18,757 matches
-
excepției, prin mandatar, își îndreaptă critica împotriva prevederilor tezei a doua a art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform cărora, dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor, acestea urmând să fie considerate obiect al excepției de neconstituționalitate. ... 16. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, formulată prin mandatar, prevederile legale criticate contravin
DECIZIA nr. 21 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270834]
-
excepții de neconstituționalitate critică regula procedurală cuprinsă în teza a doua a textului menționat, potrivit căreia, în ipoteza în care mandatul de reprezentare în instanță este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât și în etapa dezbaterilor. ... 18. Textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași prevederi din
DECIZIA nr. 21 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270834]
-
procesului, legiuitorul a apreciat că este necesar să impună realizarea acesteia într-o manieră profesionistă, prin intermediul unui avocat, asigurându-se astfel că justițiabilul va beneficia de o apărare care să întrunească exigențele calitative suficiente pentru a-i servi interesele procesuale și a respecta standardele unui proces echitabil (Decizia nr. 860 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 18). ... 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea acestei jurisprudențe, își mențin valabilitatea cele statuate prin deciziile mai
DECIZIA nr. 21 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270834]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017, paragraful 12, a reținut că, din punct de vedere substanțial, obiectul acțiunii civile îl formează exercitarea dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, iar, sub aspect procesual, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată, că exercițiul acțiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum și întregul cadru procesual al procesului penal, pentru a-și satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă alăturată acțiunii
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată, că exercițiul acțiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum și întregul cadru procesual al procesului penal, pentru a-și satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces și are ca temei fapta ilicită, întrucât
DECIZIA nr. 47 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270813]
-
este neconstituțional, fiind neclar, echivoc și imprevizibil. De asemenea, se susține că acesta încalcă și principiul accesului liber la justiție, care impune cu necesitate ca regulile de procedură să fie clare, astfel încât justițiabilii să poată avea reprezentarea drepturilor lor procesuale. Actul de control la care se referă textul criticat nu respectă garanțiile înscrise în art. 21 și 24 din Constituție și nici pe cele din art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale deoarece
DECIZIA nr. 560 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270765]
-
oricare părți aflate în acțiuni legitime, prin invocarea lipsei de interes. ... 7. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă și-a exprimat opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate. Arată, în acest sens, că dispozițiile criticate instituie calitate procesuală activă în formularea unei cereri de dizolvare a unui partid politic, neavând nicio interferență cu normele constituționale cuprinse în art. 8, 11, 30, 38, 44, 57 și 154, care nu au nicio legătură cu dizolvarea unui partid politic și legitimarea
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
activă în formularea unei cereri de dizolvare a unui partid politic, neavând nicio interferență cu normele constituționale cuprinse în art. 8, 11, 30, 38, 44, 57 și 154, care nu au nicio legătură cu dizolvarea unui partid politic și legitimarea procesuală activă într-o asemenea cerere. În ceea ce privește art. 21 din Constituție, instanța apreciază că acesta reglementează accesul liber la justiție, însă doar pentru apărarea intereselor, drepturilor și libertăților legitime personale, iar dreptul de acces la instanță nu este
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
accesul liber la justiție, însă doar pentru apărarea intereselor, drepturilor și libertăților legitime personale, iar dreptul de acces la instanță nu este unul absolut, ci implică, prin însăși natura lui, o reglementare a statului. Împrejurarea că legiuitorul a acordat legitimare procesuală activă exclusiv procurorului în cazul unei cereri de dizolvare a partidelor politice nu reprezintă o restrângere sau o limitare a dreptului de acces la instanță, de vreme ce nu se poate invoca un drept sau un interes personal care să
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
iar art. 52 vizează actele administrative emise de o autoritate publică, cum, de altfel, nu este cazul într-o cerere de dizolvare a unui partid politic, în care nu intervine niciun act administrativ. Apreciază, de asemenea, că prin reglementarea calității procesuale exclusive a Ministerului Public în formularea unei cereri de dizolvare a unui partid politic nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 53 din Constituție, întrucât, pe de o parte, această prevedere este cuprinsă într-o lege, iar, pe de altă parte
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
26 alin. (3) prevede că „Împotriva hotărârii Tribunalului București partea interesată poate face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii“, ceea ce denotă, practic, voința legiuitorului de a asigura un mijloc procesual pentru exercitarea liberului acces la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, așadar, o cale de atac promovată împotriva hotărârii instanței judecătorești competente. Faptul că legea nu prevede posibilitatea oricărei persoane interesate să solicite direct și ab initio dizolvarea unui
DECIZIA nr. 555 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256630]
-
procesului-verbal întocmit de Direcția Generală Antifraudă Fiscală din categoria actelor administrative, considerându-l un act ce constată o situație de fapt, stabilind, în același timp, că este un act bilateral. Astfel, reglementând imposibilitatea de contestare a acestui proces-verbal, prin legea procesual fiscală se instituie o derogare de la prevederile art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar în această manieră Codul de procedură fiscală intervine în domeniul de reglementare al Legii nr. 554/2004, lege care, în integralitatea sa, cuprinde norme
DECIZIA nr. 172 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256577]
-
aceștia o consideră nelegal adoptată, Curtea a statuat că, în condițiile în care hotărârile luate în adunarea creditorilor privesc realizarea intereselor legitime ale acestora, în mod colectiv, în vederea recuperării creanțelor lor, numai aceștia justifică un interes și, implicit, calitate procesuală activă, în declanșarea controlului de legalitate a respectivelor hotărâri, efectuat de judecătorul-sindic. În aceste condiții, dispozițiile art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 nu creează o poziție privilegiată creditorilor în detrimentul administratorului special, reprezentant al debitorului, ci reprezintă
DECIZIA nr. 658 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256727]
-
orice persoană, indiferent de posibilitatea sau imposibilitatea achitării acesteia, putând fi prezumată ca nerespectând hotărârea judecătorească. ... 12. În motivarea sesizării se mai arată că din examinarea art. 39^1 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 se observă că inițiativa pentru declanșarea cadrului procesual pentru obținerea unei hotărâri judecătorești de înlocuire a amenzii cu munca în folosul comunității aparține atât contravenientului, cât și organelor prevăzute la art. 39 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, și anume: organul din care face parte agentul constatator
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției în termenul prevăzut de lege, și instanța judecătorească, în celelalte cazuri. Cu alte cuvinte, prin efectul legii, contravenientul creează cadrul procesual pentru atragerea răspunderii sale penale. ... 13. Raportat la toate aceste motive, se apreciază că dispozițiile legale criticate încalcă principiul legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
și în situația reglementată de art. 9. Legea nu vine cu clarificări în ceea ce privește diferența de regim juridic. ... 27. Nu în ultimul rând, în forma preconizată a Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, Guvernul observă că inițiativa pentru declanșarea cadrului procesual pentru obținerea unei hotărâri judecătorești de înlocuire a amenzii cu munca în folosul comunității aparține atât contravenientului, cât și organelor prevăzute la art. 39 alin. (2) din ordonanță, și anume organului din care face parte agentul constatator, ori de câte
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
organului din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției în termenul prevăzut de lege, și instanței judecătorești, în celelalte cazuri. Astfel, contravenientul însuși își generează cadrul procesual pentru atragerea răspunderii sale penale. Această situație este de natură să încalce principiul legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituția României și de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 28. Se apreciază
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
stabilit că atât debitorul, pe cale reconvențională în cadrul contestației, cât și creditorul, în cadrul acțiunii în stingerea creanței, pot formula cereri de adaptare a contractului de credit. Posibilitatea formulării unor astfel de cereri reconvenționale trebuie recunoscută în fiecare fază procesuală în parte tocmai pentru că, pe de o parte, evită multiplicarea corespunzătoare a cererilor formulate de debitor și creditor, astfel că partea nu mai trebuie să formuleze o nouă cerere de adaptare a contractului prin mijlocirea dreptului comun, iar, pe
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție pentru că atât debitorul, cât și creditorul în faze procesuale distincte pot formula cereri de adaptare a contractului. Prin urmare, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 46. Cu privire la criticile aduse art. 5 alin.
DECIZIA nr. 45 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256512]
-
Referitor la dispozițiile art. 99 alin. (1) și ale art. 129 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că autorul excepției nu critică neconstituționalitatea soluțiilor legislative cuprinse de acestea, ci este nemulțumit de aplicarea acestor dispoziții procesuale civile în cauza concretă dedusă judecății, ceea ce intră în competența instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. Astfel, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sunt neconstituționale prevederile actelor care încalcă prevederile sau principiile Constituției. Prin urmare
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
Curtea a reținut, de asemenea, că hotărârea instanței de declinare a competenței este rezultatul unui act de administrare a justiției prin care se urmărește desfășurarea în condiții de legalitate a procesului, de care beneficiază toate părțile, indiferent de calitatea lor procesuală, având în vedere că, potrivit art. 174 alin. (2) și art. 176 pct. 3 din Codul de procedură civilă, actele de procedură efectuate de instanța necompetentă sunt nule. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate. În ipoteza în care s-ar aprecia că sesizarea este admisibilă, respingerea cererii de redeschidere a procesului penal, indiferent de etapa procesuală în care intervine, are ca efect recunoașterea autorității de lucru judecat și a caracterului executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal. Așadar, fiind desființată în calea de atac încheierea de redeschidere a procesului penal
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
respectiv hotărâre nedefinitivă, dar executorie, dar prin prevederea posibilității atacării încheierii de redeschidere a procesului penal odată cu fondul a limitat efectele produse de aceasta doar până la momentul unei eventuale desființări în calea de atac. Din punct de vedere procesual, în baza dispozițiilor legale anterior menționate, se pot produce mai multe consecințe. Concomitent cu admiterea cererii de redeschidere a procesului penal, hotărârea judecătorească definitivă, obiect al căii extraordinare de atac, este deposedată de toate efectele juridice pe care le-a
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, arătând că „admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei“. Astfel, între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția ce urmează a fi dată de către instanță trebuie
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]