7,015 matches
-
lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează: a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris - 50 lei; b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai
DECIZIA nr. 690 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281103]
-
caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris - 50 lei; b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei." ... 13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (4) privind jurisdicțiile speciale administrative, art. 61 privind rolul Parlamentului, art. 108 privind actele
DECIZIA nr. 690 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281103]
-
constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal (a se vedea Decizia nr. 232 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 23 iunie 2014). Așa fiind, aspectele ce țin de
DECIZIA nr. 690 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281103]
-
să se pronunțe asupra considerentelor de oportunitate, a evaluărilor și analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale. ... 27. Din perspectiva celor mai sus reținute, Curtea constată caracterul neîntemeiat al criticilor formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate din perspectiva pretinsei încălcări a art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel, în jurisprudența sa privind principiul respectării legilor, în componenta referitoare la calitatea actelor normative, spre exemplu fiind Decizia nr. 549 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 666 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280785]
-
art. 329 din Codul de procedură civilă, „(...) lăsate la luminile și înțelepciunea judecătorului“, susceptibile de a fi aplicate doar dacă acestea sunt de natură să confere probabilitate faptului alegat (numai dacă au greutatea și puterea de a naște probabilitatea faptului pretins), ceea ce, cu îndestulătoare evidență, nu se poate constata în cauză. Examinând vătămarea legată de accesul în satul carantinat al experților judiciari, Curtea constată, în primul rând, că este afirmată de o persoană ce nu este direct vătămată într-un
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
persoanelor juridice de drept public, pentru faptele licite/ilicite ale organelor de conducere în funcțiile încredințate. Observând conținutul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată și modificată, Curtea reține că partea reclamantă face vorbire despre o serie de pretinse prejudicii ce ar fi fost suferite de către locuitorii localității carantinate în urma instituirii măsurii litigioase. Altfel spus, despăgubirea cerută nu privește un prejudiciu suferit de reclamantă, nici sub aspect material și nici sub aspect moral, ci pretinse prejudicii ale
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
răspunderea delictuală a pârâtului pentru fapta culpabilă. Astfel, reclamanta este o persoană juridică de drept public distinctă de persoanele fizice la care a făcut referire, motiv pentru care și patrimoniul său este deosebit de patrimoniile acelor persoane. În aceste condiții, pretinsele prejudicii suferite de terțe persoane se produc eventual în patrimoniul acestora, iar nu în patrimoniul unității administrativ-teritoriale. Prejudiciile afirmate prin cerere a fi suferite (pierderea locurilor de muncă de peste 450 de persoane ce nu au mai fost primite de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
în detrimentul celorlalți creditori și al societății debitoare, indiferent de complexitatea cauzei și de munca prestată de administratorul judiciar. În contextul criticilor de neconstituționalitate se menționează jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor pretins încălcate de normele criticate. ... 6. Tribunalul Neamț - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere faptul că, potrivit Legii nr. 85/2014, legiuitorul a optat pentru criteriul valoric, și
DECIZIA nr. 159 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285377]
-
reflecte gradul de complexitate a activității depuse de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar; (ii) în materia insolvenței, legiuitorul a luat în considerare criteriul valorii creanțelor, în virtutea naturii speciale a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014, astfel că nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului egalității în drepturi; există mecanisme legale prin care decizia creditorului care deține mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor și hotărârile adunării creditorilor de desemnare a persoanelor în discuție și de stabilire a onorariului pot
DECIZIA nr. 159 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285377]
-
hotărârii primei instanțe care a făcut aplicarea prevederilor art. 452 din Codul de procedură civilă, ci se încearcă în realitate eludarea acestor dispoziții legale, deși apelanta este decăzută din dreptul de a face dovada existenței și întinderii cheltuielilor de judecată pretinse. ... 30. Prin urmare, în această interpretare nu se poate face dovada achitării cheltuielilor de judecată cu înscrisuri noi depuse în apel. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 31. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat
DECIZIA nr. 34 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286641]
-
acordare a cheltuielilor de judecată nu formulează de fapt critici de netemeinicie a hotărârii primei instanțe, ci încearcă, în realitate, eludarea acestor dispoziții legale, deși apelanta este decăzută din dreptul de a face dovada existenței și întinderii cheltuielilor de judecată pretinse. ... 49. Din analiza art. 452 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, rezultă
DECIZIA nr. 34 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286641]
-
sau ar putea să intre sub incidența procedurilor insolvenței și de dinamica legislativă în materie care poate evolua, ținând seama de interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară și de protecția concurenței loiale. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în componentele antereferite. ... 38. Referitor la principiul egalității în drepturi, menționat în susținerea excepției de neconstituționalitate, printr-o jurisprudență constantă, Curtea a reținut că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru
DECIZIA nr. 478 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284710]
-
numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990“. ... 51. Întrucât nu s-a constatat încălcarea unei norme sau a unui principiu cuprins în Constituție, care să atragă implicit afectarea principiului statului de drept, nu se poate reține nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală (pentru identitate de rațiune, a se vedea Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018, paragrafele 73
DECIZIA nr. 478 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284710]
-
nu își respectă angajamentele încheiate la începerea studiilor cu MAI, prin raportare la cheltuielile de întreținere efectuate de către aceste instituții pe timpul școlarizării acestor persoane. Prin Decizia nr. 649/2022, instanța de contencios constituțional a reținut că reglementarea competenței autorității pretins păgubite de a emite o decizie de imputare, precum și conferirea caracterului de titlu executoriu al acesteia sunt distonante în raport cu principiul statului de drept și al securității juridice, inducând arbitrarul, subiectivismul și un caracter aleatoriu în desfășurarea raporturilor
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
vădește decât existența unui grad ridicat de subiectivitate, incompatibilă cu securitatea juridică de care trebuie să se bucure părțile unui raport de muncă și cu principiile care stau la baza statului de drept. […] ... 38. Curtea constată că reglementarea competenței autorității pretins păgubite de a emite o decizie de imputare, precum și conferirea caracterului de titlu executoriu al acesteia sunt distonante în raport cu principul statului de drept și al securității juridice, inducând arbitrarul, subiectivismul și un caracter aleatoriu în desfășurarea raporturilor
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
Aceste considerente sunt aplicabile și în cauza de față, mutatis mutandis, cu privire la absolvenții SNG, astfel că susținerea autorului excepției de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului la muncă, consacrat de art. 41 din Constituție, este neîntemeiată. ... 67. Cât privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private, Curtea reține că și această critică este neîntemeiată, deoarece restituirea de către absolventul SNG a
DECIZIA nr. 88 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287396]
-
că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, întrucât nu este motivată. Curtea Constituțională a stabilit în jurisprudența sa că structura inerentă oricărei excepții de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente - textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a pretinsei relații de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă, prin caracterul său absolut, un
DECIZIA nr. 139 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287740]
-
vizează, în realitate, o omisiune legislativă, context în care a respins, ca fiind inadmisibile, criticile formulate. ... 13. Raportat la prezenta cauză, Curtea constată că, în mod similar celor reținute în jurisprudența precitată, motivarea excepției de neconstituționalitate vizează, în fapt, o pretinsă omisiune de reglementare, fără relevanță constituțională, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție, modificarea sau
DECIZIA nr. 185 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287556]
-
părea ca fiind în contradicție cu art. 44 și 53 din Constituție, având în vedere că acestea au fost cauzate de neexecutarea de bunăvoie de către debitor a obligațiilor contractate, prejudiciu produs din culpa acestuia. ... 44. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, reiterează cele statuate în Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, paragrafele 48 și 49, respectiv 52 și 53, și anume că, în măsura în
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate cuprinde următoarele 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat; prin aceeași decizie s-a statuat că „dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată
DECIZIA nr. 235 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287572]
-
sancțiune complementară, dependentă de stabilirea unei sancțiuni principale și care are în primul rând un rol punitiv, și apoi un rol preventiv. Fiind supuse unor regimuri juridice deosebite, cele două instituții juridice nu pot constitui termenii de comparație dintr-o pretinsă relație de discriminare, art. 16 din Constituție referindu-se la egalitatea în fața legii în condiții care în mod obiectiv sunt identice sau similare. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIA nr. 142 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285827]
-
al Municipiului București, după caz, pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice locale. ... 20. Față de cele prezentate, se observă că prin Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016, precitată, paragraful 30, Curtea a arătat că nu poate reține pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare sau a dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 cu privire la
DECIZIA nr. 161 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285973]
-
se pot achiziționa de către instituțiile și autoritățile publice servicii de consultanță, tocmai pentru a se asigura dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că, din perspectiva pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse
DECIZIA nr. 161 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285973]
-
normativ criticat este dovedită de faptul că, deși a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 7 august 2017, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a intrat în vigoare la 15 septembrie 2017. ... 43. În sprijinul pretinsei încălcări a prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, autorii excepției invocă, pe larg, considerente din jurisprudența Curții Constituționale, interpretând această jurisprudență (de exemplu, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018) în sensul că Parlamentului, și nu Guvernului, îi este
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
de o autoritate publică, de un organ judiciar sau de o instanță de judecată printr-un act administrativ, prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, prin acte ale procurorului sau prin hotărâri judecătorești, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului sau a hotărârii judecătorești și repararea pagubei. (2) Condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică. (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]