1,228 matches
-
acest sens, obiectivele generale au fost conturate în următoarele direcții: - dezinstituționalizarea copiilor și organizarea diversificării serviciilor alternative la îngrijirea rezidențială; - îmbunătățirea cadrului legislativ în concordanță cu normele și tratatele internaționale în domeniul protecției copilului la care și România este parte; - profesionalizarea sistemului; - coordonarea eficientă a politicilor sociale în domeniul protecției copilului; - monitorizarea și evaluarea situației copilului prin crearea și dezvoltarea unui sistem național care să intervină și să gestioneze întreaga problematică a copilului și a resurselor implicate în sectorul protecției copilului
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se desfășoară prin parteneriate intervenționale constituite la nivel de comunitate (între serviciile destinate protecției copilului și ONG-uri, școală, biserică, poliție, comunitatea civilă). Evaluarea serviciilor privind protecția copilului abuzat/neglijat/exploatat se realizează ținând cont de următoarele elemente: - standarde privind profesionalizarea sistemului de servicii; - încrederea societății civile în activitatea dezvoltată de aceste servicii; - comportamentul profesionist al personalului implicat; - capacitatea instituției de a rezolva cazurile semnalate; - convingerea beneficiarilor că profesioniștii vor interveni eficient în rezolvarea problemelor; - responsabilitate maximă din partea specialiștilor implicați, exprimată
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
superioară. Și posedă arme" (Finer, 1962: 5). Totuși, combinația dintre caracteristicile forțelor armate și anumite trăsături ale sistemului politic este cea care face ca intervenția să aibă loc în situații concrete. Patru elemente sunt esențiale în această privință: gradul de profesionalizare al forțelor armate; gradul de legitimitate al sistemului politic; nivelul de complexitate al societății; și tipul de ideologie care predomină în societate. În primul rând, un grad ridicat de profesionalizare încurajează intervenția militară, deoarece cu cât armata este alcătuită din
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
concrete. Patru elemente sunt esențiale în această privință: gradul de profesionalizare al forțelor armate; gradul de legitimitate al sistemului politic; nivelul de complexitate al societății; și tipul de ideologie care predomină în societate. În primul rând, un grad ridicat de profesionalizare încurajează intervenția militară, deoarece cu cât armata este alcătuită din mai mulți profesioniști, cu atât este mai îndepărtată de restul societății și, în consecință, tinde să dezvolte atitudini care sunt deopotrivă idiosincratice și simțite în profunzime de membrii săi. De
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
XIX-lea, teoria părea realistă datorită combinării mai multor caracteristici societale care făceau ca, în acea parte a lumii, armata să nu aibă, de regulă, nici ocazia, nici dorința de a interveni. Prima dintre aceste caracteristici societale era aceea că profesionalizarea armatei se desfășura lent. Clasa de ofițeri din monarhiile tradiționale europene a continuat să fie extrasă din aristocrație și să rămână în strânsă legătură cu aceasta, cu excepția Franței, după revoluția din 1789. Deloc surprinzător, Franța era una din țările în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tipuri de caracteristici sociale (profesionalismul, lipsa legitimității, simplitatea societății, caracterul ideologiei), identificate mai devreme ca având un posibil efect asupra legăturii dintre forțele armate și națiune. Reprezentând nivelul cel mai de jos, influența este de obicei caracteristică țărilor în care profesionalizarea armatei este slabă, legitimitatea regimului și complexitatea societății sunt ridicate, iar ideologia guvernului civil este apropiată de cea a forțelor armate. O țară în care predomină caracteristicile opuse este deschisă de obicei substituirii. Țările unde condițiile se află între aceste
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
patru etape ale dezvoltării socio-economice și anume, subdezvoltare, lansare, dezvoltare timpurie și dezvoltare matură. * Complexitatea societății crește o dată cu dezvoltarea socio-economică. Astfel, cu cât o societate este mai avansată socio-economic, cu atât forțelor armate le este mai greu să preia puterea; * Profesionalizarea armatei este de obicei slabă în etapa subdezvoltată și mai ridicată în celelalte etape de dezvoltare, deși poate că nici în etapele cele mai avansate nu este într-un punct maxim. Efectul de subcultură al profesionalizării are un rol mai
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
greu să preia puterea; * Profesionalizarea armatei este de obicei slabă în etapa subdezvoltată și mai ridicată în celelalte etape de dezvoltare, deși poate că nici în etapele cele mai avansate nu este într-un punct maxim. Efectul de subcultură al profesionalizării are un rol mai mic în etapele avansate de dezvoltare, astfel încât forțele armate sunt legate în acest caz de restul populației; * Ideologia sistemelor politice tradiționale este de obicei apropiată față de cea a forțelor armate; este mai puțin apropiată în alte
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
193 Finer, S.E., 119, 122, 238, 332, 334, 339, 341 Finkle, J.L., 62, 73 Finlanda, 179, 180, 181, 253, 288, 303, 360 Fiorina, M.P., 181 Fleiner Gerster, T., 239, 256 Forsyth, M., 256 forțe armate, caracteristicile speciale, 330-333 intervenția, 330-337 profesionalizarea, 330, 332, 334, 335 regimurile, 337-342 și birocrație, 313, 326, 329, 338 și control civil, 333-334 și dictatură, 84, 329 și exercitarea conducerii, 302-303 și facționalismul, 332, 339 și partide politice, 142-146, 149, 158, 339 și regimuri autoritare inegalitare, 53
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
funcțional (9, pp. 133-136). Deși a insistat așa de mult asupra activităților practice apropiindu-se foarte mult de J. Dewey Ferrière avea rezerve față de accentul pe care G. Kerschensteiner îl punea pe dobîndirea unei tehnici, ducînd, în ultimă instanță, la profesionalizarea chiar a școlii primare. Prin teoria sa asupra instrucției, pedagogul elvețian menține proaspătă, în conștiința educatorilor din deceniile trei și patru, teza formulată la începutul secolului de către Dewey, Montessori, Claparède a educației ca proces de autodezvoltare: Nu noi creștem copiii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai cu seamă la problemele privitoare la adevăr, dreptate, libertate atunci cînd acestea sînt puse pe tapet de evenimentele din viața publică. De aceea, mai ales în țări precum Franța, unde subzistă o puternică tradiție a dezbaterii publice de idei, profesionalizarea și specializarea nu inhibă decît în foarte mică măsură asumarea problemelor generale și fundamentale de către cei care se auto-instituie ca intelectuali. Diversele cariere ale intelighenției constituie așadar vaste pepiniere de unde se pot ivi intelectualii care intervin în viața publică nu
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
puternică apasă asupra intelectualilor europeni. Într-o jumătate a Europei, sfera lor este guvernată de totalitarism, care extirpă deviațiile și răcește fierberea culturală, făcînd-o uneori să atingă temperatura de hibernare. În cealaltă jumătate a Europei, ei sînt amenințați de amplificarea profesionalizării, a corporatismului, a tehnicismului, a specializării. Toate acestea reduc importanța și rolul intelectualilor în numeroase țări, sporind necesitatea unei sfere în care să fie ridicate în continuare problemele generale și fundamentale care sînt, dimpotrivă, ocultate, laminate, concasate de dezvoltarea specializărilor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
PRACTICA DEZVOLTĂRII COMUNITARE Cuprins TOC \o "13" \h \z \u HYPERLINK \l " Toc160586450" PREFAȚĂ (Dumitru Sandu) PAGEREF Toc160586450 \h 2 HYPERLINK \l " Toc160586451" Profesionalizare PAGEREF Toc160586451 \h 2 HYPERLINK \l " Toc160586452" Pentru o mișcare socială viabilă PAGEREF Toc160586452 \h 4 HYPERLINK \l " Toc160586453" Participant, observator, moderator PAGEREF Toc160586453 \h 6 HYPERLINK \l " Toc160586454" Dezvoltarea comunitar-regională PAGEREF Toc160586454 \h 8 HYPERLINK \l " Toc160586455" Structură PAGEREF
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
l " Toc160586493" Despre ce reflexivitate vorbim? PAGEREF Toc160586493 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586494" Reflexivitatea în facilitare PAGEREF Toc160586494 \h Error! Bookmark not defined. HYPERLINK \l " Toc160586495" Reflexivitatea în evaluare PAGEREF Toc160586495 \h Error! Bookmark not defined. PREFAȚĂ Profesionalizare Practica dezvoltării comunitare este un volum de bune practici sau un manual de dezvoltare comunitară? Și, dacă ar fi să fie un volum de practici, de unde ar fi luate, din ce spațiu cultural? De la cine? Alese de cine, cu ce
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nivelul unor ONG-uri dar și prin implicarea specialiștilor din unele spații universitare. În prezent, practicile de dezvoltare comunitară sunt promovate nu numai de ONG-uri, ci și de agenții guvernamentale sau de instituții locale. Procesul major este cel al profesionalizării și instituționalizării practicilor respective. Un întreg vocabular specific este tot mai prezent în spațiul public prin termeni sau sintagme precum facilitator, promotor local, agent comunitar, participare comunitară, dezvoltare comunitară, dezvoltare comunitară durabilă, capital social, supervizor de proiecte comunitare etc. Volumul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
specific este tot mai prezent în spațiul public prin termeni sau sintagme precum facilitator, promotor local, agent comunitar, participare comunitară, dezvoltare comunitară, dezvoltare comunitară durabilă, capital social, supervizor de proiecte comunitare etc. Volumul de față se subscrie acestui trend al profesionalizării în dezvoltarea comunitară din România. Drumurile profesionalizării unor noi practici sunt multiple - cursuri, manuale, teoretizări, reglementări, asociații profesionale, evaluări, transferuri de experiență de la comunități care au consolidată practica în domeniu la cele noi, începătoare etc. În forme și grade diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
public prin termeni sau sintagme precum facilitator, promotor local, agent comunitar, participare comunitară, dezvoltare comunitară, dezvoltare comunitară durabilă, capital social, supervizor de proiecte comunitare etc. Volumul de față se subscrie acestui trend al profesionalizării în dezvoltarea comunitară din România. Drumurile profesionalizării unor noi practici sunt multiple - cursuri, manuale, teoretizări, reglementări, asociații profesionale, evaluări, transferuri de experiență de la comunități care au consolidată practica în domeniu la cele noi, începătoare etc. În forme și grade diferite, toate acestea sunt prezente și în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de la început atât la nivel comunitar, cât și la nivelul managementului FRDS, transformările intervenite pe parcursul celor opt ani de activitate a organizației s-au datorat atât intervenției unor factori interni, ce au exercitat o presiune constantă în direcția unei continue profesionalizări și eficientizări a procesului, cât și a unor factori externi, datorați contextului social în care s-au derulat programele Fondului. Pe de o parte, adaptarea procedurilor la specificul comunităților-țintă a impus o simplificare continuă a formularelor de aplicație. Nivelul redus
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
lucrurile care aparțin exclusiv spațiului de apariție în lume, fiindcă atitudinea sa centrală față de orice obiect, atitudinea de consum, implică ruina a tot ceea ce atinge". Hannah Arendt, La Crise de la culture, 1972, pp. 270, 285-286, 288. Polul practico-teoretic • Exigența de profesionalizare a studiilor superioare Universitatea contemporană cuprinde astăzi aproape două milioane de studenți. Ea trebuie să se adapteze și la cerințele de profesionalizare venite din partea publicului, mai întâi înregistrându-le (anchete ale Ministerului Educației; servicii de cercetare, informare și orientare). Ea formează
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a tot ceea ce atinge". Hannah Arendt, La Crise de la culture, 1972, pp. 270, 285-286, 288. Polul practico-teoretic • Exigența de profesionalizare a studiilor superioare Universitatea contemporană cuprinde astăzi aproape două milioane de studenți. Ea trebuie să se adapteze și la cerințele de profesionalizare venite din partea publicului, mai întâi înregistrându-le (anchete ale Ministerului Educației; servicii de cercetare, informare și orientare). Ea formează viitorii profesioniști, care vor avea de răspuns unor cerințe private sau instituționale (odată cu dezvoltarea turismului cultural, de exemplu). Universitatea și profesorii
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de academicieni, este dominant, susținut de critică și în solda academicienilor; de cealaltă parte, creatorul "refuzat" de instituții și denunțat de critică, dar susținut de un mic grup de fideli inițiați, adunat în jurul unui negustor "luminat". După Monique Segré, 1993. Profesionalizarea Începând cu Durkheim, sociologii au investigat tema instituționalizării legăturii sociale. La fel, Simmel (1897) căuta să descopere cum se mențin formele (sociale). După el, acestea se cristalizează în monumente, obiecte, practici, proceduri, instituții, pe scurt, se obiectivizează. • Criteriile De atunci
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a fost mult aprofundată de sociologia anglo-saxonă a profesiilor (cf. Dubar și Tripier, 1998, Heinich, 1991, pp. 34-35), care a studiat cele mai suple forme de activități (hoț, delincvent...) și pe cele mai structurate (medici, profesori, juriști, jurnaliști etc.). Criteriile profesionalizării sunt următoarele: existența unei structuri asociative care permite impunerea anumitor reguli interne și afirmarea unei autonomii în raport cu eventualele presiuni străine; dezvoltarea unei expertize, a competențelor specifice, care necesită adesea organizarea unui învățământ îndelungat și sistematic și, deci, a unui corp
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
corp profesoral; instaurarea unei relații de serviciu, garantată printr-un cod de deontologie, care permite impunerea unei autorități asupra clienților. • Procesul în desfășurare În domeniul care ne interesează, monografiile s-au înmulțit în ultimele două decenii, descriind procesul istoric de profesionalizare, adică de transformare din activități libere și neremunerate în locuri de muncă acum codificate și comerciale. Când ne gândim la profesiile culturale cel mai stabilizate astăzi, trebuie să ținem minte că ele sunt rezultatul unui îndelungat efort colectiv de construcție
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la breaslă (Sandrine Lévêque, La Construction journalistique d'une catégorie du débat public: le "social", PUR, Rennes, 2000; Thomas Ferenczi, L'Invention du journalisme en France, Payot, Paris, 1996). Dacă nu toate activitățile culturale au ajuns la același stadiu de profesionalizare (ne gândim la "intermediarii și intervenienții culturali"), este adesea din cauza unei sindica-lizări slăbite de un individualism supradeterminant. Unii pot să aibă, în plus, interesul unor definiții "moi" ("experții" sau "agenții"), în măsura în care ele autorizează trecerile în cadrul activităților interdependente. Este cazul tipic
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
În acest cadru de analiză, doar cererea solvabilă ne reține atenția. Vizitatorii și amatorii care nu cheltuiesc nimic pentru bunurile culturale nu sunt studiați. Iar dacă sunt (ne gândim la "prietenii muzeelor", Moulin, 1999), e pentru că participă la procesul de profesionalizare a locurilor de muncă din cultură. Acesta poate fi înțeles ca trecerea progresivă de la o poziție de cerere la una de ofertă. În afară de aceste cazuri, consumatorii interesanți pentru socioeconomie sunt: colecționarii și toți cei care cumpără bunuri culturale (Moulin, 1967
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]