1,605 matches
-
Lenin era de departe liderul și teoreticianul reprezentativ al acestui grup. Recunoscînd faptul că muncitorimea nu era pregătită pentru declanșarea unei revolte, preferînd să aibă încredere în mișcarea sindicală și în doctrinele socialiste moderate, el punea accentul principal nu pe proletariat, ci pe partidul comunist, acesta fiind după părerea lui veritabilul catalizator al schimbărilor politice radicale. Considerînd că doar o mică parte din muncitori, "avangarda proletariatului", organizată în cadrul partidului comunist, era conștientă de situația reală, Lenin chema partidul să fie gata
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
încredere în mișcarea sindicală și în doctrinele socialiste moderate, el punea accentul principal nu pe proletariat, ci pe partidul comunist, acesta fiind după părerea lui veritabilul catalizator al schimbărilor politice radicale. Considerînd că doar o mică parte din muncitori, "avangarda proletariatului", organizată în cadrul partidului comunist, era conștientă de situația reală, Lenin chema partidul să fie gata să profite de posibilitățile oferite de repetatele crize mondiale ca să pună mîna pe putere în statul respectiv. Schimbarea politică urma deci să se producă prin
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Odată victorioasă, conducerea comunistă ar fi fost la început nevoită să apeleze la măsuri dure, trebuind, de exemplu, să se debaraseze de poliția și de armata burgheză a statului și să le înlocuiască cu propriile echivalente. Perioada aceasta, a "dictaturii proletariatului", urma să dureze pînă la distrugerea ultimului "dușman de clasă". Statul proletar și instituțiile lui aveau apoi să "dispară treptat", întrucît, după lichidarea opoziției de clasă, nu va mai fi nevoie de instrumente coercitive, inclusiv de guvern. Trebuie să menționăm
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mici minorități menținute la putere de poliție și de armată. Adepții sistemului ar putea argumenta că metodele acestea sunt necesare realizării obiectivelor sociale ale statului, că o transformare radicală a societății se poate efectua doar prin mijloace revoluționare instalarea dictaturii proletariatului și concentrarea puterii în mîinile minorității comuniste luminate. Practica: guvernul și organizația de partid Întrucît noile regimuri erau produsul preponderenței militare și ideologice a sovieticilor, era de așteptat ca instituțiile sovietice să constituie modelul noilor guverne, ceea ce s-a și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
marxistă a întîmpinat întotdeauna dificultăți în tratarea problemei țărănimii, ale cărei atitudini independente și individualiste și modul de viață în general sunt privite ca fiind primitive și constituind un obstacol în calea progresului. Transformarea clasei țărănești într-un fel de proletariat rural a fost considerată drept soluția problemelor din agricultură, acțiune care putea fi transpusă în viață fie prin înființarea unor ferme de stat, unde țăranii urmau să devină echivalenții muncitorilor din industrie, sau a unor gospodării agricole colective, în care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ei făceau parte din societatea urbană a societății lor și acceptaseră în general de bunăvoie atributele unei civilizații industriale. Cea mai anevoiasă transformare a fost aceea a populației rurale. După cum am văzut, obiectivul planificatorilor socialiști era metamorfozarea țărănimii într-un proletariat agricol care să muncească în gospodăriile colective sau la fermele de stat. O asemenea tranziție însemna o rupere bruscă de modelul ei de viață tradițional. Desigur, puțini sau poate chiar nici unul dintre țăranii din Balcani erau de acord cu planurile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un exemplu elocvent pe linia acestui raționament. În ciuda distrugerilor provocate de ele, războaiele imperialiste aveau să fie privite favorabil datorită posibilităților oferite de ele pentru izbucnirea revoluțiilor. Ar fi fost create astfel condițiile propice preluării puterii de către partidele comuniste, avangarda proletariatului. Să observăm că acesta constituia un program revoluționar, nu unul evoluționist, și că implica recurgerea la acțiuni violente. Doctrinele coexistenței pașnice și ale destinderii, susținute de Uniunea Sovietică după 1953, aveau să fie respinse de liderii albanezi și chinezi, care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
politice. Revoluția industrială, descătușând forțe nebănuite ale producției, angrenează piețele naționale, anterior autarhice, în cadrul sistemului economic mondial. Antinaționalismul principial este totuși temperat prin adăugarea unei componente inspirate de Realpolitik: ținând cont de starea de fact, a existenței cadrelor naționale, lupta proletariatului pentru acapararea puterii politice trebuie să ia notă de aceste realități. Tocmai de aceea, chiar dacă muncitorii sunt apatrizi, iar exploatarea nu ține seamă de naționalitate, "proletariatul trebuie să cucerească mai întîi puterea politică, să se ridice la rangul de clasă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inspirate de Realpolitik: ținând cont de starea de fact, a existenței cadrelor naționale, lupta proletariatului pentru acapararea puterii politice trebuie să ia notă de aceste realități. Tocmai de aceea, chiar dacă muncitorii sunt apatrizi, iar exploatarea nu ține seamă de naționalitate, "proletariatul trebuie să cucerească mai întîi puterea politică, să se ridice la rangul de clasă națională, să se constituie el însuși ca națiune" (Marx, 1958, p. 485). Marx și Engels ajung astfel la celebra formulă de compromis - care va fi ulterior
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 485). Marx și Engels ajung astfel la celebra formulă de compromis - care va fi ulterior oficializată de constructorii efectivi ai ordinii socio-politice teoretizată de aceștia, - național în formă, socialist în conținut: "Chiar dacă nu prin conținut, totuși prin formă, lupta proletariatului împotriva burgheziei este mai întâi o luptă națională" (Marx, 1958, p. 476). Doar după această etapă intermediară, a luptei de clasă în cadrele națiunii, proletariatul va putea dizolva demarcațiile naționale și aboli antagonia dintre națiuni. Linia dreaptă a radicalismului de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aceștia, - național în formă, socialist în conținut: "Chiar dacă nu prin conținut, totuși prin formă, lupta proletariatului împotriva burgheziei este mai întâi o luptă națională" (Marx, 1958, p. 476). Doar după această etapă intermediară, a luptei de clasă în cadrele națiunii, proletariatul va putea dizolva demarcațiile naționale și aboli antagonia dintre națiuni. Linia dreaptă a radicalismului de stânga marxist a fost continuată de Rosa Luxemburg care a tranșat "chestiunea națională" în sensul internaționalismului proletar, în fapt, un sinonim pentru doctrina antinaționalismului comunist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sensul internaționalismului proletar, în fapt, un sinonim pentru doctrina antinaționalismului comunist. Într-un articol din 1896, Rosa Luxemburg a condamnat eforturile de dobândire a libertății politice a Poloniei ca fiind utopice, insistând în schimb asupra faptului ca lupta pentru unificarea proletariatului să nu se împiedice de "o serie de lupte naționale sterile", care sunt oricum cauze pierdute (Löwy, 1976, p. 86). Cel care a dat o soluție practică unei probleme teoretice aparent ireconciliabile a fost V.I. Lenin, prin a sa doctrină
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
obscurează mult mai însemnatele clivajele clasiale pe orizontală - fronturile exploatării și liniile în care se poartă lupta de clasă. Organizarea naționalităților ca subunități culturale distincte în cadrul imperiului reclamată de austromarxiști pierde din vedere mult mai urgenta sarcină de organizare a proletariatului dincolo de demarcațiile naționale. Singura "cale de scăpare" din strânsoare este întrevăzută de Stalin în "autonomia regională" a unor unități teritoriale precum Polonia, Lituania sau Ucraina, care să nu țină cont de criterii de naționalitate. "Soluția" federalismului național pentru care pledează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dragostea de patrie și ura față de naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri mai încolo, ideea este reluată și îmbogățită. Îmboldit să redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul "trebue să provoace în elevi sentimentul de ură pentru tot ce este vechi, perimat, contrarevoluționar". Ura este astfel
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a răsfrânt cel mai pregnant asupra ideii de unitate spirituală și politică a neamului românesc. Reorientarea antinaționalistă antrenată de comunismul incipient a lovit serios în ideea de unitate națională, urmărind să o relege în dosul idealului unității de clasă a proletariatului român. Am arătat mai devreme cum categorizările identitare nu s-au mai făcut după criteriile verticale ale etniei, ci în funcție de criteriile orizontale ale liniilor de separație clasială. În acord cu această răsturnare, ideea de unitate a fost la rându-i
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideeii naționale lasă locul mișcării muncitorești pentru idealul dreptății sociale. Dacă în manualele interbelice istoria modernă a românilor evolua pe axa dezvoltării luptei naționale, în era Roller a istoriografiei autohtone aceasta se desfășoară în cadrele emergenței, maturizării și împlinirii luptei proletariatului împotriva exploatării de clasă. Iar începând cu secolul al XX-lea, istoriografia comunistă operează o dublă reducție: după ce inițial redusese istoria românilor la istoria luptei clasei muncitoare, după constituirea Partidului Comunist Român în 1921, aceasta din urmă este la rându
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
criză", prin luptele de la Lupeni (1929), luptele ceferiștilor din anul 1931, totul culminând în "marea luptă a ceferiștilor și petroliștilor din ianuarie-februatie 1933" (Roller, 1952, pp. 604, 620), în care s-a afirmat Gh. Gheorghiu-Dej ca lider incontestabil al mișcării proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în frunte cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică a istoriei străbătute de momente jertfice ale partidului. Lupta continuă prin crearea Frontului Popular Antifascist și apoi prin lupta PCR împotriva războiului hitlerist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
specificitate a "felului de a fi și de a gîndi a poporului român", marcând "destinul său istoric" caracterizat prin lupta "plină de sacrificii pentru libertate și unitate, pentru dreptul de a fi stăpîn în propria țară" (p. 29). În lipsa existenței proletariatului, a cărui apariție a fost determinată istoric doar de izbucnirea revoluției industriale, țărănimea este creditată ca forța progresistă care a propulsat țara în direcția eliberării naționale și a unificării românității: "țărănimea a dus greul bătăliilor împotriva cotropitorilor străini, pentru unirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționale și a unificării românității: "țărănimea a dus greul bătăliilor împotriva cotropitorilor străini, pentru unirea țărilor române, pentru cucerirea independenței de stat, pentru închegarea statului unitar român" (p. 31). Totuși, odată cu dezvoltarea capitalismului, povara luptei revoluționare a fost preluată de proletariat, care devine nu numai "purtătorul idealurilor [sociale] ale maselor populare", ci și exponentul aspirațiilor înspre "făurirea unității naționale și a cuceririi independenței de stat" (p. 32). Revoluția "burghezo-democratică" din 1848, precum și înfăptuirea statului național din 1859 sunt "momente cruciale", "de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă" a pieței pentru care a militat atât de ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de K. Marx cum că proletariatul va fi "groparul burgheziei" - al cărei pandant stalinist este la fel de funebra sentință potrivit căreia "țarismul seamănă cu cocoșatul pe care nu-l mai poate îndrepta decât mormântul" (Cursul scurt de istorie a PC bolșevic al US, 1953, p. 131) -, sau
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
valorificării teoriilor filozofilor occidentali era copleșită de influența Revoluției din Octombrie din Rusia și a învățămintelor acesteia și de introducerea teoriei marxism-leninismului. După izbucnirea revoluției din 1911 în China, revoluția chineză a fost considerată parte integrantă a revoluției socialiste a proletariatului mondial. Despre victoria Revoluției din Octombrie 1917 au fost enunțate noi principii în politica externă, iar cele referitoare la China au fost făcute publice, în cadrul a două declarații. Puterea sovietică a inițiat tratative cu guvernul național al Chinei, pentru restabilirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prin acumularea lor, să creeze în ochii tinerilor musafiri iluzia existenței unei societăți socialiste opulente, capabilă să satisfacă nevoile populației, asigurând bunăstarea maselor populare. Anul 1952 s-a dovedit a fi poate anul cel mai fioros din epoca triumfului dictaturii proletariatului în România. Inspirat de experiența a ceea ce se numea "ascuțirea luptei de clasă" în patria socialismului bolșevic, Gheorghiu-Dej, după ce s-a debarasat de Lucrețiu Pătrășcanu, a pornit acțiunea înspăimântătoare de lichidare a corifeilor Partidului Comunist. Sub pretextul unei pretinse devieri
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
doctrinei maoiste, își dădu cu părerea Miu Gheorghiu. Da! Sunt de acord, aprobă profesorul... Nu i-am răspuns, însă, doamnei... În esență, maoismul consideră că pentru statele asiatice, cu o structură predominant agrară, hegemonia în revoluție n-o poate avea proletariatul, fiindcă acesta lipsește cu desăvârșire, ori e mult prea redus numericește; așadar, conducerea în revoluție revine țărănimii sărace, omnipotentă, radicală, consecventă, care trebuie să fie vârful de lance; succesul trebuie asigurat de ocuparea terenurilor agricole și organizarea lor în comune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
avantajul triplelor părți: salariați, patronat, stat. Da! Suedezii au ajuns la o relativă și constructivă pace și armonie socială, la care lumea visează de milenii. Și în acest sens nu utilizează nici învățăturile lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, nici dictatura proletariatului. Să mai reținem și un alt aspect înțelept. Cimitirul suedez care se cheamă tulburător de frumos: kyrkgärd, adică "grădina bisericii" reflectă, în prezent, peste tot, o egalitate deplină, în ciuda faptului că în trecut regii, când plecau "dincolo" se așezau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în care se propagau diverse stiluri vestimentare, caracteristice anilor 1970-1980, se regăsește în lucrarea Bunele maniere. Mic tratat de supraviețuire în societate (2003/2005, 274-276), semnată de prințul Asfa-Wossen Asserate, membru al Casei Imperiale Etiopiane: Punțile estetice dintre burghezie și proletariat au fost distruse. În forma de viață practicată de către proletariat, care se exprimă excelent prin intermediul vestimentației a încetat să mai existe orice derivare față de sensibilitățile sau legătura cu valorizările burgheze [...]. Democrația a creat o situație socială în care în interiorul aceluiași
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]