3,810 matches
-
atragă cu lucirea lor argintie. Poate că fânul adunat în clăi ne momise încă de la venire cu oferta lui. Acum mi se părea că mireasma câmpului cosit sporise în intensitate. De îndată ce am știut că gara, împreună cu tovarășul adormit și cu proviziile adunate, se afla la o aruncătură de băț în urmă - sau am avut nevoie de mai mult timp? - am și abandonat căruciorul gol și ea m-a luat de mână. Amândoi am fost atrași în afara drumului, pe cea mai apropiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ostili față de străini și - cum se spunea - față de cei fugiți încoace; iar atitudinea asta avea să rămână neschimbată. Peste tot domnea frigul; aici, însă, cel determinat de vreme era sporit de faptul că podeaua de beton nu avea fundație. Mica provizie de cartofi pentru iarnă fusese atinsă de ger. Odată dezghețați, îți intra degetul în ei. Fie că-i fierbeai în coajă ori curățați, rămâneau apoși, sticloși, aveau un gust scârbos de dulce. De alături puțea grajdul, iar pe dinăuntru peretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mai obținut, prin tatăl meu care, pe baza faptului că lucra în continuare la exploatarea de lignit, avea încă de luat o bună parte de plată în natură, un transport de bricheți, care a fost stivuit încă din primăvară ca provizie pentru iarnă. Clădirea grajdului, pentru care plăteau o chirie foarte mică, se afla în curtea din spate a unei case, a cărei toaletă de jos o puteam folosi și noi. În curte se usca un pomișor, nu mai știu de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Locurile goale lipsite de umbră. Mi-am cumpărat o pălărie de paie. Pentru fumător, țigările cele mai ieftine erau Nazionale, nu și când fostul soț al Dinei Vjerny, care-și savura rezidența asemenea unui prinț exilat, îmi oferea Gauloise. Din provizia mea de Schwarzer Krauser nu mai exista curând nici un firicel. Fiecare zi era un dar. Cât de departe am ajuns în prima călătorie din proprie voință, care a fost, ce-i drept, limitată în timp, dar care nu a încetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să nu trimit doar mapa obligatorie, ci și o scrisoare scrisă de mână: că asta ar fi dat bine și ar fi produs o impresie personală. Acum ședeam față-n față cu el. El fuma Rothhändle, eu îmi răsuceam din provizia mea țigări cam subțiri. Priveam unul pe lângă altul. În Düsseldorf, unde era cunoscut ca un singuratic irascibil și temut ca unul care lovea pe neașteptate, își vizitase iubita care nu mai era căsătorită decât pe hârtie. Și Lud trăia despărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
povestite care avea să devină combustibilul care să pună în mișcare furia mea scriitoricească încă refulată. Și câte altele nu au fost citite, mai devreme sau mai târziu, în Lenzburg, ca și când ar fi trebuit încă înainte de nuntă să-mi fac provizii din care să rumeg la drum lung: Manhattan Transfer al lui Dos Passos, Gândire sedusă, de Czesław Miłosz, Memoriile lui Churchill, care-mi evocau războiul din perspectiva învingătorului și, pentru a nu știu câta oară, Heinrich cel verde al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a lapte gros și a ciuperci uscate. La ea mi-au venit în minte mai multe lucruri decât ar fi fost de cuprins într-o carte. Prin urmare, din călătoria mea în Polonia, am adus cu mine la Paris o provizie de lucruri găsite: prafuri efervescente care făceau ditamai spuma, gălăgia din Vinerea Mare și bare de bătut covoarele, drumul pe care a reușit să fugă poștașul care ducea bani și care supraviețuise luptei pentru Poșta poloneză, drumuri la școală și înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o depărtare de două sute cincizeci de ani. Poate că au utilizat o tehnologie nouă? — Care tehnologie? Nu există nici o dovadă În acest sens. — Păi, poate că... — Să fim realiști, Ted, Îl Întrerupse Harry. Chiar la asemenea dimensiuni, nava nu are provizii decât pentru câțiva ani, cincisprezece, cel mult douăzeci. Cât de departe ar fi putut ajunge Într-un asemenea interval? Abia dacă ar fi părăsit sistemul solar, nu-i așa? Ted Încuviință cu un aer morocănos. — E adevărat. Sondei spațiale Voyager
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
va ajunge nu se știe cât va dura. — Barnes a spus că 24-48 de ore.. — Nici Barnes, nici altcineva nu poate prezice cât va dura furtuna, spuse Harry. Dacă durează cinci zile? — Putem rezista chiar și atât. Avem aer și provizii pentru cinci zile. De ce ești așa de Îngrijorat? — Eu nu sunt Îngrijorat, replică Harry, dar cred că Barnes este. — Pentru Dumnezeu, n-are ce rău să se Întâmple! Cred că ar trebui să rămânem. Deodată auziră un plescăit și văzură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
alianțe efemere, de doi contra unul. Așa se Întâmpla acum. Termină batonul și imediat mai mâncă unul. Oare cât mai aveau de stat aici? Cel puțin treizeci și șase de ore. Căută un loc unde să pună câteva batoane drept provizie, dar costumul său nu avea buzunare. Beth și Harry intrară În sala de mese, tare abătuți. Nu doriți un baton cu nucă? le spuse el, cu gura plină. — Vrem să ne cerem scuze, spuse ea. — Pentru ce? Pentru că ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
a înțelege că mă vânează ca pe o vietate a însinguratelor nopți de pustiuri ce nu-mi repetă decât picătura izolată de viață, decât starea așezată la marginea unui deșert fără foame și sete, fără clipă și zări și fără provizii de dragoste albă, și fără pământ de erori. Dar noi prietene dintotdeauna, am rămas fericiți și poate lumile imposibile ne vor veghea ca și când, noi doi am fi o Albie de vremi, peste nopți de dragoste albă, peste nopți de himere
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
terminalul unu, i-am spus șoferului de taxi. Mașina a dat colțul. Domnul Andrucetti a rămas privind în urma noastră cu o expresie mohorâtă. În timp ce mă căzneam să parcurg culoarul din avionul Aer Lingus, i-am lovit cu geanta plină de provizii pentru bebeluș pe mai mulți pasageri foarte supărați. Când, în sfârșit, mi-am localizat scaunul, un bărbat s-a ridicat să mă ajute să-mi depozitez bagajul. Mulțumindu-i zâmbitoare, m-am întrebat, automat, dacă se simte atras de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mi se pare că mama nu vrea să gătesc nimic? m-am întrebat în timp ce mă îndepărtam. M-am simțit foarte bine în supermarket, plimbându-mă printre rafturi, împingând căruciorul cu Kate la pieptul meu. M-am simțit foarte bine cumpărând provizii pentru mine și pentru copilul meu, jucându-mă de-a familia fericită, deși se întâmpla să fie o familie fericită monoparentală. Am mai cumpărat încă vreo douăzeci de tone de scutece pentru Kate. Mama și tata fuseseră așa de drăguți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
la culcare, artist pe dracu’, nu poate cînta nici cel mai simplu lucru, un cazacioc, În bucătărie, după ce i-am dat atîta de mîncare, bețiv nenorocit, și mușcă nervos din castravecior. Antologică scena cu Sașa În baie, i se terminaseră proviziile, nu mai găsea nici o sticlă, strop, peliculă de alcool și atunci bea apă de colonie, se dezbracă, intră În cadă și Începe să cînte, gol, cu fața la perete, o muzică năucitoare. Întorcînd spatele nu numai spectatorilor, ci lumii Întregi, ajungînd În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și am scos de acolo mobilul. Am format numărul lui Alex și m-am Întrebat ce anume o să-i spun - dacă o să reușesc să-i spun ceva. 9 Mi-au trebuit douăsprezece săptămâni până să mă Înfig și eu În proviziile, se pare fără de sfârșit, de haine de firmă pe care Runway se ruga pur și simplu să mi le dea de pomană. Douăsprezece săptămâni imposibil de lungi, cu zile de muncă de paisprezece ore și niciodată cu mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
locul În care Îi atârnam haina (și pe a mea, dacă ea nu purta o blană În ziua aceea - Mirandei nu-i plăcea ca hainele noastre de doi bani să spânzure lângă vizoanele eiă și În care păstram și ceva provizii: haine care nu Îi mai erau necesare și care costaseră zeci de mii de dolari, haine luate de la curățătorie, aduse la birou dar Încă neduse la apartamentul Mirandei, și cel puțin două sute dintre afurisitele alea de eșarfe albe Hermès. Auzisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
orgoliul cu atâta entuziasm, dar el Îmi ușura mult treaba așa că merita efortul. Când Miranda nu lua masa În oraș, Îi serveam Întotdeauna În biroul ei același prânz, pe care ea Îl consuma În voie În spatele ușilor Închise. Păstram o provizie de farfurii de porțelan În sertarele de deasupra dulapului special În acest scop. Majoritatea erau mostre promoționale ale unor linii de accesorii abia apărute pe piață, iar pe altele le luasem direct din sala de mese. Ar fi fost prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Ai nevoie de ceva care să te remonteze. Știu și cum. Jean, de la Expediții, a răspîndit vestea despre o petrecere. Unuia dintre băieții lor i-au ieșit hîrtiile de divorț azi și au nevoie de fete, de multe fete. Strîng provizii de săptămîni, așa că va fi o chestie de milioane. Abia avem timp să ne schimbăm, haide. Viv se uită la ea Îngrozită. — Glumești, zise ea. Nu pot face față la așa ceva. Arăt ca naiba! — O, dă-ți cu puțin Max
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
aduc cîte colege pot. — Îmi pare rău, Jean, zise Viv clătinînd capul. În seara asta nu pot. — O, dar Viv! N-o asculta, Jean, zise Betty. Nu-i În apele ei. Văd că nu-i În apele ei! Viv, strîng provizii de săptămîni Întregi... — I-am spus chestia asta. — Nu pot, zise Viv din nou. Pe bune, nu mă simt În stare. — Și pentru ce, mă rog, trebuie să fii În stare? Toți băieții caută gagici mișto În pulovere strînse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
respectul condescendent al unor subofițeri față de un tînăr ofițer de nădejde. Începură să vorbească aproape În șoaptă, În vreme ce Crawford Își cerceta carnetul de notițe, bifînd niște Înregistrări din ceea ce părea a fi registrul său de comenzi. Apoi cei doi, cu proviziile asigurate, se Întoarseră la paharele lor, iar Crawford Îi făcu semn unui maghrebian vînjos, În uniformă Închisă la culoare, care ședea la standul de lustruit Încălțăminte. Era șoferul lui Elizabeth Shand, Mahoud, cel care, privindu-mă acru, Îmi Înregistrase numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
atâta mâncare, încât să se audă, la atâția metri în jur, cum îi lucrează fălcile și limba? Dar mai aprig am simțit cum mi se face fierbinte în coșul pieptului, la gândul unei nemaiîntâlnite nedreptăți, fiindcă de mai avea cineva provizii e lege că trebuie să le împartă cu ceilalți Apoi, zicându-mi în cuget cele cuvenite și cele necuvenite, o altă fierbințeală mi-a revărsat în inimă, gândind la altă undă de mare primejdie Ci, așa cum bănuisem, nu după multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se Întîmplase nimic, mai venea din cînd În cînd În curtea și Încăperile fostei locuințe. El stăpînul de altădată se interesa de grăunțele și mălaiul pentru păsări, de coteț de care era nemulțumit și acum că e prea mic, de proviziile pentru iarnă ale doamnei Pavel, dar oricît de rar venea se retrăgea Însă totdeauna În acele ore săptămînale de sindrofii ale soției ca să nu le tulbure naivitatea și voia bună iscoditoarelor doamne, care văzîndu-l Îmbrăcat În costumul cu care fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
în mînile rușilor. Împăratul bizantin, temîndu-se de-a-i avea pururea în atâta apropiere, hotărî să-i atace din nou și anume din două părți. Flota grecească, de 300 de corăbii, având proiectile de foc grecesc, merse spre gurile Dunării, purtând provizii multe pentru oastea ce se strângea [la] Adrianopole, iar in primăvara anului 972 împăratul merse însuși la Adrianopole și trecu Balcanii pe la strâmtoarea apuseană numită Poarta lui Traian, nepoposind decât dincoace de Balcani, pe un șes înălțat dintre două ape
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în mijlocul verei, în iulie, Svetoslav trimise un sol la împăratul, propuindu-i pace. Rușii se legară a ceda împăratului Dorystolum, a libera prizonierii, a părăsi pentru totdauna Bulgaria; iar grecii se obligară a nu-i supăra în retragere, a le da provizii și a trata bine pe negustorii ruși cari vor petrece în Bizanț. Din 60 000 de ruși nu mai rămăsese în Dorystolum decât 22 000 cu viață. Acestora Cimisces le dădu provizii îndestule. {EminescuOpX 40} Dar abia trecură Dunărea spre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu-i supăra în retragere, a le da provizii și a trata bine pe negustorii ruși cari vor petrece în Bizanț. Din 60 000 de ruși nu mai rămăsese în Dorystolum decât 22 000 cu viață. Acestora Cimisces le dădu provizii îndestule. {EminescuOpX 40} Dar abia trecură Dunărea spre a se întoarce în țară și locuitorii de dincoace, mai cu seamă pecenegii nomazi, năvăliră asupra lor si-i uciseră împreună cu ducele lor Svetoslav. Din suta de mii, cu câți venise întîi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]