3,972 matches
-
o dependență specifică la un alt nivel. Granularitatea se realizează prin decuparea conținutului în unități de sine stătătoare, care, prin combinare, generează un întreg mobil, mai larg sau mai restrâns, amplitudinea ținând de posibilitățile cursantului de dilatare a unui spațiu problematic. Principiul fragmentării și al articulării diferențiate stă la baza realizării unui parcurs educațional individualizat și personalizat. Ceva se dă de către entitatea emițătoare, însă cursantul va avea posibilitatea de a îmbogăți acest dat, de a-l extinde printr-un joc inteligent
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
instruire. Trei note distinctive pot fi etalate: 1. e nevoie de o sondare a informației din amonte pentru a fi înțeleasă cea prezentă, 2. informația prezentă obligă la căutarea altora, pentru o descifrare completă a sensurilor, 3. totalizarea sensurilor este problematică și generează un oarecare stres (datorită abundenței, redundanței informației, dar și sentimentului de infinit, de nesfârșit). Totodată, sistemul referențial numit conținut este permanent mediat și modelat de beneficiar, potrivit unor legi de vizare a lumii virtuale. Exploatarea modelelor livrate se
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
este mai largă, cu atât devine mai dificilă realizarea de noi legături pentru dilatarea conținutului și nuanțarea lui. Se știe, de pildă, cum se face relaționarea la hipertext, în care sentimentului infinitului (și al zădărniciei!) devine evident; decupajul conținutului devine problematic. Atunci când te afli pe o pagină Web sau pe o platformă de învățare, e nevoie să decupezi permanent entitățile cunoașterii destul de limitate (de mărimea ecranului monitorului, în timpul și spațiul atribuit, în funcție de calitatea legăturilor etc.). Rămâne ca preocupare realizarea unificării acestor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Vocabular Acte de vorbire Gramatica (în detaliu) sau eliminarea tuturor referirilor explicite la gramatică Fonetica Socio-cultural (descriere, apoi caracterizare în funcție de criteriile corespunzătoare) Situații stereotipe sau nu Descoperirea vieții de zi cu zi (civilizație, cultură etc.) Cultura tradițională (literatură, istorie, geografie) Problematică interculturală (ecologie, tineri, muncă, raport între generații) Privitor la procedeele de învățare A ști cum se face ceva Privitor la atitudini A valoriza ceva Progresie (regruparea elementelor lexicale, morfo - sintetice, acte de vorbire, cunoștințe discursive, socio-culturale, deprinderi) Structurante: constrângătoare, fixate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Posibil Ansamblu de posibilități predeterminate Real Lucruri persistente și rezistente Virtual Ansamblu de probleme Actual Soluție particulară la o problemă aici și acum Realizare Potențializaree Actualizare Virtualizareee Polul latent Polul manifest Societăți naționale Sistemul mondial al societăților Indivizii (eurile) Umanitatea Problematica individ-societate Relativitatea identităților personale Relativitatea societăților Problematica RealPolitik-umanitate Învățare/moduri de gândire Computer/ instrumente IT Conținutul curriculei Internetul și tendințe în cunoaștere Distribuirea „spațială” a cunoașterii pe internet (ex: gândire critică pentru rezolvarea problemelor Impactul internetului în societate și economie
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dat, cunoștințe reținute ca atare.; informația operantă sau eficientă care se referă la acea cantitate de informație care, în urma restructurărilor pe care le suferă, devine operantă, adică se constituie în scheme operaționale, în instrumente de orientare și rezolvare a situațiilor problematice; eveniment preferențial convențional -p- ce reprezintă totalitatea răspunsurilor ce exprimă o însușire corectă completă sau parțială-. Probabilitatea este dată de suma probabilităților evenimentelor preferențiale, convertite într-un singur eveniment preferențial global; eveniment nepreferențial -1-peste reprezentat de lipsa de însușire sau
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
o imagine simplificată numită „model”. 2. Ansamblul procedeelor de utilizare a modelului ca instrument pentru cercetarea originalului. Cu alte cuvinte modelarea presupune un sistem de operații cu ajutorul cărora obținem o cantitate de informații cu privire la obiectul acțiunii, necesară rezolvării unei situații problematice. Operațiile se desfășoară pe baza unei scheme sau program a cărui rigurozitate și eficiență sunt determinate de utilizarea sau nu a computerelor. Secvențele -etapelenecesar a fi folosite în explicarea metodei modelării ar putea fi: 1. Delimitarea sau cunoașterea limitelor cantitative
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
pentru ieșirea din concepția epistemologică modernistă este reprezentat de ideile lui R. Rorty. După ce constrângerile empirismului au fost, rând pe rând, dezavuate sau subminate de către diferiți autori (vezi 1.1), posibilitatea unei epistemologii fundaționaliste în domeniul științelor socioumane a devenit problematică. Autorul menționat vorbește despre un spațiu cultural lăsat liber prin demisia epistemologiei, situație generată de pierderea treptată a orientărilor, standardelor și criteriilor raționaliste ale acestei științe. O contribuție semnificativă în același sens o are lucrarea Construirea socială a realității, a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ei luînd în considerare, indiferent de orientarea din care se revendică, imposibilitatea „oricărei viziuni asupra realității care presupune independența proceselor mentale individuale și a comunicării intersubiective” (p. 110). Posibilitatea de a spune despre ceva că este real devine ea însăși problematică, în condițiile în care validitatea sau autenticitatea dimensiunilor realității nu pot fi universale, general valabile. Extrema sceptică a postmodernismului susține imposibilitatea noastră de a distinge între artefact și simulacru. Tot ceea ce ne înconjoară, toată așa-numita „lume reală” este doar
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mișcare. O anumită soluție poate deveni locul cognitiv de la care pot porni progrese viitoare ș...ț. Modul 2 este caracterizat în special - dar nu exclusiv - de cea mai apropiată interacțiune posibilă a producerii de cunoaștere cu o succesiune de contexte problematice (Gibbons, 1999, p. 5). c) Eterogenitatea și diversitatea organizațională se referă la experiențele și istoriile personale diverse pe care membrii unei echipe de cercetare/rezolvare de probleme le aduc cu ei și la caracterul dinamic și flexibil al echipei, care
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
relativism științific”, aprecia George Uscătescu (1987, p. 53). Întrucât valoarea este un principiu ordonator inevitabil, atât la nivel individual, cât și social, conceperea oricărei activități umane care să transgreseze raportarea la valori și impregnarea axiologică a demersului în sine devine problematică. Relativismul absolut s-a dovedit a fi la fel de contraproductiv ca obiectivitatea absolută. El a fost o reacție de contrabalansare care, potrivit și lui G. Vattimo (într-un interviu din 1992), trebuie depășită ca moment al istoriei ființei. Relativismul extrem conduce
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Uniunii Europene coincide cu puternicele procese de integrare, care, deși au avut inițial legitimități de tip economic, trec acum dincolo de acestea, în plan social, cultural și al geografiei populațiilor. Statul-națiune, cu granițe politice, geografice, economice și cultural-simbolice bine demarcate, devine problematic. Articulările se încadrează acum într-o logică a geometriei variabile, în care nu doar forma, ci și criteriul ce o constituie se pot schimba oricând. Spre deosebire de mondializare - termen cu echivalenți în toate limbile latine -, care se limitează la dimensiunea geografică
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
unor fenomene precum poluarea. Figura 36. Temă care se implementează prin intermediul unei singure discipline O astfel de temă poate apărea, de exemplu, și la limbile străine, având un titlu de genul Eu și Europa, cu o focalizare pe limbajul asociat problematicii cotidiene legate de integrarea în UE. Principalul avantaj al unei astfel de opțiuni este acela că noua temă devine parte a unei structuri curriculare existente, evitând reorganizări majore, la nivelul întregului plan de învățământ. Ca urmare a asimilării interne, tema
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
trimit la un singur răspuns. În cadrul instruirii bazate pe probleme, cei implicați trec printr-o succesiune de procese descrise de J.M. Savoie și A.S. Hughes (1994): 1. Angajarea: învățarea centrată pe probleme presupune ca elevii să se implice în situația problematică, să se angreneze în căutarea unei soluții, asumându-și un rol activ în contextul real sau simulat al problemei în cauză. 2. Investigarea: elevii colectează idei, fac brainstorming la nivelul echipei de proiect și colectează informații din surse multiple. 3
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
treia ediție. A studiat la Universitatea din București și Universitatea Central Europeană (CEU, Budapesta) și a fost cercetător asociat al Centrului de Studii Europene de la Universitatea din Oxford. Mihai Iancu este expert În cadrul Direcției de Planificare Integrată a Apărării pe problematici legate de planificarea apărării la nivel național și planificare NATO și a fost instructor În cadrul Centrului Regional de Management al Resurselor de Apărare, unde a susținut seminarii de pregătire În domeniul teoriei deciziei. A studiat În cadrul Academiei Tehnice Militare și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
1tc "Capitolul 1" O agendă pentru dezvoltarea studiilor de securitatetc "O agendă pentru dezvoltarea studiilor de securitate" Luciana Alexandra Ghica Marian Zuleantc "Luciana Alexandra Ghica Marian Zulean" Într-un domeniu atât de complex precum studiile de securitate, alegerea principalelor teme, problematici și dezbateri teoretice pentru o prezentare care să se adreseze deopotrivă studenților și cercetătorilor cu experiență, societății civile și celor cu putere de decizie, guvernaților și guvernanților este suficient de dificilă Încât să constituie În sine o temă de reflecție
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pentru practica politicii de securitate. Această viziune este Împărtășită, printre alții, de Ruxandra Stoicescu și Stefan Wolff. Nu În ultimul rând, controverse au generat și echivalarea În limba română a unor termeni consacrați În limba engleză. Printre conceptele cele mai problematice se numără cel de grand strategy (tradus de Marian Zulean prin „marea strategie”, iar de Daniel Bíro prin „strategia globală”) și cel de intelligence (tradus În funcție de context prin „informații”, „informații de securitate”, „servicii de informații”, „servicii de informații și securitate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
extindă noțiunea de securitate este că, deși aduc În prim-planul analizei factori care au fost Îndelung ignorați În legătură cu securitatea, cu puține excepții, ei păstrează statul ca obiect referent al ei, punând accentul pe factorii domestici sau instituționali considerându-i problematici; supraviețuirea statului sau a suveranității sale rămâne deci ideea principală și a acestui grup de analiști. Ei nu pun În discuție securitatea individului și acceptă multe dintre variabilele politicului ca date, de exemplu interesele naționale, statalitatea, societatea etc. În plus
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
că ideea despre securitate va fi mai variată, mai extinsă sau mai restrânsă În funcție de care segmente ale societății participă În stabilirea și dezvoltarea ei. O viziune a securității poate fi identificată și În discursuri despre anumite chestiuni considerate relevante acestei problematici, În dezbateri și, bineînțeles, În deciziile luate și implementate În acest sens. Este important să comparăm nivelul decizional cu cel declarativ pentru a observa coerența sau lipsa ei În discursul și practica securității. Desigur, locurile unde există o nepotrivire Între
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
regionale interguvernamentale pot genera noi relații regionale interguvernamentale (Morgenthau, 1948; Axelrod și Keohane, 1985; Jervis, 1988; Risse et al., 1999). Cu alte cuvinte, alianțele regionale creează fie contra-alianțe, fie imitatori. Evaluarea impactului subsistemelor transnaționale și integrate este Însă mult mai problematică. Rezultatele cercetărilor din perioada Războiului Rece pot fi aplicate noilor situații cu mari rezerve, iar studiile comparative recente Încă reproduc cadrul conceptual dezvoltat În contextul bipolarității. În general, se acceptă totuși faptul că subsistemele regionale sunt mai degrabă integrate decât
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și postmodernistă cu precădere. Noile conceptualizări ale securității, datorate Școlii de la Copenhaga sau, mai general, grupului de cercetători care activează În jurul lui Barry Buzan de mai bine de două decenii, au reușit două lucruri fundamentale. Mai Întâi, prin discutarea unor problematici precum cea a sectoarelor de securitate, a securizării și, În cele din urmă, a schimbării nivelului de analiză a securității de la cel statal la cel individual, au lărgit semnificativ Înțelegerea noastră generală a securității. Impactul cercetărilor din ultimele decenii a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
iluziile noului roman francez”, chiar dacă scriitoarea crede că le-a părăsit „înainte de a le da formă materială”) e mult mai complexă. Ceea ce leagă fluxurile narative, trei la număr, nu este doar trecerea unor personaje prin fiecare dintre ele, ci confluența problematică. Insolite, situațiile-pivot frizează absurdul, și chiar îl produc. Răspunzând invitației de a vizita, într-un grup de scriitori, un fel de școală, Alexandru Șerban se pomenește închis în ospiciu. La țară, cultivatorii de pământ își procură hrana de la oraș. Pâinile
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
reviste. B. este un herald al literaturii lui Camil Petrescu, ale cărei inovații le apreciază just, și al lui Mateiu I. Caragiale (deși, în acest caz, Perpessicius i-a relevat inexactități și confuzii). El identifică, printre primii, un Arghezi dual, „problematic”, serafic și satanic etc. și, comparându-l cu Urmuz (alt modern susținut de critic), ajunge la ideea că primul „spiritualizează inertul, masivul, scabrosul”, pe când celălalt „reduce spiritualitatea la mecanic, absurd și anestetic”, într-o operă ce e o „superbă teratologie
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
în Războiul cumoașterii (1979), B. fructifică motivul labirintului interior, al „neistovitei sete de-a lupta” cu sine însuși, în scenarii intertextuale în care trimiterile se fac mai cu seamă la mitologia greacă. Îi reușește lirismul reflexiv-elegiac, revelându-l ca poet problematic și contrazicând „calmul” ce i s-a imputat în junețe. Tema tanatică apare din ce în ce mai insistent și mai grav, ca în Cartea zodiilor (1982): „O liniște-a neliniștilor sapă/ În trupul meu un leagăn ori o groapă./ Pe cine legăn? Înmormânt
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
implicații autobiografice), care urmărește trecerea de la vârsta copilăriei la cea a adolescenței. Întâmplările și personajele acestei lumi, deși mărunte, capătă importanță prin relevanța lor în plan psihologic, prin impactul asupra eului (de multe ori, se narează la persoana întâi). Relația problematică a eului cu ceilalți (părinți, prieteni, iubit), cu lumea („realitatea” de ordin ontologic, istoric, social), cu sine constituie tema nuvelelor, dar și a întregii creații a autoarei. Se confruntă, în acest volum, ca și în următoarele, „perechi” antagonice de lumi
BALOTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]