20,415 matches
-
Ionescu o „deficiență constructivă“, consideră abordarea cunoașterii mistice drept o opțiune personală foarte arbitrară și îl contrazice într-un punct important, afirmând că metafizica te poate mântui la fel ca religia. În final semnalează - „cu toate rezervele pe care le pretinde o bună intențiune“ - împrumuturile din cartea lui Underhill. Recenzia se încheie cu un paragraf îndreptat direct împotriva lui Grigore Popa și a teologilor sibieni: „Dar nu numai un singur motiv ne determină să amintim cartea de mai sus. În ultimul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
foarte personale, în variante puse în contexte cu totul noi sau originale“. De aceea, opera sa trebuie cercetată în sine, nu comparativ. Apoi, el însuși dăruia idei, îi lăsa pe alții să se înfrupte din produsele gândirii sale fără să pretindă vreo recunoaștere pentru aceasta. Băncilă observă că spusele lui Zevedei Barbu au fost exagerate și folosite tendențios de comuniști, dar și de către „cei de dincolo“. De asemenea, el compară disproporția dintre cazul lui Nae Ionescu și cel al altor gânditori
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nesperata ocazie de a-și justifica vechile adversități intelectuale și antipatiile ideologice printr-o chestiune de deontologie auctorială. Alții i-au reproșat autoarei neînțelegerea și reaua credință, reducționismul și tezismul - reproșuri care se verifică într-o bună măsură. Faptul că pretindea a fi identificat-o singură pe Evelyn Underhill, trecând sub tăcere transmiterea informației de la Zevedei Barbu la Lucrețiu Pătrășcanu și la epigonii lor târzii, i-a adus chiar acuza de a fi ea însăși o plagiatoare. Cel mai surprinzător a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
puțin concedierea și numai pentru viitor. Radierea nu pote avea ca efect repunerea salariatului În situația anterioară (restitutio in integrumă. De exemplu dacă un salariat a fost sancționat cu diminuarea salariului cu 10% pe 2 luni, angajatul nu va putea pretinde de la angajator restituirea sumei reținute. De asemenea ,,radierea se deosebește de anularea unei sancțiuni disciplinare ilegale de către organul de jurisdicție competent. Într-adevăr, pe când radierea reprezintă un beneficiu acordat de lege, constând În limitarea În timp a unor efecte nefavorabile
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabileste proporțional cu salariul său net de la data constatării pagubei și, atunci când este cazul, și În funcție de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar.’’ Jurisprudența a reținut că Într-un asemenea caz angajatorul nu poate pretinde obligarea tuturor salaraților implicați la plata sumei globale, de vreme ce este vorba de o răspundere patrimonială conjunctă și nu una solidară. În literatura de specialitate se susține că ,,răspunderea patrimonială conjunctă este tot o răspundere personală dar ea reprezintă o multitudine
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
uneia dintre părțile principale.“ c) (intervenția forțată sau indirectă - „acea formă de participare terților la activitatea judiciară care conferă părților principale, În scopul preîntâmpinării unui litigiu viitor, posibilitatea de a solicita introducerea În proces a acelor persoane ce ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul“ (chemarea În garanție și arătarea titularului dreptului). Potrivit art. 45 alin.1 din Codul de procedură civilă, Ministerul Public poate porni acțiunea civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
-n birje răsucind mustață, Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele și viața lor nu și-o muncesc și-o plimbă. și-aceste mărfuri fade, ușurele, Ce au uitat pân’ și a noastră limbă, Pretind a fi pe cerul țării: stele. Aruncând cuvinte goale Ce din coadă au să sune. Totul și toți cei puternici s-au coalizat împotriva omului simplu, a vorbei simple și frumoase, a comportamentului simplu, omenesc, în dorința lor furibundă de
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ce o desparte de cealaltă, numită dependență, e prea subțire și de cele mai multe ori, nici nu ne dăm seama când o depășim.” Și încă: „Un muzeu gata să se prăbușească, un teatru lăsat în paragină în mijlocul unui oraș ce se pretinde a fi european, o revistă culturală care își suspendă activitatea din lipsă de fonduri sunt doar câteva exemple elocvente în ce privește „puterea lucrului bine făcut” la ora actuală, de către autoritățile din România. Și tot atâtea motive de tristețe...” În fine, multe
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
îndrăznețe sau prin subfinanțarea instituțiilor de cultură, ei bine, pentru acest motiv nu a ieșit, nu iese nimeni în stradă, să vocifereze, pe drept!! Un muzeu gata să se prăbușească, un teatru lăsat în paragină în mijlocul unui oraș ce se pretinde a fi european, o revistă culturală care își suspendă activitatea din lipsă de fonduri sunt doar câteva exemple elocvente în ce privește „puterea lucrului bine făcut” la ora actuală, de către autoritățile din România. Și tot atâtea motive de tristețe... Fiecare zi care
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de sânge din batistă, moartea iminentă, care parcă îl atrăgea ca un spectacol grotesc prin care îi poate impresiona pe ceilalți, sub falsa dorință de a fi lăsat în pace, de a fi izolat de ei. Aceeși izolare de ceilalți pretinde și Manuela, care nu vede lumea exterioară, nu vrea să comunice cu cei din jurul său, părând mereu surprinsă de aparițiile celorlalți. Ea nu cunoaște nici chipul lui Vâlsan, care prin intermediul memoriei involuntare, alteori voluntare, îi apare ca un clișeu neretușat
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
întregii societăți românești, prin încadrarea ideologică, prin represiune și control politic, fapt ce a dus la intensificarea migrației cetățenilor români, mai ales a celor ce proveneau din rândul minorităților naționale, dar și a celor de origine română. Partidul comunist a pretins că deține mijloace de rezolvare definitivă a problemelor „naționalităților conlocuitoare” și a raporturilor dintre acestea și majoritatea românească, dar, în realitate, ideologia „omului nou” nu includea soluții de prezervare a identității naționale a minorităților și a drepturilor acestora. Construcția partid-statnațiune
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
la naturalismul de tip darwinist, atât de „științific”... Să presupunem, ca să-i facem pe plac autorului nostru, că iubirea și prietenia, simțul patern și acela filial s-ar putea întâlni și contopi în trăirile unui cuplu, chiar dacă ea simte și pretinde că iubește în primul rând bărbatul, iar el crede că iubește doar femeia. Astfel stând lucrurile, adică în „perimetrul strict delimitat” al relației mascul-femelă, cei doi n-ar ajunge să simtă de la un moment o anume inconsistență a relației lor
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dispus să caute peste tot teme, idei, teorii, ipoteze etc.) „Și ce nu mai știam, înainte de a o întâlni pe Teodora?” - se întreabă Profesorul R. Nu bănuia că, pînă la urmă, va dori să pătrundă în sfera religiei, deși se pretinde doar creștin botezat, nu și practicant. A citit și recitit epistola Sf. Pavel despre credință, iubire și speranță, dar nu a făcut efortul de a căuta și defini aceste valori dincolo de țarcul îngust al propriei gândiri. I-a venit mult
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
loc prin văzul unor aleși, dincolo de aparența cotidiană accesibilă ochiului comun, actualmente nici o ruptură de nivel nu se mai produce, nici o radicală deschidere valorică. Dimpotrivă, de un secol se succed cu mare rapiditate o avalanșă de "isme" gălăgioase care se pretind inovatoare. În realitate, nu este vorba de viziuni ale unor noi deschideri creatoare, afirmatoare ale omului, ale existenței pe planuri superioare neîntrevăzute încă, ci o luptă acerbă a destructivului în sine împotriva așezărilor armonioase ale vieții și ale culturii. Epocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
duminică dimineața la supermarket, după apă plată. Nu te tapez de bani. Nu trebuie să mă scoți în oraș. Să-mi zici că arăt bine azi, e mișto rochia asta. Nu trebuie să-ți placă fundul meu. Nu trebuie să pretindem că mă iubești. Urăsc inelele. Te aștept. Și gata. 6. Alex. Din nou. Alex. ... Cine e? Salut, io sunt, m-am intimidat puțin. Tu de ce nu spui alo? Nu știu, e mai profi așa. Mda, foarte corporatist... Da, un pic
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care nu am ajuns încă alx, când dau pagina ca și cum nu i aș auzi, ca și cum nu aș vedea-o pe Lea, care încearcă să închidă ușa între mine și ei, să mi-i șteargă din ureche, să dea refresh, să pretindă că tata nu trântește ușa când pleacă. Și eu pretind că nu o aud pe mama, care e încă mama mea și a lui David, plângând, așezată la biroul Leei, cu fruntea sprijinită în palme. Dau so norul la minimum
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nu i aș auzi, ca și cum nu aș vedea-o pe Lea, care încearcă să închidă ușa între mine și ei, să mi-i șteargă din ureche, să dea refresh, să pretindă că tata nu trântește ușa când pleacă. Și eu pretind că nu o aud pe mama, care e încă mama mea și a lui David, plângând, așezată la biroul Leei, cu fruntea sprijinită în palme. Dau so norul la minimum. De ce? Pentru că sunt laș. Îmi îngrop frun tea în iarba
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Denii, pe la Înviere. Dar nu-i acuz în totalitate. Trebuie să mai intri și în pielea dușmanului ca să-l cunoști bine! Să-i folosești chiar și din propriile expresii, ca să-l poți demonta, sau demola, oarecum dinlăuntru. Nimeni nu poate pretinde că te-ai „sfințit” dintr-o vorbă. Dacă ar fi un Dumnezeu, și încă unul răzbunător, sunt sigur că n-aș scăpa ieftin! Dar așa?... Nu pot spune că nu mi-a mers bine, cel puțin până la ora actuală. Casa
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
zici tu, colegial. Fie și așa, dar am făcut-o! Tu însă nu te-ai cumințit. Ți-a plăcut să joci rolul de independent, ți-ai respectat, vorba ta, personalitatea, adică ai spus tot ce ți-a trecut prin cap, pretinzând că slujești, mă rog! adevărul: părintele popoarelor, grâul și petrolul, sovromurile, în fine, tot felul de idei care i-au determinat pe câțiva colegi de-ai tăi din barou, foarte noi și foarte zeloși, să-mi dea de citit. Tu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
mitul, l-ai putea vedea coborând din sferele lui înalte direct în pielea de om, desfigurat, supus furiei de cea mai joasă speță. Cerându-ți banii pe consumație, gata să sară la bătaie. Și totuși nu ai curajul. Cum să pretinzi unui zeu să tropăie ca un descreierat? Să se burzuluiască... Să se umfle în pene ca un cocoș... E prea mult. Nici chiar tu, după ce ai îndurat atâtea umilințe, nu poți. Ceva te face să te abții, să-ți calci
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Intră, bă, balcanicule, și tu în rândul lumii civilizate, îmi șuieră înveninat o voce din ecranul teveului, năpădindu-mi scărița și ciocănelul. Te iubești de atâtea secole complet anapoda, de-a valma, fără noimă, dezlânat, cu pauze inexplicabile de simțire, pretinzând că iubirea e lucru mare și de când lumea și că doar nu te-oi apuca tu acum s-o reinventezi. A trebuit să vină alții să te scoată din papucii tăi uzați și să-ți arate că așa nu se
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și să nu umble în pâlcuri. Chestiune din ce în ce mai ușoară dată fiind împuținarea lor numerică. Toate acestea nu îi dădeau însă de gândit lui Plescăială, zis uneori și Plictiseală. Ba chiar îl lăsau rece, cu atât mai mult cu cât el pretindea că nici habar nu are de aceste probleme cu care colocatarii lui se confruntau. Lui, de altfel, nu-i păsa cine știe ce nici măcar că blocul 48A este 48A și nu 49B, să zicem, că are două scări ori că la parter
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cutume, pentru care să fie nevoie de mai multă perseverență pentru a reuși și pentru care succesul să depindă din start de hazardul circumstanțelor, după cum nu există vreo altă disciplină exactă care să fie atât de necesară și care să pretindă de la cel care o exercită un caracter mai ferm și un spirit mai independent. Fiecare națiune își are moravurile, prejudecățile, propria ei modalitate de a simți. Ambasadorii, trăind în străinătate, nu renunță la acestea, însă, cum misiunea lor este aceea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
intriganți capabili să se "arunce", într-o stare de confuzie maximă, drept în mijlocul negocierilor. Aceștia pot surprinde pe toată lumea, reușind, în consecință, să clatine autoritatea veritabililor negociatori și să facă suspectă buna credință a guvernului pe care, de altfel, ei pretind că îl servesc. Opinia publică nu face distincție între această diplomație, "ocultă" și diplomația "secretă"; cum cele două cuvinte par a fi sinonime, ele sunt considerate la fel de compromițătoare și periculoase. Oricât de puțin te-ar preocupa interesele țării tale în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
suplețea gândirii, el nu putea să "rupă": astfel el menaja viitorul, chiar și în cazul celor mai mari dușmani, având satisfacția de a nu fi făcut să cadă vreun cap de pe umerii cuiva. Iubea obiectele de artă, tablourile, cărțile; se pretindea a fi expert în treburile războiului și îi plăcea să traseze planurile de campanie pe care Condé42 sau Turenne 43 urmau să le execute. Pentru el, aceasta era un fel de cochetărie, pe care am mai întâlnit-o și la
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]