108,934 matches
-
din jambonul puterii. Ceea ce au și făcut. Neobișnuiți să gândească de capul lor - strategul Corneliu Coposu nu-i învățase și asta! - senectii țărăniști au pierdut partida după partida și ocazie după ocazie. Dacă mai adăugăm că președintele țării, Emil Constantinescu, provine tot din ograda țărănista, avem tabloul unui dezastru că la carte. Îmbătați de aerul tare al succesului, fiecare dintre ei se imagina, ca-n mitologia buddhistă, întruparea pământeannă a Înțeleptului Coposu. Dacă în plan economic, social și politic această trăire
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
care trăiesc în Kosovo, modelul este general islamic și este întrebuințat cu succes de kurzi și palestinieni, s-a ajuns la acumularea de fonduri importante care au susținut toată structura paralelă albaneză din Șerbia. La acești bani se adaugă alții provenind din afacerile necurate ale clanurilor mafiote albaneze din întreaga lume, îndeosebi din Italia și Germania. În al treilea rînd - armele. Dacă există cadru și bani, atunci armele din obiectiv devin necesitate. Traficul neoficial cu armament în Iugoslavia nu este un
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
muzeul Băncii Naționale mai există, dacă ea are vreunul complet. Titlul, - CORESI, PSALTIREA, acea piatră nestemata a limbii și culturii române montată pe graiul viu românesc, la Brașov, în Schei, în anul 1577. Cartea, de fapt, - cumpărată mult mai tîrziu, - provine de la un anticariat unde a fost achiziționată cu suma de 5 lei. Ea are aplicată o ștampilă cu cerneală violet, indicînd prețul. Ca să vedeți ravagiile timpului. De la 15 băncuțe, la cinci lei, grei, cu acoperire în aur, moneda în schimbul căreia
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
și isteț, cu un bun-simț care a însemnat enorm într-o lume a aristocraților pentru care poporul rus e adeseori de neînțeles, Rasputin are toate datele eroului clasic. Interesantă este originea numelui său, în legătură cu care Troiat speculează că ar putea proveni fie de la cuvîntul rasputstvo, care înseamnă în rusă "dezmăț", sau de la rasputati, a dezlegă noduri încurcate sau a găsi soluții unor situații complicate. După ce citești însă monografia lui Troyat, ambele variante par perfect plauzibile. Isaac Bashevis-Singer, Craiul cîmpiilor, traducere de
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
ne este răsplată? Culoarea asta impersonala? Să le fie rușine! Resemnații: asta este! asta ne-a fost destinul, să fim plasați la încrucișarea drumurilor occident-orient. Nu poți schimba soarta! E clar, există o conspirație mondială împotriva bietei noastre tărișoare. De unde provin aceste reacții umorale? DIN LIPSĂ DE RESPECT FAȚĂ DE REGULĂ, regula ca instituție de conduită. Nu conștientizam vocația noastră de a încălca regulă. În secolul acesta am respectat-o o singură dată. În primul război mondial. Ne-am aliat cu cine
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
secțiune, scrisă în 1995, în care schițează tendințele dominante în receptarea operei lui Caragiale. Un posibil răspuns este că "proza scurtă caragialiana se oferă intuiției, cu o forță constrîngătoare, ca imagine a unui întreg" (p. 166), pe cînd "comediile(...), desi provenind dintr-un interval de timp mai redus și mai compact - 1879-1885 - oferă mai puține șanse de configurare a unei umanități globale" (p. 168). Ca încununare a "realismului" tradițional sau ca model întemeietor al modernității în literatura română, proza lui Caragiale
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
se înregimentează la stînga - la stînga cînd prostii se buluceau la dreapta. Dincolo cînd dincoace tronează vulgaritatea. Aici cînd dincolo-ul e lipsit de speranță." Doi ani mai tîrziu, se poate spune că: "majoritatea dificultăților, incidentelor politice și greutăților economice provin din faptul că acum se gestionează efecte și nu cauze." (Eugen Uricaru). Dacă linia curbă a graficului nu e tocmai ascendentă în ce priveste starea social-politică a României post-decembriste, lumea culturală e înregistrată dintr-o perspectivă mult mai senina. Întîlnim
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
pragmatice, minore. În realitate, istoria se rescrie întruna, ceea ce l-a determinat pe Goethe să spună cu limpezime: "În zilele noastre nu mai încape nici o îndoială că istoria lumii trebuie să fie rescrisa din timp în timp. Această necesitate nu provine însă din descoperirea multor alte evenimente, ci pentru că au fost formulate noi puncte de vedere, pentru că contemporanul unei epoci în desfășurarea progresivă ajunge la punctul de vedere de la care poate să revadă și să evalueze trecutul într-o nouă modalitate
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
Mihnule, Predo, Roberte, Octaviene; feminine precum Haricleio, Bertho). Printre observațiile de detaliu, dar cu atît mai interesante, e cea asupra tendinței de a se evita prezenta articolului nehotărît, determinarea prin adjective sau formarea unor plurale la numele proprii de familie provenite din nume comune ("un Pădure"; "săracă Mircea"). O contribuție importantă a cercetării constă în nuanțarea unor afirmații peremptorii despre absența pluralului numelor proprii. Analiza distinge între mai multe valori ale pluralului (care nu pot fi determinate formal, ci doar prin
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
mână de privilegiați își rotunjesc conturile în bănci străine, trăind suspendați în baloane umplute cu heliul verzui al dolarului, izolați de viermuiala - e drept, dizgrațioasa - a prostimii pe spinările căreia s-au cățărat. Ar fi extraordinar dacă aceste privilegii ar proveni din munca, din inițiativa, ba chiar, la limită, din specula - însă într-un cadru firesc, deschis. Nefericirea noastră e că averile fabuloase (și nu chiar de "carton", precum se spune: cartonul e doar ce "suprabugetarii" lasă în urma lor atunci când se
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
din 1888, cînd Veronica, după mulți ani de indiferență totală, îl răpi, din Botoșani, unde locuia la sora să Henrietta, plecînd împreună la București. S-a păstrat o ultimă scrisoare, datata decembrie 1888, a lui Eminescu către Veronica. Dar ea provine din fondul Octav Minar, un blasfemator plastograf, care a compus scrisori atribuite poetului pentru vulgara să cărțulie Cum a iubit Eminescu. Dacă textul acesta nu e apocrif, poetul își exprimă, aici, regretul pentru viața dezordonată pe care a dus-o
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
la noi, de o tradiție a esteticii urîtului, culminînd cu Arghezi și trecînd prin feeric-demonicul Ion Caraion, însă avem impresia că poeții mai recenți au o altă motivație a propensiunii lor negative, ca bilă neagră ce-o emit din abundetă provine dintr-un rău epocal. Chiar dacă nu putem vorbi de o finalitate polemică explicită, aceasta există în orientarea imanenta a imaginarului. E o reacție a negativului la negativ. O reacție debordanta, patetica, la adresa unei lumi, a unor instituții și moravuri alienante
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
noi! Dar așa a fost să fie! Mai grav e că, pe teritoriul României, foștii ocupați de către occidentali au fost ocupați de foștii ocupați de către asiatici! Nimic mai deprimant decât deprinderea, după unirea din 1918, de către clasa intelectuală și politica provenită din Ardeal a șmecheriilor, turpitudinilor, netrebniciilor în care excelau sudicii școliți la Fanar. Pe cale de consecință, populația s-a contaminat de bolile "luminătorilor neamului", si astfel, din victorie în victorie, am ajuns aici, la poalele N.A.T.O.-ului ! Elementul civic
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
moderne atît în substanță cît și în forma ei. Spectacolele lui Vlad Mugur se constituie într-o structură finita cu o existență autonomă în care sincretismul este o expresie a nevoii de a da un înțeles general existenței. Satisfacția spectatorului provine și din puterea acestui artist de a-i purta cu el pe toți colaboratorii ridicînd coeficientul de talent al întregii echipe. Crimă din strada Lourcine de Eugène Labiche la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
dor de casă". Nu importă de unde vii, ci faptul că întotdeauna te afli altundeva decît ai putea fi, sau altundeva decît ai fost înainte. Că și iubirea, nostalgia e nemotivata. Inutil erau nedumeriți medicii secolului trecut de fantasmele unor bolnavi proveniți din locuri modeste, sau chiar sordide, care și le aminteau cu toate acestea în cele mai frumoase culori posibile, ca pe adevărate palate. Nostalgia, ca și dragostea, e irațională, ea își construiește propriul obiect, nu și-l reamintește, sau îi
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
să ne iubim mării scriitori cu orgoliu, dar și cu înțelegerea unei arte pe care ei o posedă cu asupra de măsură: artă sinuciderii. 2. Schopenhauer educator. Nu vom sublinia niciodată îndeajuns rolul lui Eminescu 1) în formarea lui Slavici. Provenit dintr-o familie mai degrabă săracă, peregrinând pe la școli aproximative, Slavici îl întâlnește pe Eminescu într-un moment în care ideile de autoritate intelectuală, protecție, formare deveneau vitale. Tânărul cu o sănătate aproximativa avea nevoie că de aer de un
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
exodul turistic spre litoral, despre febră erotică a plajei, despre viața de discotecă, despre dansurile momentului etc. etc. A! Deci e vorba despre (o simplă) modă, vor spune scepticii acri, în fine dumiriți. Este, li se poate răspunde. Ghinioanele noastre provin tocmai din faptul că nu știm să ne vedem prezentul și ne compromitem astfel trecutul și viitorul, prin locuirea lor promiscua, ca de refugiu. Desigur, unele cântece conțin versuri care frizează obscenitatea - ori chiar pactizează cu ea. Dacă simțul nostru
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
în detrimentul răului. Propovăduind această definire a rostului civic și de artist se exclud aprioric variante netrecute prin filtrul esențial, bunăoară o altă psihologie a artei, mai putin înfeudata gliei strămoșești, vagabondînd slobod sub alte ceruri. Din continuă infuzie de gravitate provine contradicția care o mistuie. Ar dori să scrie, acaparata de proiecte mari, care pretind un decalaj față de agitația realului, un răgaz de concentrare, un spațiu al solitudinii, propice unor meticuloase distilări ale embrionului inițial, tentative triate în tihna, în atelierul
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
ar spulberă dulcea suferință a căutării, a rîvnirii la interzis, ar anula mecanismul complicat al desiderium-ului. "A dori", care e esența iubirii, trebuie să rămînă, în tradiția occidentală cel putin, în chip fundamental opus lui "a putea". Poate de aici provine proastă reputație literară a căsătoriei, care dacă nu apare ca destinație dincolo de care eroii dispar, ca final fericit în comedii, cu siguranta e pretext de parodiere, privită fiind cu ochii cinici ai celui care o plasează în imediata vecinătate a
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
idealului care își datorează condiția tocmai imposibilității sale de a se repetă. Iubirea e, de fapt, imposibilă în sens ontologic, ea nu poate exista, pentru că însăși condiția ei de existență îi prescrie să se consume instantaneu. Din acest statut paradoxal provin toate manifestările ei literare că iubire nefericită, disperată, pierdută etc. Rezolvarea morală a unui asemenea impas estetic se află în căsătorie, dar numai în căsătoria definită pe baza premiselor ontologice ale iubirii romantice. Că exercițiu filozofic, o asemenea re-statuare a
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
Strînge la piept comoara ta deplină...): Imaginile poeziei, conchide abrupt și categoric autorul manualului, sugerează decăderea albinei din specificul activității sale." Nu mai insist asupra complicațiilor produse de metaforă, prezentată abuziv și fără nuanțe că o figură de stil handicapata, provenind automat din amputarea unei comparații. Și atunci de ce să ne scandalizam cînd elevii nu pot admite că metaforele sînt interpretabile? Sau că fiecare cititor în parte poate raporta aceeași metaforă la alt sistem particular de referință - profitînd de o ambiguitate
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
nicăieri altundeva. Liberalismul are, la un capăt, afirmarea valorilor individuale, ale persoanei și ale libertății ei de acțiune și de visare, iar la celălalt, afirmarea valorilor democrației, ale societății capabile să se autoregleze și să se transforme nonviolent. De aici provine toată ambivalenta modernă a citirii cărților.
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
Negarea istoricității nu era atunci posibilă decât prin crearea unui alibi puternic și anume autonomia esteticului. Aparent, cel putin o vreme, generația noastră a combătut doar formă primitivă a istoricismului, botezata oarecum impropriu sociologism vulgar, și tot acel exces documentarist provenit din lipsă interpretării și a judecății critice. an fond, miza era mai importantă, chiar dacă nu pot bagă mâna an foc că eram pe deplin conștienți de ea. an orice caz, "tactică" noastră s-a dovedit corectă. Fie și limităndu-ne pledoaria
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
plan uman, o bună măsură a sentimentelor. Chiar și când șanț cuprinși de isterie, cum i se ăntămplă personajului din"Un duel", chiar când plâng, si plâng atât de des!, protagoniștii lui Cehov au o anumita decentă și simplitate care provin din ănsăsi umanitatea lor. La extremă opusă față de povestiri că "Muierile" se află o superbă ironie intitulată "Carasul ăndrăgostit". Personajul este... un caras ăndrăgostit de o frumoasă domnișoara care ănoată an iazul unde ași duce acesta viața. Ce poate fi
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
o iubește, ăntr-un orășel pe care al detesta, ăntre oameni care al plictisesc. ăntr-un fel, duelul reprezintă moartea, ăn măsură an care tot ceea ce i se ăntămplă după presupune o mortificare senina și autoasumată din partea personajului. Complexitatea acestui volum nu provine, cu siguranta, din simplă cronologie a povestirilor, ci ea ține de temperamentul lui Cehov. Un temperament exploziv, puternic, cu irepresibile accese de tristețe an față micilor tragedii ale vieții. A.P. Cehov - Opere, vol. 5, traduceri de Otilia Cazimir și Nicolae
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]