3,419 matches
-
încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție“. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în cauză. ... 62. În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și la principiul securității juridice. ... 63. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în
DECIZIA nr. 318 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293132]
-
unui tratament juridic diferit. Instanța de judecată mai arată că, în opinia sa, aspectele invocate de autorii excepției vizează probleme de aplicare a legii, și nu aspecte de neconstituționalitate. De asemenea, apreciază că dispozițiile legale criticate nu sunt lipsite de previzibilitate, acestea fiind în marea majoritate a cauzelor interpretate și aplicate în mod unitar de instanțe și, în orice caz, o eventuală dificultate de interpretare a unor norme juridice de către destinatari nu echivalează cu lipsa de previzibilitate de natură să
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
sunt lipsite de previzibilitate, acestea fiind în marea majoritate a cauzelor interpretate și aplicate în mod unitar de instanțe și, în orice caz, o eventuală dificultate de interpretare a unor norme juridice de către destinatari nu echivalează cu lipsa de previzibilitate de natură să atragă primirea excepției de neconstituționalitate, ci poate fi surmontată prin procedurile de unificare a practicii judiciare. ... 21. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
în practică. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că, în anumite cazuri, poate fi dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea. A se vedea în acest sens Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, ori Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
de Erli Zsolt-Csaba într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare formulate de autorul excepției. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că sintagma „în tranzit“ din cuprinsul textului criticat este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, aceasta nefiind definită legal. Se face trimitere la dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la standardele de calitate a legii. Se arată, totodată, că textul criticat este
DECIZIA nr. 373 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293603]
-
lit. a) și d) din Codul penal. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia invocă dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Apreciază că dispozițiile criticate nu respectă principiile de claritate, accesibilitate și previzibilitate, întrucât este dificil de determinat sfera de cuprindere a acestei sintagme. Astfel, o persoană care săvârșește o infracțiune într-un magazin iluminat artificial, în timpul programului de lucru, nu poate să prevadă că organele judiciare vor reține că acea faptă
DECIZIA nr. 424 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295245]
-
primite cu titlu de despăgubiri echivalează cu o nouă expropriere, ce are la bază invocarea propriei culpe a expropriatorului. Totodată, se arată că prevederile legale criticate aduc atingere art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul condițiilor de claritate, precizie, previzibilitate și securitate juridică, deoarece introduc posibilitatea restituirii bunului care a făcut obiectul exproprierii și a sumelor primite cu titlu de despăgubire, în mod arbitrar și fără a implica în vreun fel voința expropriatului. ... 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, un act normativ trebuie să fie precis, previzibil și, totodată, să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi. Totodată, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). ... 11. Astfel, principiul previzibilității impune autorităților publice să reglementeze relațiile sociale prin adoptarea de acte normative previzibile și care să asigure securitatea juridică a destinatarilor săi. Lipsa unor asemenea exigențe ale normelor juridice determină o nesiguranță a raporturilor juridice, care poate avea ca efect
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
expropriatului i se impune cu titlu de obligație reprimirea bunului care a făcut obiectul exproprierii și restituirea sumelor primite cu titlu de despăgubire, prevederile legale criticate aduc atingere art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul condițiilor de claritate, precizie, previzibilitate și securitate juridică, deoarece introduc posibilitatea restituirii bunului care a făcut obiectul exproprierii și a sumelor primite cu titlu de despăgubire, în mod arbitrar și fără a implica în vreun fel voința expropriatului. ... 13. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, conducând la caracterul de lex certa al normei. Legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea în
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
fundamentale ale fostului proprietar - expropriat este dependentă exclusiv de voința/decizia expropriatorului, este afectată în mod esențial securitatea circuitului civil, ceea ce este de natură să înfrângă principiul securității raporturilor juridice civile, fiind încălcate așteptările legitime ale cetățenilor în raport cu previzibilitatea legii, prin raportare la conținutul unei norme juridice adoptate la un moment dat. În acest sens, și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut în mod implicit necesitatea respectării așteptărilor legitime ale cetățenilor cărora li se adresează o
DECIZIA nr. 482 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295133]
-
sistemului de salarizare, reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017, sunt obligatorii și pentru autoritățile publice, cu competențe în stabilirea drepturilor salariale, întrucât scopul legiuitorului a fost acela de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerență și previzibilitate în ceea ce privește cheltuielile cu personalul din cadrul autorităților publice locale. Așadar, în afara limitărilor expres prevăzute de art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, autoritățile publice locale au obligația de a respecta o corectă așezare a funcțiilor
DECIZIA nr. 72 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294610]
-
soluționarea plângerilor formulate, printre alții, și de autoarea excepției împotriva unei ordonanțe de clasare. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 94 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt neclare, lipsite de previzibilitate, câtă vreme există o contradicție între cele două teze ale alineatului menționat. Astfel, susține că, în cauză, instanța de judecată nu a înțeles la justa valoare principiul egalității de arme între acuzare și apărare, preferând să aplice prima teză a
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
în sensul celor precizate anterior. Cu privire la dispozițiile art. 340 și 342 din Codul de procedură penală, solicită să se constate că prevederile referitoare la judecătorul de cameră preliminară și la atribuțiile acestuia sunt neclare și imprecise, lipsite de previzibilitate în ceea ce privește drepturile de care beneficiază petenții. În acest sens, arată că, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a refuzat să admită cereri referitoare la administrarea probelor, întrucât a apreciat că nu se află în situația de a
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
un sistem unitar, previzibil și obiectiv de evaluare, autoarele excepției consideră că soluționarea a mai puțin de jumătate din numărul de dosare înregistrate într-o perioadă de 7 ani de la intrarea în vigoare a legii este dincolo de orice previzibilitate. ... 11. În ceea ce privește motivele care ar fi impus adoptarea acestei suspendări pe calea ordonanței de urgență (așa cum sunt ele prezentate în cuprinsul actului normativ în discuție), autoarele excepției susțin că sunt simple justificări și nicidecum nu motivează
DECIZIA nr. 517 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299054]
-
și elementul material al infracțiunii de agresiune sexuală, prevăzută de art. 219 din Codul penal, constând în „actul de natură sexuală“, au fost analizate de Curtea Constituțională, din perspectiva îndeplinirii cerințelor cu privire la calitatea legii, și anume claritatea și previzibilitatea, impuse de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul respectării legilor și ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepsei. Prin deciziile nr. 420/2017 și nr. 92/2023 pronunțate de Curtea Constituțională s-a stabilit că normele de
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
interpretative și deci nu au stabilit caracterul neconstituțional al normelor de incriminare analizate sau caracterul neconstituțional într-o anumită interpretare. Dimpotrivă, Curtea Constituțională a subliniat faptul că dispozițiile penale analizate sunt constituționale și îndeplinesc exigențele constituționale de legalitate, claritate și previzibilitate. Mai mult decât atât, instanța de contencios constituțional a arătat că incriminarea nu permite o enumerare exhaustivă a actelor de natură sexuală ce intră în sfera sa de aplicare și, astfel, conținutul concret al sintagmei criticate urmează să fie stabilit
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]
-
neconstituționalitate se susține că sintagma „instanța înlocuiește zilele-amendă neexecutate prin muncă în folosul comunității cu un număr corespunzător de zile cu închisoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 64 alin. (5) lit. a) din Codul penal este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât determină înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii și în cazul persoanelor condamnate pentru fapte pentru care legea penală nu prevede pedeapsa închisorii. Se arată că în ipoteza anterior menționată se află și persoana condamnată în cauza în care a
DECIZIA nr. 590 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299128]
-
funcționarului public trebuie reglementat prin lege organică - respectiv Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului -, acesta nu poate face obiectul reglementării prin ordonanță de urgență. Mai mult, normele privind avansarea în gradele profesionale trebuie să respecte anumite cerințe de stabilitate și previzibilitate. Delegarea atribuției de a stabili aceste norme Guvernului determină o stare de incertitudine juridică. În aceste condiții, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2018 contravin prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție. ... 10. Autorii excepției susțin și
DECIZIA nr. 3 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299147]
-
natură, această din urmă sintagmă fiind considerată neclară, contrară principiului calității legilor. ... 32. Cu privire la această problematică, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că, într-adevăr, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. În plus, nu poate
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
aceste condiții, Curtea constată că normele criticate sunt discriminatorii și, totodată, expun magistratul la o situație imprevizibilă ca urmare a extinderii, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, a cerinței legii și pentru perioada de după 1990. Din perspectiva lipsei de previzibilitate, Curtea constată că magistratul este pus în situația de a nu face față noilor cerințe ale normei, aspect care se transpune într-o interdicție ad aeternum de numire în funcțiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
conducere din magistratură, legiuitorul are obligația să identifice o soluție legislativă rațională care să țină seama de sistemul normativ existent în care serviciile de informații după 1990 funcționează în mod democratic și constituțional, fără să fie afectate securitatea juridică și previzibilitatea normativă. Această obligație derivă din principiul securității juridice, principiu de rang constituțional prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. În caz contrar, impactul unei reglementări, care expune persoana la situații imprevizibile în ceea ce privește accesul la funcțiile publice
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 5 august 2022. Curtea a reținut că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din
DECIZIA nr. 38 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299625]