1,136 matches
-
același timp foarte bine cumpănit discurs despre literatură și despre procesul creației. Dincolo de microfon, am abordat cu Herta Müller și eventualitatea traducerii colajelor din volumul amintit sau a colajelor pe care scriitoarea le fabrică fără a le publica. Poeta și prozatoarea Nora Iuga, tălmăcitoarea "congenială" în limba română a textelor Hertei Müller, prezentă la întîlnirea noastră, s-a încumetat ulterior, după cîte mi-a fost dat să aflu, să "transpună", să transleze în română unele poeme, spre încîntarea autoarei. Performanța este
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
Tudorel Urian Prozatoare reper a anilor ’80, Gabriela Adamesteanu a părut, după căderea comunismului, definitiv pierdută pentru literatură în beneficiul jurnalismului politic. A fost nevoie de paisprezece ani și cîteva dezamăgiri crunte pentru că scriitoarea să revină ( precum, în urmă cu 2-3 ani, Ana
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
în parte, care, prin asamblare cu alte fragmente, duce la înălțarea edificiului românesc). Valoarea cărții Gabrielei Adamesteanu trebuie căutată la acest ultim nivel, al prefabricatelor, al compoziției aliajului textual, al fragmentelor din care este compus românul. Salutînd virtuozitatea stilistica a prozatoarei, trebuie spus că structura narativa prea stufoasa a românului explicabila, la nivelul povestirii, în condițiile cenzurii dinainte de 1989 riscă să sufoce un formidabil subiect de proza ( dramă românului exilat care revine în țară după o jumătate de secol), o temă
Bricolaj cu sentimente by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13735_a_15060]
-
Rodica Bin Considerată de "New York Times drept o conștiință publică a țării sale, prozatoarea și eseista americană Susan Sontag, reputata și pentru performanțele ei universitare în domeniul esteticii și poeticii literare, este laureata din acest an a Premiului Păcii acordat de Uniunea Librarilor Germani. Că de obicei, distincția îi va fi înmînata la 12
Premiul Pacii pentru Susan Sontag by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13755_a_15080]
-
românești: Pavel Câmpeanu, - Stalin-Troțki; chipeșul istoric multimediatizat Adrian Cioroianu, Lupta pentru partid: Dej-Pătrășcanu; Alexandru Al. Șahighian, Două dueluri: Lîsenco-Vavilov și Goebbels-Rosenberg; Adrian Mihalache, Microsoft-Macintosh. Din secțiunea Berlin - din față și din profil, remarcabile prin calitatea literară sînt textele a două prozatoare stabilite în Germania, una venind din Bosnia, Dubravka Ugresic, alta din România, Herta Müller, ambele adînc marcate de țara de origine și viața în comunism. Dar cele mai originale și tulburătoare impresii despre Berlin aparțin unui nume necunoscut nouă pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
al postmodernismului, romanul popular, etichetat de regulă ca paraliteratură, (formulă ce poartă în sine marca excluderii). Deși mai puțin dedată subtilităților teoretice decît lucrarea lui Mircea Vasilescu, cartea Ioanei Drăgan, rămîne totuși un studiu agreabil, scris cu vervă de o prozatoare capabilă să mediteze asupra mecanismelor literaturii. Ioana Drăgan - Romanul popular în România - literar și paraliterar, Editura Casa cărții de știință, Cluj, 2001, 214 pagini
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
de Dan Gulea Hortensia Papadat-Bengescu este o prozatoare care și-a afirmat cu dificultate personalitatea artistică, cenzurată de o căsătorie cu un soț ce i-a dăruit 5 copii și foarte dese mutări prin orășele de provincie, după slujba-i de magistrat. La 36 de ani, după aceste
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
reconstituire, <i>Romanul alternativ </i>și un <i>Dosar de creație</i>.<a title="" href="file:///D:/Marus/GAP/dan%20gulea%20gap%20hpb.docx# ftn2">[2]</a> Cele aproximativ 400 de fragmente-scenă (cu cîte un titlu „de lucru“ dat de prozatoare) din care se compune romanul arată că personajelor Hallipilor le sînt continuate destinele și, precum se întâmplă în orice laborator, însăși creatoarea are dubii cu privire la rolul și evoluția lor, astfel încît schițează mai multe variante, nepărând să opteze pentru una
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
Câmpulung, în silabele frigurilor... pusesem întrebarea. Fiu... frate... sau... Eu știam bine ce simt... dar simțeam că trebuie să caut o formulă pentru ceea ce se cheamă «norme»“ (p. 1413). Ambiguitatea aceasta („Fiu... frate... sau... “) este în fond marea temă a prozatoarei, ce descrie o lume nesigură, cu profunde sciziuni de ordin subiectiv; și romanul Străina își prezintă „cazurile“, ce pot fi interpretate și pentru că există, precum, în genere, și în celelalte romane, un număr limitat de personaje, ce pot interacționa fiecare
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
Hortensiei Papadat-Bengescu, o iubire ce nu este nici patimă, nici ambiție, cu atât mai puțin rutină. Deși cei doi trec prin toate aceste dificultăți, reușesc să le depășească, să se autocunoască. Nimic din ce reprezintă corpul nu îi este străin prozatoarei, iar nuvelistica ei, anterioară ciclului romanesc, are și alte dimensiuni și fiziologii pe care prozatorii contemporani nu doar că nu le cunosc, dar nici nu au intenția de a le cunoaște, în același mod în care mizerabilismul fracturist de mai
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
Silvia Culcer (n. Marcu, în 1942), profesoara de muzică și autoarea unor muzici de scenă, se nasc două fețe, Ioana-Larisa (1972) și Bogdana-Draga, amîndouă emigrate în Franța. Divorț în 1981. Din a doua căsătorie cu Maria Mailat, psihologa, poeta și prozatoare, colaboratoare a revistei Vatra, născută în 1953 la Tîrgu Mureș, se naște Matei-Alexandru Culcer (1984). Divorț pronunțat în 1988. Un loc geometric " (texte), Editura Cartea Românească, București, 1973 Citînd și trăind literatura ", eseuri de sociologia literaturii, Editura Dacia, Cluj, 1976
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
(n. 25 ianuarie 1972, Târgu Mureș) este o prozatoare și autoare de teatru pentru copii și tineret. Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie din orașul natal, promoția 1997, a debutat în literatură încă din anii studenției, cu un scenariu de televiziune. După absolvirea facultății și a anului de
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
(n. 4 martie 1949, Arad) este o prozatoare și autoare contemporană de opere dramatice. Absolventă a Conservatorului de muzică din București în 1972, a debutat în literatură în 1974. A lucrat în presa scrisă, a fost realizator la Televiziunea Română, iar din 2005 scrie despre cărți la revista „Săptămâna
Lucia Verona () [Corola-website/Science/308131_a_309460]
-
nemulțumirea mamei lui Romeo. Menajera îi părăsește, iar Romeo renunță la relația cu Miki. El începe să-și ajute soția în treburile casnice, dar arde friptura provocând o gaură mare în ușa de la intrare. Scenariul filmului a fost scris de prozatoarea Rodica Padina. Ulterior, scriitoarea a realizat o novelizare a filmului, publicând în 1989 un volum ce conținea romanele "De joi pînă duminică" și "Alo, aterizează străbunica!", într-un volum cu romanul (Ed. Eminescu, București, 1989, Colecția Rampa, 164 p.). Filmul
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
Adameșteanu se stinge din viață în vârstă de 91 de ani, în casa sa din Policoro. La 20 mai 2005 a fost inaugurat Muzeul Arheologic Național "Dinu Adamesteanu" al provinciei Basilicata în palatul Loffredo din Potenza. Arheologul a fost unchiul prozatoarei Gabriela Adameșteanu, cea care a inserat pagini din jurnalul său interbelic în romanul „Dimineața pierdută”.
Dinu Adameșteanu () [Corola-website/Science/302405_a_303734]
-
(n. 26 august 1968, Olcea, județul Bihor) este o prozatoare română care s-a afirmat la începutul secolului al XXI-lea. A publicat până în prezent o carte de haiku-uri, "Haiku și caligrame" (2000), volumul reprezentând o inedită combinație între poezie și caligrafie (Rodica Frențiu fiind autoarea caligramelor). I-au
Florina Ilis () [Corola-website/Science/302839_a_304168]
-
(n. 17 octombrie 1897, Remiremont, Franța - d. 30 mai 1995, București) este o prozatoare, poetă și traducătoare română. A fost soția scriitorului Ionel Teodoreanu, fiind cunoscută și ca „Doamna Lily”, așa cum o numeau Mihail Sadoveanu și Garabet Ibrăileanu). Pe numele ei adevărat Maria Ștefana Lupașcu, ea s-a născut la 17 octombrie 1897, în
Ștefana Velisar Teodoreanu () [Corola-website/Science/303295_a_304624]
-
împotriva voinței sale, dar de obicei aceasta accepta mariajul propus de părinții ei. Ea beneficia în egală măsură cu bărbatul de învățământ și cultură, de participare la ceremoniile laice și religioase. Din rândul femeilor aristocrate s-au născut poete și prozatoare de excepție (de exemplu: "Murasaki Shikibu" cu al ei „Genji Monogatari” - tradus și în limba română). În perioada Heian au apărut circa 200 de romane, povestiri, jurnale personale, memorii și eseuri, majoritatea fiind scrise de femei. Din această producție s-
Daimyo () [Corola-website/Science/302865_a_304194]
-
comentatori). Timp de doi ani (1964 - 1966) lucrează la Studioul cinematografic București, secția scenarii, iar din 1966 și până la sfârșitul vieții, ca redactor la revista "Luceafărul". În 1965 se căsătorește cu Elena Stan, și ea absolventă a Facultății de Filologie, prozatoare (își semnează textele Ana Delea), iar în 1967, i se naște unicul fiu, Andrei Velea. Sănătatea lui s-a degradat continuu datorită consumului excesiv de alcool. În noaptea de 30 spre 31 ianuarie 1987, fiind în stare avansată de ebrietate, cade
Nicolae Velea () [Corola-website/Science/302908_a_304237]
-
pentru „cântecul pădurii”, chiar la îndemnul lui Carol, pentru a delimita poeta de regină. Regina Elisabeta a murit cu puțin timp înainte ca România să declare război Germaniei și a fost îngropată la mănăstirea de la Curtea de Argeș. A fost poetă și prozatoare, o admiratoare sinceră a poetului român Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoțit de o importantă sumă de bani. Poetul a refuzat să ridice premiul, proferând opinii antidinastice. Era o pasionată cititoare a poemelor sale
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
o idilă cu viitorul rege Ferdinand, relație dezaprobată de regele Carol I și guvern. S-a născut la București "într-o seară de început de octombrie" (3 octombrie 1864), "într-o foarte veche și vestită familie de boieri". Este poetă, prozatoare, autoare de piese de teatru de expresie franceză. Este fiica diplomatului Ioan Văcărescu și a Eufrosinei Fălcoianu, nepoată pe linie directă a lui Iancu Văcărescu ("„Familia din care scobor eu a fost familia de intelectuali cu deosebire a României de
Elena Văcărescu () [Corola-website/Science/299025_a_300354]
-
(n. 5 aprilie 1933, Oradea - d. 18 septembrie 2012, București) a fost un poet, scriitor, traducător, editor, publicist și politician român. Este fiul Elenei (născută Botez) și al lui Constantin Vulpescu, maistru militar armurier. A fost căsătorit cu prozatoarea Ileana Vulpescu, cu care a avut o fiică, Ioana (d. 2012). a încetat din viață la vârsta de 79 de ani pe 18 septembrie 2012. A urmat, la București, școala primară, liceele „Sf. Andrei” (1939-1948) și „Gh. Șincai” (1948-1951), unde
Romulus Vulpescu () [Corola-website/Science/304253_a_305582]
-
Valeriu Florianu. Liviu Florianu a fost căsătorit cu Nadejda Ian din Cetatea Albă (n. 3 iulie 1899 - d. 15 mai 1969). Cu această femeie de frumusețe rară, căreia toți racovicenii îi spuneau „Rusoaica”, a avut doi copii, amândoi devenind medici: Prozatoarea și eseista Victoria Murărescu (Guțan) s-a născut la 7 octombrie 1949 în comuna Racovița, județul Sibiu și este membră a Uniunii Scriitorilor din anul 2003. A fost căsătorită cu criticul și istoricul literar Ilie Guțan cu care are doi
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
care a rămas întotdeauna credincioasă principiilor sale, a creat un număr mare de poveștiri scurte, poeme epice, nuvele și romane. La sfârșitul primului deceniu al secolului al XX-lea, ea a fost recunoscută ca fiind una dintre cele mai mari prozatoare ale școlii moderniste ale literaturii ucrainene. Olga Kobyleanska și-a început cariera literară cu povestirea "Liudina" publicată în revista Zoria (în ) din Liov. A devenit o susținătoare a independenței și emancipării femeilor în romanul său "Țarivna" (Cernăuți, 1895). După aceasta
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
eseurile critice aparținând poetului și criticului Roberto Piperno și Mioarei Moraru, coordonator H.C. Cicortaș, presedintele FIRI; pe 30 sept. Accademia di România a găzduit contribuțiile critice la operă poetica a lui Mario Luzi, semnate de scriitorul Francesco Baldassi, poeta și prozatoarea Rossella Pompeo, de prof.Lidia Gargiulo și Dante Fasciolo, coordonatoare fiind poeta și animatoarea culturală Tatiana Ciobanu. Ulterior, despre Bacovia, s-au mai pronunțat prin eseuri de excepție ce au parvenit subsemnatului Lăură Raineri și Simona Verrusio. Cele două serate
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]