11,061 matches
-
primii voievozi români ar fi de origine cumană. Deși ideea fusese sugerată de Iorga, după cum recunoaște Djuvara însuși, naționaliștii noștri au ținut-o de la început în oroare. Ideea e totuși de bun-simț: descălecătorul unui neam nu poate aparține neamului cu pricina, caz în care n-ar mai fi descălecător. Ridicolul teribil este în altă parte și anume în convingerea celor care l-au provocat că ADN-ul smuls din osemintele voievozilor ne poate spune dacă ei sunt cumani sau români. Asta
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4462_a_5787]
-
regelui Yama se încrețește fără înrerupere. Judecătorii care stăteau lângă el își tot fereau privirile, neîndrăznind să și le încrucișeze cu mine. Știam că le e limpede că fusesem nedreptățit, știuseră de la început că sunt un duh nedreptățit, însă din pricini necunoscute mie făceau pe prostul și pe niznaiul. Am continuat să strig, iar vorbele mi se repetau, ciclu după ciclu, precum transmigrația. Regele Yama a schimbat cu voce joasă câteva vorbe cu judecătorii, iar după aceea a spus, lovind în
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
am fost în Dubai, a venit într-o după-masă o furtună de nisip, s-a umplut Dubaiul de nisip, era de cinci centimetri grosime praful și nisipul pe șosele. În patru ore a dispărut totul! Au venit cu aspiratoarele cu pricina și a dispărut tot praful. A doua zi erau străzile spălate, nu exista un gram de și săracii, n-aveau Bărăgan acolo, aveau un lucru mult mai trist, era deșertul! Dar ei au găsit soluția să rezolve problema, noi ne
Prigoană, ”agresat vizual” de culorile blocurilor reabilitate termic () [Corola-journal/Journalistic/44671_a_45996]
-
România, ci se reprezintă doar pe sine. Acesta ar fi motivul pentru care la reuniunea NATO președintele e însoțit de miniștrii Marga și Dobrițoiu, care ar urma să compenseze deficitul grav de reprezentare!”, scrie Cristian Preda. Considerând că declarația cu pricina ”pare a fi fost făcută de un politician radical din opoziție, nu de șeful unui guvern”, europarlamentarul a ”ezitat” să scrie ”premierul” lângă numele Ponta, deoarece ar fi comis o ”greșeală”. În opinia europarlamentarului PDL, declarația lui Victor Ponta arată
Cristian Preda: Atacul lui Ponta vădește tentația de a uzurpa autoritatea președintelui () [Corola-journal/Journalistic/44746_a_46071]
-
aceasta nu, tocmai pentru că prietenia presupune (dincolo de afinități, complicități etc.), mult mai mult decât o cronică literară favorabilă: o obligație a sincerității, chiar și în elogiu” (p. 29). Act de prudență care exonerează de orice suspiciune nu numai capitolul cu pricina, dar cartea în ansamblu. Reticența cu care e valorizat romanul regăsit al lui Dinu Pillat (Așteptând ceasul de apoi), ezitarea în chestiunea lui Horia Ursu (Asediul Vienei) și altele, multe, devin, prin influență, cu atât mai credibile. Secțiunea privitoare la
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
ochii a ținut-o una și bună. ,,E la pușcărie, l-au prins furând și bine i-au făcut“. Vasile nu a avut copii, ,,a scăpat de griji“, cum spunea prietenilor de pahar, dar toți vedeau că suferea din această pricină. S-a pripășit într-o margine a Ferentarilor, pe lângă niște țigani, care l-au luat în spațiu, iar când i-au demolat, întreaga mahala a fost mutată, la nici o sută de metri, într-un bloc lung, cu vreo șase scări
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
update în privința situației mele: mâncat, sănătos, voios, voinic, dar cu o singură problemă de mentenanță, cea a dintelui. — Hai să îl scoatem totuși. Vrei cu ața? Ața? întreb eu. Știa și el că nu m-ar fi tentat metoda cu pricina, dar și eu am înțeles că o propunea ca să scăpăm cu toții mai repede de-o grijă. L-am lăsat să-mi lege ața de dinte și ne-am înțeles să trag eu de ea când voiam. „Hai, e simplu, închid
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
drum, cei câțiva zeci de pași din capul străzii unde-l rugase pe Tudor să oprească mașina și-i interzisese printr-un gest scurt să coboare s-o conducă. Limpezimea și calmul bătrânei o descumpăniră. Cum poți să-i cauți pricină unei ființe care plutește în seninătate și nu vrea ceartă? Cum să scoți ghioaga și să dai într-o ființă plăpândă și dezarmată care-ți surâde ca un înger și de-a cărei lovitură totuși știi că vei cădea nimicit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Contribuții la psihologia onestității (1939) - nu se îndoia că Nae Ionescu ar fi indicat sursele dacă și-ar fi editat cursul. E interesant de adăugat, pentru direcția viitoare a discuției, că același număr al revistei Saeculum care găzduia recenzia cu pricina semnala descoperirea unei „importante influențe, nemărturisită de Bergson“. II Dincolo de scenă. Interludiu Culisele tenebroase ale acestei recenzii ne sunt cunoscute prin mărturiile a doi dintre colaboratorii lui Lucian Blaga. Zevedei Barbu (1914-1993) era asistentul său la Universitatea din Cluj și
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
care n-ar fi lipsit dacă profesorul și-ar fi publicat singur cursurile“ îl vizează pe secretarul de redacție al revistei Saeculum. Putem presupune că această secțiune a prefeței i-a revenit lui Noica, în calitate de fost colaborator al revistei cu pricina. Întrucât răspunsul a fost ignorat de dezbaterile purtate în jurul acuzației de plagiat, se cuvine a-l reda aici în întregime: „În publicarea cursurilor, editorii nu s-au ocupat de influențele exercitate asupra gândirii lui Nae Ionescu. Ei și-au propus
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
știu eu - și sunt câțiva ani buni la mijloc - n-a întârziat niciodată cu lucrările, nu a lipsit nemotivat de la serviciu și nici nu participă la tradiționalele bârfe, inevitabile, chiar și la locul de muncă. Poate asta să fie o pricină a „ieșirii” de care am avut parte de dimineață? Pentru că printre bârfitorii-gardă se găsesc întotdeauna câțiva care știu să toarne în urechile șefului doar dulcegării și „informații prețioase”. Noi trei suntem ceva mai retrași. Discutăm aproape exclusiv probleme profesionale, uneori
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
la C.A.P., grădinăria era în tarlaua „Podul Tansei”, ce se afla la marginea pădurii. Aici se află un pârâu numit „Călina”, unde oameni satului au făcut o ezătură barînd pârâul pentru a se aduna apa. Iar pe șesul cu pricina au construit o casă în care locuia grădinarul șef, adică Tonu, care era și paznicul grădinii de legume. În iaz au pus pește, iar cât a fost iazul peștele a ajuns la lungimea de un metru de nu putea fi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
au descuiat o ladă mare cam de doi metri lungime, de un metru lățime și un metru înălțime, care era afară lângă fereastră, sub streașina casei, la fereastra unde Ion Burdun își avea patul. Înainte de a ajunge lângă lada cu pricina, Cocoloș a călcat peste câinele omului, că avea un câine mare ciobănesc cât un vițel, dar câinele nu a zis nici mâr. Avea Cocoloș un dar de nu-l mâncau câinii ... sau mai bine zis nu-l lătrau. Lada era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
s-a gândit să găsească un client pentru grădina moștenită de Petruță de la tatăl lui. Niță, aflând despre afacerea pe care o plănuia Cociocoaia, s-a supărat peste măsură, astfel că, într-o seară, a găsit-o prin grădina cu pricina și a strâns-o de gât pentru a o speria. Dar Niță nu a știut cât de scump îl va costa gâtuitul babei. Până atunci fetele roiau în jurul lui Niță, precum albinele la stup. Dar, după acest incident, fetele au
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cimitirul satului, dar nu i-au făcut slujbă de înmormântare, după cum a spus baba aceea. Au zugrăvit în casă, dar de această dată, în casă a început să își facă apariția însuși diavolul în persoană. Întâi se porneau hodorogelile cu pricina, apoi se auzeau vocile și la miezul nopții apărea diavolul cu înfățișare de om, în pielea goală, cu păr lung pe toată suprafața corpului și cu coadă lungă ca de vită și coarne ca de țap, urlând și țipând și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lui Ciolac și să împrăștii bănuiala crimei, m-am dus și l-am anunțat pe Sava, pe fratele lui Ciolac, care era și el pădurar ca și Ciolac în aceeași pădure și i-am spus că, trecând pe drumul cu pricina l am văzut pe Ciolac în mijlocul drumului, dar nu m-am apropiat să văd ce e cu el, apoi m-am dus liniștit acasă, liniștit că l-am răzbunat pe vărul meu de la Tansa. Aceștia ai lui B....ă, părinte
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
După cum susține Stahl (1998, vol. II, p. 71), „răspunderea solidară a satului în materie penală nu era însă o creație arbitrară a statului, ci doar folosirea unui sistem preexistent de judecată penală locală. Obștea sătească are capacitatea de a judeca pricini nu numai civile, ci și penale”. Prin urmare, modalitatea în care statul alege să trateze chestiunile de siguranță publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele prezentate anterior, statul nu interacționa de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
an, câte unul din fiecare treaptă socială - fruntași, mijlocași și codași. Preluând structurile de organizare deja existente, Regulamentul prevede că aceștia „se vor aduna duminicile și în zilele de sărbătoare, după liturghie, la casa preotului satului, unde vor judeca toate pricinile din acea săptămână”. Funcțiile prevăzute pentru acest „giudeț” prin Regulament sunt de împăcare a părților și, dacă acest lucru nu este posibil, să se ia măsuri punitive de maxim 10-15 lei, cu obligația de redactare a unui proces verbal care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
decât să scrii o carte despre legionari în cuprinsul căreia vrei să încerci, fără prejudecăți și fără polițe secrete de plătit, să dai răspuns unei probleme căreia nimeni până acum nu i-a putut găsi o lămurire potrivită. Problema cu pricina poate fi înfățișată printr o suită de trei întrebări: 1. Cum s-a putut ca atâția oameni de o stofă intelectuală incontestabilă să intre, cu o dăruire prozelitică amintind de sectele religioase, în rândurile unei mișcări totalitare? 2. Cum s-
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
la universități, în țară sau Ăcum aveam ocazia) în străinătate. Eram unicul copil, mama era cardiacă, și armele ei erau enorme: ea nu mi mărturisea durerea de a mă vedea plecând în străinătate, ci avea crize de inimă graveădin această pricină, neîndoios), tata era gânditor. Eram foarte matură la învățătură, dar în traiul cotidian eram o timidă, incapabilă de a mă descurca în lucrurile practice. Pe drept, nu mă putea cineva concepe studentă la Paris, în acea babilonie, în acel haos
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
care și-a luat numele de la vadul prin care trecea odinioară râul Prahova, olăcarii, surugii, chirigii, chervanele, căruțele și carele, negustorii și călătorii dar mai ales localnicii, spre Câmpina, Ploiești și Bucuresti, peste care s-a aruncat si podul cu pricina. Între Gura Beliei, la nord si Breaza de Sus, la sud, pe șesul neted, căruia localnicii iau spus Câmpul Brezii s-a cuibărit, altă așezare ce și-a lut numele de Capul Câmpului, locul unde se sfârșește netezișul terasei, sugerându
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
zîmbea superior și nu părea deloc dispus să se amestece în astfel de "copilării". Totuși, găsind momentul potrivit, prinse o șopîrlă și o strecură pe nesimțite în plasa Bărzăunului. Ilinca începu să țipe așa de tare, uitîndu-se la plasa cu pricina, încît Bărzăunul pricepu repede că a devenit victimă și aruncă plasa cu tot cu mîncare și cu șopîrlă într-o rîpă. Prima întrebare mai la obiect, care a stîrnit o discuție destul de aprinsă, a fost pusă de Nuțu: Și e d-departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
bine a cui a fost vina, vom sta altfel de vorbă. Deci, nu după multă vreme de la intrarea în adîncurile pădurii, au ajuns la mlaștină. Toți erau voioși și nimănui nu i-ar fi dat prin minte că pot interveni pricini de harțag din te miri ce. Locul unde ajunse grupul era aproape în permanență pustiu. Adică pe acolo nu trecea nici un drum, nici măcar o cărare. Și nu trecea pentru că aproape oriunde puneai piciorul, dacă nu erai atent, te scufundai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
era atît de înspăimîntătoare, încît mamele își ascundeau odraslele din calea lui, ca să nu rămînă speriate pentru toată viața; era așa de urît, încît, după ce se adăpa, nimănui nu-i mai venea să bea de la același izvor în ziua cu pricina. Avea un chip de nerecunoscut: urechile, sfîșiate din rădăcini, atîrnau fără viață peste fața tumefiată; un ochi acoperit complet de o umflătură care-l deformase; celălalt îi lipsea cu desăvîrșire; picioarele îi erau mușcate și mersul transformat într-un tîrîș
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
eu nici nu am făcut analize... — N-ai făcut analize, da’ nici magneziu n-ai. — N-am? N-ai. — Magneziu? — Magneziu. Se trezi cu o durere cumplită de cap și fără să reu șească să afle cum ajunsese doctorul cu pricina la ideea asta absurdă că el n-are magneziu. Se repezi spre dulăpiorul din baie și înghiți cu apă de la chiuvetă două antinevralgice și o fiolă de algocalmin. Ce vis oribil. Auzi, n-are el magneziu! Doctorii ăștia sunt niște
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]