1,268 matches
-
poeziei de către cinematograf, ca posibil antidot al standardizării și „maladivului” pe care acesta tinde să le propage. „Notele de pictură” ale lui Ion Vinea, cronicile sale la expoziții de Marcel Iancu și M.H. Maxy, profesiunile de credință abstracționiste culminează cu prologul avangardist din apelul (nesemnat) „Pentru contimporani“ (nr. 34, 10 martie 1923). Ulterior, în nr. 37-38, un text intitulat „Pentru cetitori și scriitori“ anunța și mai apăsat schimbarea profilului revistei: „ne-am asigurat colaborarea efectivă și inedită a scriitorilor și artiștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de Corina Sfetea (Danse Noire și Danse des élephants de Cyril Scott, Dandy Schimmy de O. Lutting ș.a.). În ultima parte a programului a avut loc o reprezentație de teatru „nou” cu piesa Moartea veselă, „arlequinadă într-un act cu prolog și cuvînt de încheere de N. Evreinof, în românește de F. Brunea” (direcția de scenă — Sandu Eliad, plastica — M. Iancu, muzica — H. Schwartzman, dansurile — D. Constant, regia — Felix Florian). Costumele realizate de Marcel Iancu vădeau un interes special pentru Commedia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai fidelă a partiturii dramatice. Primul spectacol - un „spectacol-rodaj”, grevat de stîngăcii regizorale (cf. Sașa Pană, op. cit., p. 148) - a fost cel cu feeria postromantică Legenda funigeilor a lui D. Anghel și Șt.O. Iosif (singura piesă originală), precedată de Prologul la Cometa (monolog performat de Armand Pascal). Au mai avut loc reprezentații după Vicleniile lui Scapin, Medicul nestatornic și În fața porților de aur, alte piese anunțate la categoriile „teatru clasic”, „teatru modern eclectic” și „teatru original” fiind Paharul vrăjit de La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cade”. Modificînd după zece ani, probabil la indicația lui Șestov, unele dintre personajele alegorice (Deșertăciunea devenind Rațiunea și Luxura - Nebunia), Fondane va rescrie într-o manieră mult mai modernă - pre-ionesciană - textul piesei, amalgamînd „printr-o fatalitate tragicomică” cronologia, introducînd un prolog („Înaintea Cortinei”) menit să „actualizeze în manieră grotesc-ironică tot ce va urma, eternizînd întîmplările înfățișate și imprimînd autosacramentalului valorea de parabolă”. Un zugrav evreu, sclav în Babilon, vorbește despre exploatarea capitalistă, personajele alegorice (Rațiunea, Spiritul, Nebunia) îi citează pe Aristot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Cântec de leagăn Dedic această carte, cu mulțumiri speciale, lui Jason Cheung Kyle McCormick Dennis Widmeyer Amy Dalton Kevin Kölsch ... care au citit ceea ce scriam pe vremea când nimeni nu voia să mă citească. Prolog La început, noul proprietar spune că nu sa uitat niciodată la podeaua salonului. Nu s-a uitat niciodată cu atenție. Nu s-a uitat nici prima dată când au vizitat casa. Nici când agentul i-a condus prin încăperi. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
poemelor, prozele Roxanei Pavnotescu propun (firește, mult mai explicit, dar tot la moduri disimulative) contemplații și reverie, comunică experiențe, aventuri și revelații interioare, desfășurate, toate acestea, în climate onirice. Cheia pătrunderii în lumea fabuloasă a cărții ne este dată în Prologul acesteia și reoferită în Epilog. Adoptând ca imagine emblematică necontenitul mers al lui Charlot, din scurt metrajele sale, eroina poveștilor pornește și ea la drum... La un drum fantastic. Ea întreprinde o călătorie de speța celei dantești sau asemănătoare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de Deus, vindecă boli, asemenea lui Jorges A. Jorges, eroul ce poate deveni "Îngerul exterminator" citat. Scriitoare pe deplin formată, sunt sigur că Roxana Pavnotescu va deveni un nume de rezonanță în literatura română. Dumitru Micu Scurtă dare de seamă (Prolog) Cu spatele la audiență, Charlot pășește lateral, frenetic, vioi și împiedicat pe un drum fără început și sfârșit, pălăria și bastonul sunt singurii lui tovarăși; imagine emblematică cu care se încheie mai toate scurt metrajele lui Chaplin. Totul începe și se termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Narcis, am știut-o întotdeauna! spune sicraN dispărând lent în masa de ape a oglinzii. Și pe suprafața ei, ce redevine plană, pe locul prin care a dispărut, se desenează singură o cicatrice subțire, ca o hieroglifă. Triogamie Act I. Prolog Scena 1 (Din stânga scenei intră trei personaje ce formează un conglomerat. Pășesc în tandem lipiți unul de altul. Îi unește un pulovăr foarte lat de mohair format din trei segmente alipite și patru mâneci. Personajul din centru împarte mânecile interioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mai mic. Îl recompun bucată cu bucată și-l reașez la locul lui, în scobitura pieptului, rotundă ca o lingură. E mai bine așa. În fond, așa e mult mai bine! New-York 2008 Cuprins Prefață ............................................................................ 5 Scurtă dare de seamă (Prolog) ............................... 13 Ciclul Animus ............................................................ 17 Sub semnul Aspidei ..................................................... 19 Okurina ........................................................................... 61 Triogamie ....................................................................... 70 Fotografia ....................................................................... 101 Pulcheria și Îngerul ....................................................... 107 Împărătița Furnică ........................................................ 125 Confesiunile maimuței Makonde .............................. 133 Fereastra ......................................................................... 143 "El"-ul ............................................................................. 155 Ciclul Anima .............................................................. 163 Darurile mării ................................................................ 165 Îngerul exterminator ..................................................... 178 Rechinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
CRIMELE MOZAICULUI Pentru Anna PROLOG San Giovanni d’Acri, zorii zilei de 28 mai 1291 Un șuierat străbătea văzduhul, ca și când toți șerpii pustiei șiar fi ridicat capetele din nisipuri. Proiectilul scânteie În vârful parabolei, nemișcat pe cerul luminat de prima lucire a zorilor. Apoi, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
urmare, primul act de violență era la originea celui următor, și așa mai departe, Într-o Înlănțuire cumplită. Dacă, Însă, vinovatul ar fi avut ca scop principal moartea lui Teofilo, sfârșitul Înfiorător al meșterului din Como putea fi doar un prolog tragic, o punere În scenă pentru a-i conduce pe toți pe o pistă falsă. Până În acel moment, căutase o rațiune pentru moartea lui Ambrogio. Dar acum, când și spițerul fusese ucis, va fi trebuit să descopere un element comun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Pentru căși permite Dedicată familiei mele Prologtc "Prolog" Salutări de pe marginea prăpastieitc "Salutări de pe marginea prăpastiei" E ziua nunții mele. Mai sunt două ore până când se presupune că va trebui să mă îndrept către altar. Prietena mea cea mai bună, Beatrice, mă ajută să-mi trag rochia peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Hilliker Ellroy 19151958 Mamă: După douăzeci și nouă de ani Îmi iau acest rămas-bun însângerat. Acum te pun deoparte, bețivul meu, cârmaciul meu, Întâiul meu îngrijitor pierdut, să te iubesc sau să mă uit la tine mai târziu. (Anne Sexton) Prolog N-am cunoscut-o în timpul vieții. Pentru mine ea există prin alții, ca o dovadă a modului în care i-a afectat moartea ei. Privind lucrurile retroactiv și bazându-mă doar pe fapte, mi-o imaginez ca pe o fetiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
făcute dintr-o combinație de hârtie, clei și apă. Când am dat cu ochii de „Emmett Sprague, regizor-secund“, mi-am încordat pumnii și mi-am ținut răsuflarea, nerăbdător să văd dacă o să scrie unde a fost turnat filmul. Apoi urmă prologul scris și eu m-am așezat într-un scaun de lângă culoar, ca să-l urmăresc. Subiectul filmului era ceva cu Keystone Kops strămutați în perioada biblică. Acțiunea era plină de urmăriri, bătăi cu plăcinte și șuturi în fund. Decorul din filmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
a avut o răbdare infinită. Mama mea, Helene Diamant și fiica mea, Emilia Diamant, mi-au ținut inima sus. Tatăl meu (a cărui amintire e o binecuvântare) a crezut mereu că într-o bună zi am să scriu un roman. PROLOG Nu mai știm nimic una de alta de atâta timp. Numele meu nu înseamnă nimic pentru tine. Amintirea mea e praf și pulbere. Nu e nici vina ta, nici a mea. Legătura dintre mame și fiice a fost ruptă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
iată-l: „Teatrul St James. Spectacol cu Fericire pe jumătate, comedie Într-un act de Julian Field, și Guy Domville, de Henry James, 7.40“. Asta era tot? Piesa lui menționată succint, ca și cum ar fi fost un apendice la neînsemnatul prolog al lui Field? Simți obrajii Înroșindu-i-se de indignarea provocată de insultă și Începuse deja să se gândească În ce fel avea să i-o plătească ofensatorului, indiferent cine va fi fost el, când, din coloana alăturată, Îi atrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
până În Haymarket - mersese destul pe jos, iar omnibuzul nu se potrivea cu importanța ocaziei. Deci, dacă pleca la șapte și un sfert sau puțin Înainte, avea suficient timp să ajungă În Haymarket pe la opt. Soțul ideal nu avea o piesă prolog, pentru că ea Însăși avea patru acte. Norocosul de Wilde! Nu-i plăceau piesele prolog: dacă erau foarte bune, puteau face ca textul principal să dezamăgească și, dacă erau foarte proaste, puteau crea publicului o dispoziție nepotrivită. N-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Deci, dacă pleca la șapte și un sfert sau puțin Înainte, avea suficient timp să ajungă În Haymarket pe la opt. Soțul ideal nu avea o piesă prolog, pentru că ea Însăși avea patru acte. Norocosul de Wilde! Nu-i plăceau piesele prolog: dacă erau foarte bune, puteau face ca textul principal să dezamăgească și, dacă erau foarte proaste, puteau crea publicului o dispoziție nepotrivită. N-ar fi putut spune din ce categorie făcea parte farsa lui Field, dat fiind că nu asistase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
calm. Farsa lui Field trebuie să fi fost În plină desfășurare și ultimele trăsuri și birje trăgeau probabil În fața Teatrului St James, aducându-i pe acei membri ai publicului, cei mai avuți și mai rafinați, care preferaseră să sară peste prolog. [- Fir-ar să fie! exclamă George Du Maurier, scoțând ceasul În trăsură și cercetându-l la lumina lămpilor cu gaz de pe stradă. Am pierdut piesa de deschidere. Drumul din Hampstead, În trăsura locală de piață, durase mai mult decât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
galeriei, Îl felicita pentru Guy Domville și Îl Întreba dacă nu ar dori să scrie o piesă Într-un act, pentru ea. Urma să efectueze un turneu În America, Împreună cu Henry Irving, spre sfârșitul anului, și era În căutarea unui prolog adecvat. Era o Încercare grea pentru hotărârea lui de a renunța la ambițiile dramatice. Chiar dacă admirația lui pentru Ellen Terry nu era lipsită de critici, aceasta era cea mai lăudată actriță a scenei engleze. Probabil piese noi Îi erau trimise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
versiune completă a romanului, făcând comentarii și corecții utile, la fel ca și Mary, soția mea. Redactorii din trei edituri diferite, Geoff Mulligan, Paul Slovak și Tony Lacey, mi-au făcut observații binevenite pentru revizia finală a textului. În scurtul prolog auctorial, afirm că, deși „aproape tot ce se petrece În povestea de față este bazat pe surse reale... am inventat unele Întâmplări și detalii personale pe care istoria a omis să le Înregistreze“. Poate sunt cititori care doresc să afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
că mi-am intitulat cronica "Daniel Bănulescu, poet" l-a făcut pe autor să nu-mi mai vorbească vreo șase luni. Aș risca și acum, afirmând că cel mai reușit pasaj al romanului este poemul din final (de fapt, și prolog al volumului de poezie Balada lui Daniel Bănulescu, culeasă și prelucrată de el însuși). Aș fi însă nedrept, fiindcă acesta chiar este un roman. POSTFAȚĂ CELE CÎTEVA ȘANSE ALE LITERATURII ROMÎNE
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Întins, risipea un surâs blând și luminos, În care Încăpeau toți cei care-l cunoscuseră vreodată. 42 Alte trei zile (file de jurnal) Auzi glasul celui drag! Iată-l vine, săltând peste coline, trecând din munte-n munte. Cântarea Cântărilor Prolog Pe Annabel am descoperit-o Între paginile unei cărți. Apoi, fugar, am zărit-o odată, Într-o mulțime de oameni, pe o stradă Îngustă, lăturalnică. Ultima oară, răzleț, Într-un film cu proletari. Făcea figurație la o revoltă În masă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
el e considerat un geniu În mediile „Tinerei Germanii”, dar și ale „Tinerei Scandinavii”, pe care le cucerește la finele secolului. Gruparea pe care o inițiază la Cracovia, „Moderna”, după același model al insurgenței de generație, e unanim considerată drept prologul „Tinerei Polonii”, mișcarea fondatoare a modernismului polonez. Pledoaria sa (În eseuri, studii, romane, drame) pentru supremația artei În raport cu viața, pentru transformarea artei Într-o nouă religie Îl apropie de toți estetizanții epocii la care ne referim. Iar modul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Ultimul testament Tatălui meu, această dovadă a dragostei și admirației mele nețărmurite Prolog Bagdad, aprilie 2003 Mulțimea se îmbulzea și mai tare acum, de parcă ar fi simțit miros de sânge. Se năpustiră prin arcadă și greutatea lor apăsă ușile înalte, de fag până când acestea se prăbușiră. Salam înainta odată cu ei. Nu avea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]