2,651 matches
-
un altar suprapus celui vechi, destinat aducerii sacrificiilor păgâne”. Pe lângă toate acestea, evreii erau siliți să nu mai țină sabatul, să consume mâncăruri interzise și să nu mai practice circumcizia. Antiochos închină templul lui Zeus Olimpianul, autorizează jertfele păgâne și prostituția rituală la Ierusalim. Toate aceste măsuri făceau parte dintr‑un foarte ambițios proiect de elenizare forțată a Iudeii, căruia populația i se opunea cu îndârjire, în ciuda existenței unui număr important de „colaboraționiști”. Capitolul 7 redă această situație de criză sub
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Bârlea) - născuți ca urmare a unor aventuri postconjugale cu tați necunoscuți și crescuți dincolo de cadrul unei familii obișnuite. Erau - adică - pericole (uneori deloc potențiale) pentru comunitate. * Am ezitat - într-o carte publicată acum câțiva ani354 - să plasez începutul consemnărilor despre prostituție în acel act din 1592, fiindcă sintagma „femei năimite” (plătite, angajate pe bani, cu care unii trăiau „în desfrâu, rău și fără cuviință”) ar putea comporta și alte interpretări. Sunt, însă, convins că, atunci când vorbește despre meretrices - în Descrierea Moldovei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-lea, „instituția” (atentat violent la pudoare - spune Jean Claude Bologne într-o Histoire de la pudeur -, indicator limpede al degradării moravurilor) avea în țările Române, chiar sub chipul ei „artizanal” medieval, o vechime considerabilă. Curvia însemna în limba românească veche și „prostituție”, dar și „practicarea unor relații sexuale extraconjugale” (un soț adulterin mărturisea că „s-a încârdoșit cu muieri curve”355. Cuvântul („păcatul curviei”) apare în Pravila ritorului Lucaci din 1581, în Pravila de ispravă oamenilor, în fragmentul copiat în Codex Neagoeanus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
infamie) și încercau să facă rost de bani prin vânzarea trupului sporea necontenit. Xenopol socotea undeva - întemeindu-se pe datele furnizate de Anton Maria del Chiaro și, mai târziu, de Raicevich - că, dacă s-ar fi fixat un impozit pe prostituție, s-ar fi adunat mai mult de 100.000 de lei pe an368. Legiferarea unui astfel de impozit ar fi însemnat, însă, legalizarea, oficializarea instituției. Or, în lumea românească veche și premodernă (unde înființarea unor prostibulum publicum, ca în Vest
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai mult de 100.000 de lei pe an368. Legiferarea unui astfel de impozit ar fi însemnat, însă, legalizarea, oficializarea instituției. Or, în lumea românească veche și premodernă (unde înființarea unor prostibulum publicum, ca în Vest, nu era de imaginat), prostituția a fost una de tip clandestin, evident temporară 369, dincolo de lege. Prostituatele - românce, țigănci, evreice, dar și reprezentante ale altor neamuri balcanice -, fete nemăritate (care își pierduseră fecioria, în urma unor abuzuri, uneori la vârste fragede), femei despărțite ori văduve, persoane
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
femei despărțite ori văduve, persoane ce practicau profesii - slujnice prin hanuri, cârciumărese - ce le puteau împinge către o astfel de îndeletnicire, își făceau meseria, atingând un profesionalism notabil (Evlia Celebi era încântat de prestația hotinencelor), în orașele din Principate (doar prostituția este o excrescență a civilizației urbane 370), în cârciumi și hanuri 371, de-a lungul drumurilor străbătute de oști372 și în lumea multietnică a raialelor turcești (la Hotin la Tighina, la Brăila, la Giurgiu), în urma unei recunoașteri tacite. Cârciumile și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lumea multietnică a raialelor turcești (la Hotin la Tighina, la Brăila, la Giurgiu), în urma unei recunoașteri tacite. Cârciumile și hanurile, cu atmosfera lor încinsă și cu lăutarii ce ziceau „cântece drăcești”, cu aglomerările lor masculine (care creau premise ce rentabilizau prostituția 373), erau locurile cele mai propice pentru racolarea clienților (vechile texte juridice românești au și un verb pentru această operație: a acolisi), dar și spații căutate ale desfrâului cu „profesioniste” (fiecare comunitate își avea „acolisitoarele” ei) bine-unoscute (un înalt ierarh
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
arăta că de o femeie „care, desfătându-se, mănâncă și bea sau se scaldă împreună cu alți străini fără de voia bărbatului ei” se poate divorța”378. în absența unor informații cu caracter statistic, este greu să estimăm numărul văduvelor care practicau prostituția. El nu pare a fi fost prea mare, dacă judecăm după o analiză realizată pe un „eșantion” furnizat de Timpul Modern (Registrul prostituatelor din Alba Iulia pentru intervalul 1922-1925) și care le așază pe reprezentantele acestei categorii pe ultimul loc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1922-1925) și care le așază pe reprezentantele acestei categorii pe ultimul loc - doar două văduve (cel mai mare număr fiind furnizat de femeile necăsătorite - nouăzeci și una dintr-o sută)379. Văduvele mai puteau fi implicate și în așa-numita prostituție ocazională 380, prilejuită de folosirea (verbul era a supune) fetelor de către mame (supuitoare, niște proxenete ad-hoc) sau tați în schimbul unor câștiguri pecuniare. Legiuitorul cunoștea aceste situații incalificabile (sigur că „supuitorii” alcătuiau o categorie mai largă) și încerca să-i descurajeze
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că, atunci când evocă - în titlurile paragrafelor specializate - răpirile, codurile de legi românești de la jumătatea secolului al XVII-lea vorbesc despre „răpirile de féte” sau „de fecioare”. Raptului, însă (din care nu putem exclude nici violul), posibilă „etapă” a drumului spre prostituție - plasat, prin urmare, între delictele grave și deplasându-se dinspre „civil” (în fapt, un „canonic” al Bisericii - răspunzătoare timp îndelungat de toate chestiunile atingătoare de căsătorie și familie - care judeca astfel de silnicii în virtutea unor delegări voievodale) către „penal” (care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Editura Minerva, București, 1982, p. 30. 348. N. Stoicescu, op. cit., p. 231. 349. Pentru cariera lui Radu Popescu vezi Dumitru Velciu, Cronicarul Radu Popescu, Editura Minerva, București, 1987, pp. 59-74. 350. Vezi Lucian Dărămuș, „Premise pentru o monografie urbană a prostituției. Registrul prostituatelor: indicator al stării prostituției oficiale”, în vol. Cum scriem istoria, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2003, p. 229. 351. Lucian Dărămuș, loc. cit. Despre vârsta văduvelor (eșantioanele cercetate aparțin, e drept, secolului al XIX-lea ardelean), cu o predominanță
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
348. N. Stoicescu, op. cit., p. 231. 349. Pentru cariera lui Radu Popescu vezi Dumitru Velciu, Cronicarul Radu Popescu, Editura Minerva, București, 1987, pp. 59-74. 350. Vezi Lucian Dărămuș, „Premise pentru o monografie urbană a prostituției. Registrul prostituatelor: indicator al stării prostituției oficiale”, în vol. Cum scriem istoria, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2003, p. 229. 351. Lucian Dărămuș, loc. cit. Despre vârsta văduvelor (eșantioanele cercetate aparțin, e drept, secolului al XIX-lea ardelean), cu o predominanță a tinerelor, vezi Savina Paula Bolovan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Carențele educaționale și afective, frustrările, complexele, abandonul, vagabondajul, absența modelelor pozitive etc. sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup imagologic negativ sunt incluse imaginile prostituției, imaginile delicvenței antisociale, imaginile persoanelor dependente social etc. Problema generală a imagologiei Eului și semnificația acesteia este, așa cum se poate vedea din cele de mai sus, una dintre dimensiunile psiho-morale cele mai importante ale analizei Eului și poate prima În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
soluție la impas. Adesea, apar situații tensionale sau chiar conflicte deschise, prin care persoana respectivă Încearcă să răstoarne sau să Îndepărteze limitele care-i sunt impuse. În alte situații, va adopta conduite de refugiu (alcool, toxicomanii, situații de dependență socială, prostituție etcă. Fiecare tip de persoană-limită este echivalentul situațiilor Închise care au produs-o. Între condițiile nefirești, absurde, Închise ale vieții și formele pe care le adoptă natura persoanei există o strânsă legătură, inteligibilă din punct de vedere cauzal. Dispariția limitelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
polemist îndeosebi cu proza lui C. Sandu-Aldea și Mihail Sadoveanu. Povestirile de început ale lui Sadoveanu sunt catalogate, într-un articol din 1905 care va deveni celebru, Morala domnului Sadoveanu, în funcție de păcatele lor capitale, care ar fi „beția”, „adulterul”, „omorul”, „prostituția”, „bestialitatea”, „sexul” și „bătaia”, tânărul prozator fiind denunțat ca o „primejdie pentru morala publică”. G. Ibrăileanu pune lucrurile la punct într-o nu mai puțin notorie replică, publicată tot în paginile revistei „Curentul nou”, iar E. Lovinescu arată că atacurile
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
sociale, lipsa de locuințe, scăderea puterii economice a populației, șomajul, migrațiile de populație, scăderea coeziunii sociale etc.); creșterea ratei suicidului, a violenței, a tulburărilor de comportament, a dificultăților de adaptare/integrare socială; creșterea ratei alcoolismului, a consumului de droguri, vagabondajul, prostituția, delincvența juvenilă, abandonul familial și profesional etc.; creșterea ratei bolilor psihice, în special nevroze, stări depresive, anxioase, afecțiuni psihosomatice etc. Cele mai sus menționate reprezintă aspectul general al obiectivelor oricărei acțiuni de igienă mintală. Vom analiza în continuare aspectele legate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
respins de părinții săi, pe când tipul catatonic apare în familiile cu o atitudine superprotectoare față de copil. Alte tulburări psihice care pot apărea, în această categorie a patologiei psihiatrice familiale, sunt următoarele: tulburări de comportament, mitomanie, cleptomanie, fugi patologice și vagabondaj, prostituție, acte infracționale antisociale, tentative suicidare. Ele se datorează unor carențe educaționale, afective, situației oedipiene nerezolvate, absenței modelelor parentale sau modelelor parentale negative, lipsei de supraveghere a copiilor, rivalităților în fratrie etc. 4. Violența în familie Dincolo de aspectele anterior prezentate privitoare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia de asociere cu indivizi asemănători lor. Toxicomaniile reprezintă forme severe de dezorganizare psihosocială a grupurilor comunitare, ele scoțând din circuitul social, familial, școlar, profesional numeroși indivizi. Un aspect important este tendința
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mânie, fugă; - accentuarea acestor tulburări în perioada adolescenței, când apar: conflicte cu autoritatea (părinți, educatori), instabilitatea sau inegalitatea școlară urmată de eșecuri, frecventarea unor grupe marginale sau delictuale (furt, lovire), frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, consumul de alcool, prostituția sau homosexualitatea, sustragerea de la executarea serviciului militar, dezertări din armată, stări reactive etc.; - la adultul sociopat remarcăm următoarele trăsături de personalitate: accentuarea stării de instabilitate, dificultăți considerabile de integrare socio-familială sau profesională, traiul din expediente, acțiuni delictuale nete, un mod
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violență, fie că este vorba de acte de autoagresivitate (suicid, automutilări), fie că este vorba de acte de heteroagresivitate (criminalitate, viol); 2) conduitele de dependență, caracteristice personalităților deviante slabe, imature, cu înclinații către parazitism social și reprezentate prin cerșit sau prostituție; 3) conduitele de refugiu, ce caracterizează refuzul de sine, dar și refuzul societății, al celorlalți, incapacitatea de a se putea fixa a individului, dar și de a comunica, nevoia de schimbare ca o „căutare a unei protecții” de factură imaginară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
indiferență victimizare Societate-modelul socio-cultural Presiuni morale Virtuți Persoană caritabilă (oferă ajutor) Sentimente caritabile Inducție sugestivă Schema de mai sus reprezintă „scenariul” psihosocial al situației deviante a cerșitului. O altă formă de conduită deviantă de tipul dependenței sociale este reprezentată de prostituție. Prostituția este acea situație a instabilității și a inadaptării sociale ce are ca mobil instinctul sexual. Prostituata este persoana imatură emoțional-afectiv, intelectual, dar și sexual, incapabilă de „a-fi-permanent-împreună” cu altcineva. Este vorba de o căutare dependentă, o imaturitate a Eului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
victimizare Societate-modelul socio-cultural Presiuni morale Virtuți Persoană caritabilă (oferă ajutor) Sentimente caritabile Inducție sugestivă Schema de mai sus reprezintă „scenariul” psihosocial al situației deviante a cerșitului. O altă formă de conduită deviantă de tipul dependenței sociale este reprezentată de prostituție. Prostituția este acea situație a instabilității și a inadaptării sociale ce are ca mobil instinctul sexual. Prostituata este persoana imatură emoțional-afectiv, intelectual, dar și sexual, incapabilă de „a-fi-permanent-împreună” cu altcineva. Este vorba de o căutare dependentă, o imaturitate a Eului, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și morale. Cauza se află și în unele defecte de educație sau psihotraumatisme emoțional-afective din copilărie, răul model, asocierea cu grupuri delictuale, modul de viață aparent ușor și proiecția simbolică într-un univers erotic imaginar, degradat instinctual. Ca și cerșitul, prostituția este un tip de conduită deviantă, ce reprezintă un scenariu în care intervin tot trei factori, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: p. 157 Prostituata (persoana dependentă) Respingere social-morală reprobare Modelul socio-cultural și valorile morale permisivitate comportamentală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale partenerului ocazional; asupra partenerilor ocazionali, modelul socio-cultural exercită o acțiune de toleranță, de „permisivitate ocazională”, mascată de conveniențele sociale, care favorizează acțiunea pulsional-agresivă a acestora față de prostituate. C. Lombroso și E. Dupré s-au ocupat în mod special de prostituție, descriind câteva caracteristici specifice personalității prostituatelor, după cum urmează: predispoziție la lene, la inactivitate; amoralitate; senzualitate și impudicitate; înclinații către alcoolism și toxicomanie; un mod de viață neregulat; tendință la vagabondaj; frecventarea unor medii vicioase, a unor indivizi cinici; imaturitate afectivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă „refugiul colectiv într-un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]