă; în al doilea rând, că numai cunoașterea "științifică" ar constitui cunoaștere "reală" sau "adevărată"738. Însă astfel de perspective au fost, deja, discreditate pe scena teoriilor culturii, în baza argumentului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
merg până la a afirma că din moment ce politica mondială este construită și nu descoperită, nu există o distincție fundamentală între subiect (analist) și obiect.79 Clarificarea problemei cauzalității relevă asumpțiile constructiviste alternative cu referire la comportamentul oamenilor, determinate mai degrabă de presupoziții ontologice, nu de cele epistemologice. Oamenii pot acționa într-un anumit mod pentru că au fost condiționați să acționeze într-un anumit mod de limbaj, care exclude înțelegeri alternative ale lumii. Sau aceștia pot calcula beneficiile materiale și sociale în anumite
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
actor în același fel, astfel că identitatea are caracter sistemic, intersubiectiv. Autorul aduce în discuție patru tipuri de identități: personală, corporate, de tip, de rol și colectivă, menționând că lista nu este exhaustivă și că definițiile nu sunt definitive.297 Presupoziția că identitățile actorilor nu sunt un dat, ci se dezvoltă, sunt menținute sau sunt transformate prin interacțiune face diferența între abordarea constructivistă și abordările tradiționale raționaliste în studiul politicii internaționale. Raționaliștii admit că se pot schimba comportamentele, însă consideră caracteristicile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
mai precis de un tratament special al identității. Posibilitatea construirii de anarhii diferite este un aspect fundamental pentru abordarea lui Wendt și reprezintă punctul de plecare ancorat în teoria raționalistă. Tipul de anarhie depinde de ceea ce doresc statele să fie. Presupoziția se bazează pe caracterul construit al identității, iar caracterul anarhiei depinde de modul în care identitățile, respectiv interesele sunt definite. Wendt propune o teorie științifică a sistemului internațional, dar conceptualizează identitatea ca fiind circumscrisă identității statale. Cu alte cuvinte, Wendt
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
științelor educației, vizează acest aspect esențial al muncii profesorului, administrarea eficientă, sub semnul valorilor civic-democratice, a conflictelor inerente sălii de clasă, plecând de la premisa că școala anticipează și pregătește absolvenții în vederea implicării și a rezolvării conflictelor inerente unei societăți democratice. Presupozițiile care au stat la baza elaborării acestei lucrări sunt preluate din literatura postmodernă de specialitate (Berger și Luckmann), din motive care țin de situația învățământului românesc în primul rând, dar și din motive care vizează realitatea societății românești postdecembriste în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
prin faptul că acela care o exercită reprezintă civilizația în spiritul căreia trebuie crescut copilul, înainte chiar ca el să înțeleagă ce va să zică aceasta și prin faptul că, sub pedeapsa cu moartea, copilul trebuie să fie protejat și îngrijit 65. Presupoziția întemeietoare este aceea că un copil trebuie ajutat să depășească faza improprie, imperfectă în care se află, pentru a parveni la cultură și civilizație și, prin intermediul acestora, la starea de adult. În acest scop, elevul va trebui să refacă urcușul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
acelea cărora nu li se promisese nicio recompensă 184. Asemenea concluzii, consideră Alfie Kohn, pun în chestiune credința larg răspândită că banii constituie o cale eficientă și chiar necesară de a-i motiva pe oameni. În același timp, contestă și presupoziția behavioristă în conformitate cu care orice activitate are șanse mai mari să fie eficientă dacă este recompensată. În același timp, Theresa Amobile susține că experimentele sale resping categoric posibilitatea potențării creativității prin condiționare operantă, dar acest punct de vedere nu-l împiedică
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
propriei lor munci (realitatea socială). Abordarea noastră presupune de asemenea că ceea ce creează (sau construiește) cineva se bazează pe ceea ce acel cineva alege să creadă. Dacă așa stau lucrurile, atunci atât profesorii, cât și elevii trebuie să fie conștienți de presupozițiile ontologice și epistemologice care stau la baza realității lor222. Atitudinea postmodernă îmbină relativismul cu scepticismul, adică atitudini la prima vedere nu tocmai compatibile cu valorile puse în joc în educație. Autorii studiului amintit scriau: În concepția noastră, o combinare a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
care întâmpină "oferta" eidetică. Ea găsește o formă de relaționare inter-conceptuală care alcătuiește o rețea de legătură între faptul vital legat de fenomenul artei și suprastructura conceptuală. Aici luarea în posesie de sine este condiție universală a "succesului" estetic și presupoziție a adecvării dotației subiective cu sarcina care se degajă din proiectul operei, inspirației instrumentale individuale revenindu-i misiunea integrativă care asigură mesajului artistic caracaterul de universalitate. În a doua situație, conștiința de sine a contemplatorului empatizează cu opera după o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
NOSTRU V| PREZINT|: Cameleonii sunt fascinanți Lucian Dan Teodorovici Orice comentariu aș face pe marginea alegerilor de duminică mi-ar crea, înainte de toate, mie o senzație de redundanță. N-aș mai avea ce să spun, rezultatele au fost disecate, analizate, presupozițiile au fost epuizate, victorioșii au fost identificați în funcție de interesele fiecăruia. Îmi mai rămân la dispoziție simple observații. Iar una dintre ele, care m-a frapat în această perioadă, este reacția presei recunoscută prin simpatia față de Cotroceni. O presă prinsă într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
propagandei de la om la om, condiționată prin prezența și performanțele comunicaționale ale Internetului. Satul global se contractă tot mai mult. Dată fiind accesibilitatea comunicării în masă, pragul de inhibiție pentru multiplicarea unui conținut scade. Principiul marketingului viral se bazează pe presupoziția că un număr mare de oameni este gata să transmită mai departe știri virale, cunoscuților și prietenilor. Prin intermediul culture jammer-ilor rezistența lingvistică penetrează media. Aceștia atacă emițătorul și transformă mesajul într-o înregistrare critică, echivalentă unei anulări. Culture jamming este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
veracitatea dosarelor secrete și totuși acestea au determinat soarta politică a oamenilor. În această privință, antropologia se poate dovedi foarte folositoare, deoarece țelul ei primar este de a deconstrui presupunerile culturale, ale oricui. Atmosfera Războiului Rece a inculcat adânc anumite presupoziții în ideologiile politice și modul de auto-percepere de ambele părți ale Cortinei de Fier, ca și în viețile noastre de zi cu zi (să ne gândim la toate filmele și romanele polițiste). Aceste presupuneri ca cele privind superioritatea formelor politice
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
susținând că autoarea lui a rămas, de fapt, prizonieră într-un univers masculin, alienat. De exemplu, anumite feministe s-au grăbit să-i reproșeze asta Vieții sexuale a Catherinei M. Cele două poziții critice cu privire la pornografie sunt destul de diferite ca presupoziții și consecințe. Dar și una, și cealaltă se bucură de protecția doxei. Pe de o parte, mijloacele de informare în masă nu încetează să afirme că bărbații își acceptă din ce în ce mai bine "partea lor de feminitate" (ceea ce ar trebui, pe termen
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
se răzbune, dacă crede că aceeași stare se datorează unei fete frumoase, el va putea avea fantasme sexuale, dar dacă crede că activarea este provocată de un drog, s-ar putea să nu resimtă nici o emoție. Pentru a-și testa presupozițiile, Zillmann a folosit paradigma lui Berkowitz și LePage (1967), completând-o cu un film erotic. Astfel subiecții trebuiau să vizioneze fie un film despre educație, fie filmul despre box, Campionul, fie un film erotic. La pretestare nivelul de activare neurovegetativ
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pedepsire a copiilor este mult mai puternică. De asemenea, omuciderile bărbaților de culoare albă sunt mai numeroase în regiunile în care activitatea principală a oamenilor este creșterea animalelor. Conceptul de sub-cultură a violenței a fost criticat sub pretextul că anumite presupoziții fundamentale ridică încă multe probleme. Tedeschi și Felson (1994) au sugerat că acceptarea conceptului implică: (a) ca factorii demografici să fie strâns legați de anumite valori și (b) ca aceste valori, la rândul lor, să mediatizeze agresivitatea și comportamentul violent
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]