3,551 matches
-
sub soare Iluzia iluzii cere Chiar când dăruiești o floare Am lăsat să se răstoarne Lumile cu susu-n jos Și-am suflat cu toți în goarne Fără de nici un folos Camarila sau ce-a fost Se-noiește după rang Cum își ia proverbul rost Dintr-un zbor de bumerang La ce bun să protestezi, Să-ți bați singur cuie-n talpă? Lupul caprei cu trei iezi A fost o monedă calpă! La ce bun să dai din coate Când te afli la nevoie
ZEIŢA CU BALANŢĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341826_a_343155]
-
inginerii financiare care au făcut odată istorie. A consuma într-o veselie mult mai mult decât produci și pe termen lung, este un paradox cu efecte dintre cele mai nedorite și amare. Dar nu vrem să ne învățăm minte. Un proverb înțelept spune să te întinzi doar atât cât îți este plapuma. Și noi asistăm la injecții de fonduri inimaginabile ca să nu dea faliment cutare bancă sau corporație că deh, reprezintă o emblemă națională! Eu ca pensionar dacă fac niște împrumutri
LUMEA ÎNCOTRO? de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341797_a_343126]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEȚ CA UN PROVERB,” Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1135 din 08 februarie 2014 Toate Articolele Autorului ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEȚ CA UN PROVERB,” ȘI CU VORBĂ ÎNȚELEAPTĂ Prin rfturi prăfuite, răsfoind prin "Cărți sfințite" scrise de ilustre condeie
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEȚ CA UN PROVERB,” Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1135 din 08 februarie 2014 Toate Articolele Autorului ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEȚ CA UN PROVERB,” ȘI CU VORBĂ ÎNȚELEAPTĂ Prin rfturi prăfuite, răsfoind prin "Cărți sfințite" scrise de ilustre condeie, în care am găsit că mintea românească nu a dus lipsă de geniu, ci poporul român a dus lipsă de adevărați oameni devotați patriei... spre
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
ca un bou în jug; Veșnic banii nu-ți ajung; Hangarale-ai să plătești, Și n-ai să te pricopsești.” ...................................... - Cum se face, maestre Pann, Că avem din an în an... Bucurii în vorbe alese?! Din ce spun, nimic nu iese. - Proverbul, cum glăsuiește... Nu-l ști?! Ia fârtate și citește: „Hoțul... tot făgăduiuește, Iar prosul trage nădejde.” ...................................... - Ce să fac? Am scăpătat: Din sărac sunt mai sărac... - În „Povestea vorbii” ziceam: „De privești la pehlivan, Care e zgârcit la ban... Că
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
noastră cântă Lupii aclamați de turmă... „De-aia nu găsiți de muncă!” Ne-ar spune cel înțelept: „I-ați ales să vă conducă, Cu minciuni v-au tras în piept”. Referință Bibliografică: ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEȚ CA UN PROVERB,” / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1135, Anul IV, 08 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
era o efervescență culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Și mai presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
căuta să-L înțelegi cu ajutorul ochilor, ci, îngăduindu-i minții credința, caută să ai o înțelegere spirituală despre El!”. Ibidem, pag. 373-374. [5] Ibidem, Omilia a IV-a despre mulțumire, pag. 384-385. [6] Ibidem, Omilia a XII-a La începutul Proverbelor, pag. 473-474. Discernământul presupune prudența. „Prudența adevărată, însă, este însușirea de a cunoaște cele ce trebuie făcute și cele ce nu trebuie făcute. Omul care urmează această prudență niciodată nu se va depărta de faptele virtuoase, dar nici nu va
DESPRE REALISMUL TEOLOGIEI ŞI SLUJIRII SFÂNTULUI VASILE CEL MARE – EXPRESIE A STĂRUINŢEI ÎN TREZVIE ŞI ÎN MĂRTURISIREA ADEVĂRULUI BISERICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 29 din 29 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342476_a_343805]
-
subiecte delicate, sensibile, încărcate de semnificații, care te înalță, îți aduc un plus de cunoaștere, din punct de vedere cultural, pe de-o parte, și constituie totodată, neprețuite lecții de viață. Lângă nea Mitică am înțeles cu adevărat semnificația unui proverb românesc: Cine nu are un bătrân, să și-l cumpere! Adesea, venind de la vreo întâlnire de afaceri sau de la un seminar, după o zi stresantă, încărcată de probleme de tot soiul, îmi doream să poposesc la nea Mitică. Eram invadat
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
s-au speriat autopsierii. Cand a apărut în salon pacienții internați s-au speriat de era să facă infarct. Insă-și Curechianu s-a cutremurat. Îți aduci aminte, da? -Sigur! A fost anchetă mare, dar... totul s-a mușamalizat. Vorba proverbului „corb la corb nu-și scoate ochii!”. -Însă articolele mele ... au făcut că oficialitățile să ia măsuri. Lui Curechianu I s-a luat dreptul de a mai profesa. -A fost numai de ochii lumii, draga Florin! După câteva luni a
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
Albert Einstein, Torino, Italia. Creațiile elevilor au fost diverse: teatru, poezie, compunere, eseu, basme, povestiri științifico fantastice. Elevii au vorbit despre pâine ca despre o dragoste maternă, au asociat pâinea cu învățătura numind cartea pâinea vieții. Pornind de la expresii sau proverbe au arătat că unii oameni pot să fie pâinea lui Dumnezeu, că atunci când nu ești la casa ta pâinea este trudă grea, despre importanța respectării tradițiilor în piesă de teatru „Pentru o bucată de pâine“. Postfața volumul a făcut-o
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
nepoții săi (cei cărora se adresează prin Omilia către tineri) să aibă în vedere educația structurată pe adevărul viu care propovăduiește viața veșnică și virtutea. El mărturisește: „Pentru această viață veșnică v-aș îndemna să strângeți merinde, mișcând, după cum spune proverbul, orice piatră de unde ați putea avea folos. Să nu ne temem că e greu și că e nevoie de osteneală! Să ne aducem aminte de înțeleptul care ne-a sfătuit că trebuie să alegem viața cea mai bună și să
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
mai prejos decât îngerii". Și iarași: "Cel ce se mântuiește primește un dublu har: își face viu sufletul și se face pasăre care atinge bolțile cerești". Observația a șasea Referindu-se la dumnezeiasca Împărtășanie, unii pun înainte cuvântul spus în Proverbe (25,16) și spun: Când găsești miere, mănâncă îndeajuns, ca nu cumva mâncând peste măsură să vomiți". La aceste sofisme ne rușinăm să facem întâmpinare. Fiindcă, potrivit lui Grigorie Sinaitul și altor părinți, mâncarea mierii nu se înțelege cu referire la
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
potrivit lui Grigorie Sinaitul și altor părinți, mâncarea mierii nu se înțelege cu referire la dumnezeieștile Taine, ci despre contemplația mentală și desăvarșire. Iar dacă ei o iau cu referire la dumnezeieștile Daruri, eu îl ascult p!e același grăitor în proverbe care-mi spune: "Mănâncă miere, fiule, căci bună este ceara; ca sa-ți îndulcești gâtul. Așa vei simți înțelepciunea în suflet; căci dacă o gasetti, bun va fi sfârșitul tău și nădejdea nu te va părăsi" (Poor. 24,13-l4). S-ar
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
trebui să influențeze viața societății civile. Ci invers. De aceea este necesar să avem o societate civilă puternică. Dar, din păcate, scriitorii noștri se feresc să intre în acest joc al politicului, din teama de a nu confirma adevărul din proverbul românesc: „Dacă te amesteci în tărâțe, te mănâncă porcii!”... - Ce ați mai scris între timp? Și ce vă pregătiți să încredințați tiparului? - La ora actuală scriu la un volum de versuri intitulat „Călcâiul vulnerabil al mării”. În paralel cu acesta
DON QUIJOTE CREDEA CĂ MORILE DE VÂNT SUNT URIAŞI.OAMENII DE RÂND CRED CĂ URIAŞII SUNT MORI DE VÂNT. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341580_a_342909]
-
întârziat... Cele mai multe gânduri sunt degeaba (Vlad Nicolau). Mi l-au dat ca exemplu. Astăzi l-am înapoiat cu dobândă. Așchia nu cade departe de pom, când trunchiul e cioplit... Amicul are umor, păcat că nu-și dă seama. Există atâtea proverbe înțelepte. Cum dracu nu le aplică nimeni? • Bârfa trebuie întărită cu dovezi palpabile (Andrei Bacalu). „Nu numai că nu-mi lipsește o doagă, dar eu am una în plus". Dacă s-ar uita în oglindă, ar vorbi cu lumina stinsă
8 ORE & ORIGINE SĂNĂTOASĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340559_a_341888]
-
nu e un titlu ascuns despre violență, nu mi-am bătut și nici n-o să-mi bat copilul - nu sunt dintre cei ce gândesc că „bătaia e ruptă din rai”. Deci să nu fiu acuzată de vreo organizație că aplic proverbul pe ascuns, cu ciocanul din dotarea pentru ședința foto care, fie vorba între noi, a fost imortalizată de însuși copilul cu pricina, cel din titlu, copil căruia nu i-a tremurat deloc mâna când a fotografiat, deci nimeni, niciodată, nu
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
motive, am uitat, ignorăm. La un moment dat am asistat la o scenă între o mamă și fiica ei de vreo opt ani. Mama îi reproșa o mulțime de lucruri, o tot certa. A luat un bilețel din coșulețul cu proverbe bengaleze pe care i-l întindeam, l-a deschis, a citit cu voce tare, s-a uitat la mine cu o privirea rea și mirată totodată, și-a luat copilul de mână și a plecat. Pe bilet scria: „Părinții nemulțumiți
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
documentarea făcută după criterii riguroase, pe baza cărora introduce adesea informații relevante. Întâmplările relatate sunt toate faptele de viată și sunt prezentate în complexitatea lor, unele foarte nostime, amuzante, impregnate cu un umor sănătos, neaoș, presărate cu ziceri populare, cu proverbe și zicători care punctează și sporesc efectul relatărilor. „În legătură cu aceasta îmi amintesc de o glumă auzită prin acele timpuri, inspirată de cei trei mari, Roosevelt, Churchill și Stalin. Aceștia la o întâlnire, să zicem cea de la Ialta, ultima când s-
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
ARITMETICĂ Unu e substantivul în maternitatea fântânii cu ciutura proaspătă, doi e portativul desenat pe intonația visului, trei e râsul cu bube de buruieni în poală, patru e sărutul paparudă cu o pâine sub jerseu, cinci e înjurătura ce sughite proverbe, șase e amurgul cocoțat pe cai de lemn, șapte e sângele vântului urcat în apusuri, opt e orașul putrezit în mâneca ochilor de cucuvea, nouă e ziua de ieri cu inima cât un curcubeu zece e balconul pe care fumează
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340701_a_342030]
-
ANTON PANN Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului 31.11.2014 IN MEMORIAM ANTON PANN “Scriind îmi petrec vremea foarte dulce”- mărturisește Anton Pann. Și într-adevăr a versificat savuros anecdote, proverbe și fabule sintetizând trăsături identitare ale umanității pe care o reprezenta, cultivând și măiestrind literatura populară pașoptistă. George Calinescu a scris în «Istoria literaturii române de la origini până în prezent » : « Lui Anton Pann i se rezervă un loc de folclorist, ceea ce
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
rândunici a crezut că a apărut primăvara, deci nu mai va avea nevoie de haina groasă, așa că o vinde, însă a doua zi cade un ger naprasnic înghetând de frig atât el cât și rândunica. De atunci a rămas și proverbul: ”Cu o rândunică nu se face primăvară”, expresie care uneori în folclorul românesc devine: „Cu o floare nu se face primăvară”. Această expresia este preluată și de Aristotel în „Etica nicomahică” spunând că „Așa cum cu o rândunică nu se face
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
care să-mi readucă o nouă primăvară sufletească, chiar dacă primăverile din părul meu cărunt, sau înmulțit nespus de mult și iată că lăstunul a sosit atunci când nicio speranța nu mai exista a fi posibilă sosirea lui. Așa că s-a adeverit proverbul românesc precum că: Speranța moare ultima. Mangalia - 07.10.2014 Referință Bibliografică: LASTUNUL / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
să se joace și să învețe lucruri despre România, împreună cu copiii voștri. Din ce am văzut până acum, am toate motivele să cred că generația lor de cetățeni va fi una tare frumoasă! V-ați dori să îi creștem cu proverbul: „Capul plecat sabia nu-l taie?” Ghinion, știm și continuarea: „Dar nici Soarele nu-l vede!” Despre asta este vorba. . Ci cu un viitor cetățean, care nu va crește cu capul plecat.
În Piață nu vin cu fiica mea () [Corola-blog/BlogPost/338139_a_339468]
-
pierde vremea memorând tabele cu desinențe latinești pentru o materie periferică din orar. Ceea ce-ți rămâne deci, ca profesor, de făcut într-o oră pe săptămână este să le spui copiilor diverse istorioare și legende, să-i înveți niște proverbe ca Aquila non capit muscam și să încerci să traduci propoziții inepte din manuale, precum In patria nostra multae siluae sunt. Mi se pare, sincer, cam puțin pentru a justifica încă o oră în programul - și așa extrem de încărcat - al
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice () [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]