8,957 matches
-
S-a spus că scrisese deoarece, maică-sa, de viță nobilă, era unguroaică. Et pourtant!... Printre atîtea neamuri proaste, cu talent, din literatura română, în fine, apăruse un Domn strălucit, în viață și în cultură, politica ne mai contînd... Este prozatorul cel mai de seamă al celei de a doua jumătăți a secolului abia încheiat... * * * "Iulie 1984. Venge-toi sur l'offense apportée par ce M., clefăitul porcin al masticației, siguranța lui de personaj politic cinic, nasul, rîtul, sentimentalismul duios de feroce
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
cuvintele sînt grafiate multicolor? S-ar zice că-l cunosc foarte bine, pentru că mi-a scris vreo sută de scrisori. Dar nu ne-am văzut. Și soția lui, Penelope Rosemont, e o pictoriță foarte bună. Și Franklin este poet și prozator, mai ales. Cartea lor este dedicată Lygiei și lui Gellu Naum, cu o dedicație tipărită. Cum vă simțiți astfel apreciat de străini? Chiar și la noi, acum, sînteți în mare vogă. Cum vă suportați gloria? Vă deranjează, vă încîntă? Da
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
damblaua culturală a sfîrșitului/începutului de an) 97-98 din ianuarie, Observatorul cultural este cu ochii pe românii de la Paris. Cităm, fără comentarii: �~n toamna anului trecut, în funcția de director al Centrului Cultural din Paris a fost numit Virgil Tănase. Prozator și dramaturg, emigrat la Paris după performanțe literare modeste în România, el s-a făcut cunoscut mai ales cu ocazia unui mult-comentat episod politic din anii '80, cînd a făcut mărturisiri poliției franceze despre un plan al Securității regimului Ceaușescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
care se considerau adevărații 'autori' ai pieselor, Shakespeare, de exemplu, devenind pentru ei un simplu pretext. Cam așa mi se părea mie a fi fost Ciulei, repet, un foarte bun regizor. Așa că, propunându-mi-se rolul acela, mie, care, ca prozator începător aveam ambiția să scriu eu roluri, și nu să le joc pe-ale altora... vreau să spun ieea de a fi regizat începuse să mă calce pe nervi, în sinea mea. Totuși, în starea aceasta arțăgoasă, mă prezentasem în
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
Gheorghe Grigurcu O altă insatisfacție a d-sale consistă în faptul "capital' că nu l-am citit, "ignorîndu-l' astfel în "adevărata-i totalitate', cea de prozator. Jelania îmbracă, de asemenea după tipicul lui Adrian Marino, formula promptă a unei minibibliografii ad-hoc: "că nu m-a citit, că, din motive misterioase după trei decenii de cînd se "ocupă" de mine d-sa nu mi-a citit cărțile
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
în 1957 lui George Sorescu, iar în ianuarie '58 mărturisea: 'am foarte multe planuri de viitor (fabule, cîteva piese într-un act), însă deocamdată nu prea am timp.' A avut totuși timp și astăzi avem un Marin Sorescu poet, dramaturg, prozator și critic literar.
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
retorice pompoase, tonul din alte vremuri, cînd literatura însemna nefiresc de mult. Osificare, încremenirea în scheme critice personale. Cam aceasta ar fi concluza tristă a periplului prin raftul ascuns al criticii contemporane. Cei doi reprezintă o clasă consistentă de critici, prozatori, poeți, care umplu, parcă din obligație, sute de pagini din sutele de reviste culturale fără cititori. Analiza de mai sus poate părea tendențioasă pentru că discută un fenomen alegînd două exemple poate nu tocmai potrivite. Însă acel 'cititor leneș' contemporan (fără
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
2001, 264p., preț 60.000 lei Scurtă istorie Identificări, de data aceasta strict literare, și re-poziționări (cu 25 de aplicații) operează și Ion Bogdan Lefter în Scurta istorie a romanului românesc. Prejudecăți care operează în cadrul evaluărilor romanului (la nivel tipologic, "prozatorii români ar avea înzestrare de povestitori, nu de romancieri", sau istoric și sociologic) sînt demontate într-un discurs atent mai ales la formule romanești și efecte ale acestora. Opinia răspîndită, în perioada interbelică, privind neadecvarea sau insuficiența romanului românesc este
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
Z. Ornea Oscar Lemnaru ("Oscărel" pentru amici) a fost, în interbelic, un prozator cu producție puțină, eminent cunoscător într-ale filosofiei (fusese un neîntrecut cunoscător al lui Spinoza), cînd și cînd, semnînd prin reviste, mici contribuții în domeniu. Fiind un om cu o inteligență remarcabilă, un spirit viu, ascuțit și cu replica întotdeauna
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
Textul datat 1985, se referă la Cenaclul de Luni. Cadru, atmosferă, protagoniști, detalii, totul concură la refacerea unui moment al istoriei literare postbelice. Din Cenaclul de Luni, ca dintr-un fel de Manta a lui Gogol, au ieșit numeroși poeți, prozatori și critici de primă mînă; tinerii de ieri, maturii de astăzi; marginalizații de la începutul anilor '80, principala forță literară și publicistică de la începutul secolului XXI românesc. Mai bătrîni și mai puțini Bucurie nebună în presă că de la 1 ianuarie românii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
puțin două motive importante: în primul rând e o carte foarte premiată (National Book Prize și Pulitzer Prize în America, în chiar anul apariției). În al doilea rând e o carte atipică. Autorul ei face parte dintr-o generație de prozatori americani de origine evreiască din care mai fac parte Isaac Bashevis Singer, Saul Bellow, Lionel Trilling, Phillip Roth. A fost numit și "scriitor al evreimii etice" de către Malcolm Bradbury, eticismul său ținând probabil de moștenirea spirituală dostoievskiană preluată de scriitorul
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
22 nr. 50 pe 2001 (de acum, Cronicarul trebuie să menționeze, o vreme și anul, spre a nu da naștere la confuzii), cîteva scrisori ale lui Dinu Pillat (din anii '47, '48, '49, '52 și '57), fiul poetului, eseist și prozator el însuși, comunicate de Monica Pillat. Destinatarul este (cu o excepție) Pia, sora lui Dinu Pillat, căsătorită mai întîi cu Mihai Fărcășanu, șeful Tineretului liberal, cunoscut ca autor al romanului Frunzele nu mai sunt aceleași, semnat M. Vilara, împreună cu care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
Dar nu era. Sechele ale "dosarului" său încărcat se menținuseră și, deși protectorul său, Ion Petrovici, ajunsese, în decembrie 1941, ministru al Culturii Naționale sub guvernul Antonescu, situația sa nu se ameliorase. Și el avea isprăvit manuscrisul lucrării sale Arta prozatorilor români. Nimic n-ar fi fost mai simplu, înainte, să-și găsească editor. Acum, din nefericire, nu găsea. Bunul său coleg și prieten N. Bagdasar, directorul Editurii Casa Școalelor îl implora ca nu cumva să-i lase manuscrisul pentru că îi
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
ca nu cumva să-i lase manuscrisul pentru că îi era teamă să riște publicarea. Mai ales că lui Vianu i se refuza, încă din 1939, titularizarea ca profesor continuînd să rămînă (din 1927) conferențiar. Nici Petrovici nu considera că Arta prozatorilor poate să apară la Editura Casa Școalelor. Și, atunci, pentru a salva, totuși, manuscrisul, se inventează, ad-hoc, o editură ("Editura Contemporană") unde cartea apare în 1942, nu fără ca autorul să nu-și fi cenzurat textul eliminînd unii scriitori evrei și
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
Asta nu scuză defel jignirile epistolare și în 1945, deși relațiile dintre cei doi mari oameni de cultură păreau a fi mult ameliorate. Dar, în noiembrie 1945, să-i reproșeze epistolar: "Iată să iau a bună carte a dtale: Arta prozatorilor români. Este acolo totuși o confuzie de preocupări, încît nu știe omul unde să te așeze. În fond e o carte științifică fiindcă aplici o metodă urmărind obiectiv rezultatele. Critica e un gen independent, care deși presupune preparația științifică, se
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
României". De fapt, Drăgușanu este un Filimon ardelean. Pe cînd Bolintineanu călător e, și el, mereu plat, dînd prevalență istoricului locului, decît evocării sale. Prin amplele citate la care apelează, este, totuși, un scriitor romantic. Un larg capitol consacră Vianu prozatorilor Junimii, acordînd locul dintîi chiar lui Titu Maiorescu. Rețin observația că Beția de cuvinte este forma epigonică și degenerată a retoricii, utilizînd, în exemplele citate, la procedeul amplificării, punctul principal în tehnica stilistică a retoricii. Lui i se datorează umilirea
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
maioresciene se găsesc mijloacele stilistice de căpetenie. Păcat că autorul nu a făcut apel la cele cinci volume de Discursuri parlamentare, care erau, cînd și-a scris cartea, în întregime publicate. Desigur, Eminescu poetul l-a pus în umbră pe prozator. Și, totuși, "Eminescu este un povestitor fantastic, căruia i se impune nu observarea realității, ci recompunerea ei vizionară, grea de semnificații adînci", operează, în proza eminesciană, și arta portretului (Dionis, de pildă) și ironia romantică. Prin Creangă vorbește, de fapt
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
și ironia romantică. Prin Creangă vorbește, de fapt, poporul român (cu deosebire latura sa moldoveană). "Ceea ce observatorului superficial îi apare ca folclor, este de fapt creație artistică, grefată pe o înzestrare individuală, jovialitate și vervă" și îl asemuie pe marele prozator moldovean cu Rabelais. Cît despre Slavici, autorul observă că acesta introduce oralitatea populară în scrierile sale înaintea lui Creangă. Dar imaginația sa lingvistică este deopotrivă cu fantezia sa vizuală, adică mediocră. Marea plenitudine a povestitorilor români din al XIX-lea
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
creatorul poemei în proză din literatura română. Îl așează la locul lui modest pe prea plinul de sine Duiliu Zamfirescu, deși apreciază ciclul său romanesc, clasiciste, cu deosebire Viața la țară și Tănase Scatiul. Și nu uită să observe că prozatorul a izbutit, înainte de Rebreanu, să realizeze pictura stărilor de mulțime. Exagerat cu totul este, în continuare, locul ocupat de prezența lui Vlahuță ca scriitor. Trec peste proza leșietică și "duioasă" a lui Brătescu-Voinești și peste cea a sămănătoriștilor minori pentru
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
a lui Brătescu-Voinești și peste cea a sămănătoriștilor minori pentru a constata că în Sadoveanu a văzut Vianu o culminare a curentului realismului liric și artistic. Acest întreg capitol e remarcabil cu totul, reușind să ni-l restituie pe marele prozator prin trăsăturile lui stilistice strălucite. Mă opresc tocmai la capitolul Arghezi prozatorul de mare har, a cărui operă prozaistică ocupă un loc privilegiat. Și voi încheia cu capitolul "Doi ctitori ai romanului". Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu. E relevant că apariția
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
că în Sadoveanu a văzut Vianu o culminare a curentului realismului liric și artistic. Acest întreg capitol e remarcabil cu totul, reușind să ni-l restituie pe marele prozator prin trăsăturile lui stilistice strălucite. Mă opresc tocmai la capitolul Arghezi prozatorul de mare har, a cărui operă prozaistică ocupă un loc privilegiat. Și voi încheia cu capitolul "Doi ctitori ai romanului". Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu. E relevant că apariția, în 1920, a lui Ion a administrat o lovitură decisivă sămănătorismului leșietic
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
priceput de soții Marinescu, a avut inițiativa de a ne restitui celebra carte a lui Vianu. Dl Henri Zalis a prefațat-o cu pricepere în stilul său cunoscut, iar dna Alexandra Bârna i-a vegheat ținuta filologică. Tudor Vianu, Arta prozatorilor români. Ediție îngrijită de Alexandra Bârna. Prefață și note explicative de H. Zalis. Editura Gramar, 2000
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
Dinu Pillat va scrie romane, pe tema generațiilor, el însuși aparținând uneia care clama cu tărie că va trăi cum nici una alta de mai înainte. Nu mai puțin cutreierat de neliniști, de tristeți, de sila tributului dat cotidianului. La maturitate, prozatorul va scrie și un roman, cel mai ,,încărcat" tematic, dispărut în arhivele Securității române sau mai departe arestat tot acolo, unde va încerca o definiție pe linie dostoievskiană a fenomenului legionar, fără să fi aderat la mișcarea legionară care, însă
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
Așteptând ceasul de apoi la același nivel al inovației ca și romanele precedente ale lui Dinu Pillat, dar pe un alt plan, cu o altă apetență a istoriei. S-ar fi spus că o lungă carieră de romancier stătea înaintea prozatorului, mai vârstnicul său prieten Ionel Teodoreanu nu lăsa să treacă anul fără o nouă apariție. Numai că, arestat în primăvara anului 1959, în ghiarele aceleiași sinistre Securități române care, odată cu inducerea suferinței fizice, opera nașterii în victime a sentimentului culpabilității
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
Z. Ornea Născut în 1879, Grigore Pișculescu - viitorul prozator Gala Galaction, a început prin a fi elev la Sfîntul Sava. Se împrietenise bine cu N. D. Cocea, viitor prozator și luptător social, apoi Arghezi cu Vasile Demetrius și cu I. Gh. Duca, viitor mare om politic liberal, asasinat de
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]