7,932 matches
-
Codul de procedură civilă. ... 6. Astfel, arată că sintagma „în legături de interese cu vreuna dintre părți“ este mult prea generală, iar simpla calitate de angajat al unei societăți care are calitatea de parte în proces nu naște ab initio prezumția că acesta ar fi în legătură de interese cu angajatorul său, ci interesul trebuie să fie unul concret, personal și direct, fiind condiționat de soluția pe care o va pronunța instanța judecătorească, interes ce trebuie probat, și nu prezumat. ... 7
DECIZIA nr. 620 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298182]
-
înțeleagă. ... 17. Referitor la faptul că sintagma „legături de interese“ nu este definită, fiind extrem de întinsă și generică, Curtea a reținut că interdicția prevăzută de art. 315 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură civilă are în vedere prezumția de parțialitate și subiectivism a martorului care ar avea un interes ce ar putea influența caracterul veridic al declarației acestuia. Așadar, interdicția cu privire la persoanele care se află în legături de interese cu vreuna din părți este stabilită exclusiv
DECIZIA nr. 620 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298182]
-
alese sau ultimelor 6 luni de activitate, conform art. 17 lit. f) din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. M.24/30/8.147/2016, se alcătuiește pe baza elementelor actualizate preluate din lege în sens literal, iar nu în sensul în care ar rezulta din prezumția pronunțării hotărârii judecătorești, pe baza și în conformitate cu legea. Chiar dacă ceea ce rezultă din hotărârea judecătorească drept element majorat (la nivel maxim în cadrul angajatorului) este salariul/solda susceptibilă de aplicare generală, iar nu un element variabil ca existență
DECIZIA nr. 171 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299280]
-
sub o identitate protejată. Consideră că lipsa reglementării de lege lata a unei asemenea interdicții exprese poate avea ca efect apariția unor anumite „derapaje“ sau „deficiențe“ în procesul administrării probatoriului, care ar putea avea un efect dirimant cu privire la prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil de care trebuie să se bucure suspectul și inculpatul, prin ocolirea, dezactivarea protecției oferite de dispozițiile art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală. Așadar, susține că prin audierea în cauză
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
alin. (5) care consacră principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiției, cât și prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 referitor la dreptul la un recurs
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, în sensul opiniei exprimate de specialiști recunoscuți, depusă la dosarul cauzei, nu se poate reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 reprezintă un caz fortuit care să răstoarne prezumția relativă de culpă a debitorului în executarea obligației, întrucât acestui element îi lipsesc două caracteristici esențiale, și anume: natura imprevizibilă a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului [care nu poate fi acceptată prin raportare la conduita așteptată a debitorului care
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
și alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, face parte din măsurile de compensare reglementate de dispozițiile art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 104. O astfel de concluzie este întemeiată pe prezumția rezultând din chiar conținutul normelor supuse interpretării, potrivit căreia, dacă nu ar fi fost modificate/suspendate raporturile de serviciu, pe toată durata acestor măsuri în privința funcționarului public cu statut special ar fi fost menținute condițiile de încadrare de la momentul
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
mării. Scuter subacvatic - vehicul autopropulsat care servește la deplasare prin remorcarea sub apă a scafandrului autonom. Screening - examinarea de masă care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee și tehnici de investigație asupra unui grup populațional în scopul identificării de prezumție a unei boli, anomalii sau a unui factor de risc. Simulator de scufundare - incintă presurizată utilizată pentru simularea condițiilor reale în vederea antrenamentului scafandrilor, compusă dintr-o zonă uscată și una umedă. Sistem de lestare - componentă a echipamentului de scufundare
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
în lipsa dispunerii sale, organele judiciare ar putea fi lipsite, pe parcursul procesului penal, până la pronunțarea unei soluții definitive, de posibilitatea administrării tuturor probelor necesare în vederea justei soluționări a cauzei penale, respectiv a răsturnării sau, dimpotrivă, a consolidării prezumției de nevinovăție. ... 22. Referitor la existența justului echilibru între măsura care a determinat limitarea dreptului de proprietate privată și scopul legitim urmărit, acela al asigurării aflării adevărului în cauzele penale, Curtea constată că textul criticat asigură un raport rezonabil de
DECIZIA nr. 442 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295893]
-
Europene a Drepturilor Omului (paragraful 104), pronunțată în Cauza Boicenco împotriva Republicii Moldova, potrivit căreia, standardul de probă „dincolo de orice îndoială rezonabilă“ permite „deducerea sa și din coexistența unor concluzii suficient de întemeiate, clare și concordante sau a unor prezumții de fapt similare și incontestabile“ (Decizia nr. 47 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 27 aprilie 2016, paragraful 14). Preluarea în sistemul continental a standardului probei „dincolo de orice îndoială rezonabilă
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
a standardului convingerii intime a judecătorului care, în esența sa, presupune un grad apreciabil de subiectivitate. Acest standard poate fi pe deplin înțeles doar prin raportare la standardul in dubio pro reo, care, la rândul său, constituie o garanție a prezumției de nevinovăție și reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat la art. 5 din Codul de procedură penală, este aplicat în materia probațiunii. El se referă la aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
cenzurat cu privire la dreptul de a da explicații (lămuriri suplimentare) atunci când socotește necesar, aceste drepturi procedurale reprezentând, deopotrivă, garanții ale dreptului la un proces echitabil și ale dreptului la apărare ale inculpatului, precum și o garantare a aplicării prezumției de nevinovăție. ... 34. Așadar, Curtea a constatat că normele procesual penale referitoare la aducerea la cunoștință a învinuirii, respectiv la dreptul inculpatului de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar, precum și posibilitatea ca
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
Respectarea întocmai a termenelor legale de referință (cu reglementare similară) reprezintă un element important în desfășurarea procesului penal, fără de care ar fi imposibilă garantarea nu doar a principiului legalității, ci și a altor principii fundamentale ale procesului penal, respectiv prezumția de nevinovăție, principiul aflării adevărului, garantarea libertății persoanei și a dreptului la apărare, dreptul la un proces echitabil. ... 86. La nivel strict teoretic, termenele procedurale (în care se încadrează subcategoria termenelor imperative) impun efectuarea în ritm rezonabil a tuturor operațiunilor
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
favoarea persoanelor din sectorul bugetar. Fapta îmbracă forma ilicitului civil, deoarece, în analiza îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale în circumstanțele date, (…) nu se poate reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 reprezintă un caz fortuit care să răstoarne prezumția relativă de culpă a debitorului în executarea obligației, întrucât acestui element îi lipsesc două caracteristici esențiale, și anume: natura imprevizibilă a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului [care nu poate fi acceptată prin raportare la conduita așteptată a debitorului care
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale. ... 19. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege (a se vedea în acest sens Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774
HOTĂRÂREA nr. 23 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296397]
-
său, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. În completare, art. 13 din Convenție prevede dreptul la un recurs efectiv, drept cu caracter subsidiar, ce presupune epuizarea tuturor căilor interne de atac, conform art. 35 paragraful 1 din Convenție. Dreptul la
DECIZIA nr. 511 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296420]
-
o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale. ... 25. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege (Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019
HOTĂRÂREA nr. 26 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296398]
-
o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale. ... 25. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege (a se vedea în acest sens Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774
HOTĂRÂREA nr. 25 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296512]
-
o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale. ... 17. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege (Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019, paragrafele 9-13
HOTĂRÂREA nr. 14 din 15 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296844]
-
o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale. ... 21. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege (Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 24 septembrie 2019, paragrafele 9-11
HOTĂRÂREA nr. 18 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296816]
-
art. 23, produce efecte erga omnes și numai pentru viitor pentru terțele persoane care nu au avut calitatea de parte în litigiul în care s-a pronunțat hotărârea de anulare, după publicarea acestei hotărâri. ... 25. Totodată, Curtea observă că pierderea prezumției de legalitate a actelor administrative normative implică, pe de o parte, obligația de conformare a autorităților administrative, care nu mai pot aplica pe viitor textul respectiv și, pe de altă parte, obligarea acestora de a reanaliza, prin prisma noului cadru
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
în administrația Bucureștiului, încălcarea securității naționale, acționând ca un agent de influență al unui stat străin, încălcarea, în cadrul alegerilor locale din anul 2024, a prevederilor Legii nr. 334/2006, ceea ce creează aceeași suspiciune și în actuala precampanie prezidențială, existând prezumția rezonabilă a implicării unor fonduri ilicite ori străine. ... 8. De asemenea, contestatarul susține că domnul Dan Nicușor-Daniel, în exercitarea funcției de primar general, a săvârșit următoarele infracțiuni: constituirea unui grup infracțional organizat, spălare de bani, trădare, abuz în serviciu și
HOTĂRÂREA nr. 16 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296358]
-
o primă etapă, pentru a fundamenta luarea, în continuare, a altor măsuri legale. ... 18. Câtă vreme legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 4 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774
HOTĂRÂREA nr. 20 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296359]
-
decurg dintr-o normă juridică adoptată cu încălcarea Constituției asupra dreptului de a fi ales. ... 30. Prin urmare, având în vedere că nu există un alt mecanism constituțional prin intermediul căruia să se conteste în mod efectiv, concret și prompt prezumția de constituționalitate a Legii nr. 370/2004, care, astfel, tinde să devină una absolută în contextul sferei de aplicare a acestei legi, Curtea a reținut că este de competența sa ca, în cadrul art. 146 lit. f) din Constituție, să evalueze
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
lege. ... 31. În cauza soluționată cu acel prilej, Curtea a arătat, în esență, că ar fi trebuit formulată o sesizare penală în legătură cu suspiciunea care a determinat înlăturarea unui număr semnificativ de semnături, cu consecința respingerii candidaturii, întrucât răsturnarea prezumției de veridicitate a unor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege, de vreme ce legiuitorul a stabilit cerința semnăturii ca element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor din Codul penal pentru infracțiunea de
HOTĂRÂREA nr. 19 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296817]