3,382 matches
-
și 0,1 mg/cm2 mbar/h la varză. Căpățânile de varză au suprafața reală de contact cu exteriorul de 120 de ori mai mică decât suprafața totală a frunzelor. Frunzele interioare au transpirația aproape nulă, datorită suprapunerii. Pruina (struguri, prune) sau dubla protecție a cutinizării și cerurilor la mere, le micșorează transpirația. La bulbii de ceapă, frunzele cărnoase suprapuse și frunzele pergamentoase diminuează mult circulația apei pe direcția transversală, precum și procesul de transpirație. Pierderea apei se face pe direcția fascicolelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sau fiziologice survenite. Se disting mai multe etape sau grade de maturare, la care se poate face recoltarea produselor horticole: a) maturitatea tehnică (industrială) corespunde unei anumite direcții de prelucrare. Nucile verzi, păstăile fasolei de grădină, boabele verzi de mazăre, prunele pentru dulceață, bamele, castraveții, dovleceii, pătlăgelele vinete, conopida, legumele de frunze, se recoltează într-o fază mai incipientă de maturare, care odată depășită, le face necorespunzătoare calitativ. La tomatele pentru suc, prunele, caisele și piersicile pentru gem, maturitatea tehnică coincide
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
păstăile fasolei de grădină, boabele verzi de mazăre, prunele pentru dulceață, bamele, castraveții, dovleceii, pătlăgelele vinete, conopida, legumele de frunze, se recoltează într-o fază mai incipientă de maturare, care odată depășită, le face necorespunzătoare calitativ. La tomatele pentru suc, prunele, caisele și piersicile pentru gem, maturitatea tehnică coincide cu realizarea maturității depline (fiziologice). Strugurii pot avea maturitatea tehnică și la supramaturare. b) prepârga și pârga sunt primele faze ale maturării produselor horticole, când însușirile lor fizice, biochimice și fiziologice încep
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acoperire cu pruină sau strat de ceară; Textura (mere, pere, sâmburoase = drupacee): fermitate/tărie (mazăre, fasole, fasole lima); elasticitate, frăgezime, crocanță (la toate fructele și majoritatea legumelor); suculență (fructe); duritate/fibrozitate; Aromă (gust, miros): astringență, conținut în substanțe fenolice (gutui, prune, mere); acreală (aciditatea) dulceață; amăreală; aromă (compuși volatili); lipsa gustului și mirosului; Valoare nutritivă: conținut în amidon (mere, pere); conținut în glucide hidrosolubile (mere, pere, drupacee, struguri); conținut în alte glucide (substanțe pectice, fibre etc); raportul glucide/aciditate (fructe); conținut
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și mere; b) cauzate de temperatura de păstrare, cum sunt: inima neagră la cartofi (temperaturi ridicate), dereglarea fiziologică la temperaturi coborâte (ardei, castraveți, mazăre, vinete, tomate, pepeni, mere, fasole păstăi), brunificarea și descompunerea internă la temperaturi coborâte (caise, piersici și prune), îndulcirea cartofilor, brunificarea radială a piersicilor, rugozitatea păstăilor de fasole, opăreala vinetelor, textura fibroasă la piersici; c) cauzate de umiditatea relativă a aerului: proliferarea lenticelelor la cartofi și zbârcirea (veștejirea) la toate produsele; d) cauzate de compoziția atmosferică nefavorabilă: inima
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
apariția ațelor, formarea tijelor florale precum și alte fenomene evolutive într-un stadiu mai incipient sau mai evoluat, sunt semne ale depășirii maturității de consum, care declasează produsele respective. Obligativitatea recoltării manuale pentru consumul în stare proaspătă este specificată la fructe (prune, pere, mere, afine) menționându-se "cu grijă" (caise, cireșe, coacăze, gutui, nectarine, piersici, vișine), sau "cu foarte multă grijă" (căpșune). Pentru industrializare, se pot detalia calitățile cerute (prune, mazăre, tomate, fasole) în vederea recoltării, inclusiv în ceea ce privește compoziția chimică (conținutul în substanță
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Obligativitatea recoltării manuale pentru consumul în stare proaspătă este specificată la fructe (prune, pere, mere, afine) menționându-se "cu grijă" (caise, cireșe, coacăze, gutui, nectarine, piersici, vișine), sau "cu foarte multă grijă" (căpșune). Pentru industrializare, se pot detalia calitățile cerute (prune, mazăre, tomate, fasole) în vederea recoltării, inclusiv în ceea ce privește compoziția chimică (conținutul în substanță uscată solubilă%). Pentru păstrarea pe o anumită durată, se identifică și se stabilesc din timp culturile sau plantațiile (mere, pere, struguri, morcovi, ceapă, cartofi, varză, usturoi), urmărindu-se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
importantă decât a legumelor, care se servesc la desert. Se recoltează din pomi și din arbuști și din punct de vedere botanic sunt numai fructe. Excepții parțiale - măslinele, avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere, gutui etc. Drupacee (sâmburoase) prune, piersici, caise, cireșe, vișine etc Nucifere nuci, alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe, afine, căpșune, fragi, zmeură, mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi etc Tropicale curmale, banane, ananas, avogado, nuca de cocos, mangă, papaya
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
NECTARINELE (fără puf) și piersicile (cu puf) pot avea pulpa galbenă sau albă și sâmburele aderent sau neaderent. Consum proaspăt iulie-septembrie. Calibrarea se face pe 8 calibre europene și în cadrul fiecărui calibru se poate acorda calitatea superioară (din primele 6) PRUNE Valoarea nutritivă: glucide 12 % aciditate malică până la 1,0 g%, substanțe tanoide 0,5 %, substanțe minerale 0,5 %, substanțe pectice 1,0 %, celuloză 1%, fibre 2 %, vitamina C 4 mg/100 g, valoare energetică 520 prune de vară și 650
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
superioară (din primele 6) PRUNE Valoarea nutritivă: glucide 12 % aciditate malică până la 1,0 g%, substanțe tanoide 0,5 %, substanțe minerale 0,5 %, substanțe pectice 1,0 %, celuloză 1%, fibre 2 %, vitamina C 4 mg/100 g, valoare energetică 520 prune de vară și 650 Kcal/kg prune de toamnă. Materia primă pentru compoturi, magiun, gemuri, dulcețuri, deshidratate (tradițional și afumate), distilate (țuică, rachiu, palincă, șliboviță, mirabelle, quetch), , lichior, bonificatori de Brandy, congelate, patiserie, dietetic=posedă calitățile antioxidante cele mai pronunțate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
glucide 12 % aciditate malică până la 1,0 g%, substanțe tanoide 0,5 %, substanțe minerale 0,5 %, substanțe pectice 1,0 %, celuloză 1%, fibre 2 %, vitamina C 4 mg/100 g, valoare energetică 520 prune de vară și 650 Kcal/kg prune de toamnă. Materia primă pentru compoturi, magiun, gemuri, dulcețuri, deshidratate (tradițional și afumate), distilate (țuică, rachiu, palincă, șliboviță, mirabelle, quetch), , lichior, bonificatori de Brandy, congelate, patiserie, dietetic=posedă calitățile antioxidante cele mai pronunțate între fructe. Consum proaspăt iulie - 10 octombrie
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația Defecația reprezintă eliminarea materiilor fecale, care se produce printr-un mecanism reflex medular controlat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
se desfătau cu mare sârg și lacrimi bovine de bonomă fericire în ochi din șipurile cu vin sau rachiu aduse de acasă. Peste două zile se celebra Crăciunul, așa că fiecare se aprovizionase de la țară cu vinișor „de butuc”, tescovină sau prună. Mă hotărăsc să-i fac o vizită proaspătului adjunct al lui Marian Enache, profesorul Paul Munteanu, care-și avea biroul pe undeva, la etajul I al CJ. La ușa jupânului, un „cerber” vigilent îmbrăcat în uniforma „gărzilor patriotice”, dar fără
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai ales din perspectiva prezentului. Să vedem acum cine mai locuia pe celălalt braț al Părăului Gălăuțașului. Cel din fundul părăului se numea Ion Groza, care a venit aici de la câmpie și era poreclit Perjer, poreclă derivată din cuvântul perje (prune din care se face acea palincă de șaptezeci de grade pe care când o bei Îți sare pălăria de pe cap). Se spune că atunci când a venit vindea prin sat donițe (vase din lemn În care se păstrează laptele). Acesta nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
șoptindu-și, sfâșitor de trist: „Nu-i nimene în lume mai singur decât mine...” (Via Dolorosa) Alteori, s-a dorit „copita unui cal” - ca să înfrângă zăGărniciile cotidiene, „drum de pământ cu aripile-n fum” - pentru-a străpunge necunoscutul, „creangă cu prune roșii ruptă de furtună / pe-o uliță cu foarte mulți copii” - ca să binerodească, ori „curcubeu strigând într-o fântână” - ca să înflorească distanțele. (Ploaia) Dar n-avem voie-a uita că poetul Ioan Alexandru a fost și rămâne un lucid: „0ărunt
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
avea o fâșie de pământ cu legume și niște pruni în dreapta casei lui Țuți, am încasat o dată un lat de hârleț în fund. Nu știam că stă pitit după niște tufe de fasole. M-am apropiat de pom, avea niște prune mari, albe, mi se pare că se numeau avrame și am luat una pe care o gustam cu plăcere. Când să mai iau câteva, a apărut tata lui Victor. N-a scos un cuvânt, a ridicat numai hârlețul să dea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu ochii adânci ca marea, că dacă nu erai atent, te înecai în azurul lor. Nici frumoasă, nici bătrână, nici înaltă, dar nici nu-ți înțepenea ceafa uitându-te în jos spre ea; și cei drept, era apetisantă ca o prună prea coaptă. - Dumneata ești secretara? Mirată, mi-a răspuns ușor înțepabil: - Da' nu se vede?! - Hm, nu prea, i-am răspuns, mârâind parcă și chiorându-mă la un picior al ei ce stătea peste celălalt, lăsând la vedere o minunată
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
amplă despre toamnă cu caracteristicile ei, sesizate de copii, li s-au dat termenii de : livadă, fructe și apoi s-au alcătuit propoziții variate în conținut. S-au folosit frecvent întrebări generatoare, ca de exemplu: 1-Cum se numesc merele, perele, prunele cu un singur cuvânt? ( fructe) 2-Cum numim cu un singur cuvânt locul unde sunt mulți pomi fructiferi? ( livadă) În cadrul lecției de limba română am alcătuit cu elevii propoziții tot despre toamnă , am despărțit în silabe cuvinte ce denumesc fructe de
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cuvânt? ( fructe) 2-Cum numim cu un singur cuvânt locul unde sunt mulți pomi fructiferi? ( livadă) În cadrul lecției de limba română am alcătuit cu elevii propoziții tot despre toamnă , am despărțit în silabe cuvinte ce denumesc fructe de toamnă: mere, pere, prune, gutui etc. ; jocuri de formare de cuvinte din silabe date; exerciții de completarea silabei care lipsea. Cu ajutorul planșei care reprezenta ilustrativ anotimpul toamna se va desfășura metoda interactivă de grup „Explozia stelară”. Clasa a fost împărțită apoi în cinci grupe
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
alții, tinere actrițe, pictori, scriitori. Discuțiile însă între adepții convinși nu erau prea interesante... Mimau înțelegerea, unii erau ridiculi... însă doamna Sorana Țopa ținea la ei... Doamna de la Sinaia făcea parte din această ultimă categorie, care mima înțelegerea, parcă avea prune în gură și plimbarea noastră pe aleile înzăpezite cu încercarea de a reedita pe cont propriu atmosfera vizitelor mele la doamna Sorana Țopa, a căzut în baltă deși ideile erau aceleași. Mi se confirma vechea mea convingere, că nu ideile
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mi umplu cămara cu borcane cu zacuscă, castraveți, gogoșari, ghiveci de legume, zarzavat pentru ciorbe, o salată pe care singură am inventat-o și pe care ar trebui să o Înregistrez la OSIM și, bineînteles, nu uit și gemul de prune pentru că, la toată familia, ne plac clătitele. Castraveții i-am pus cu câteva săptămâni În urmă.Mi-am luat o săptămână de zile din concediul de odihnă pentru a reuși să fac tot ce mi-am propus, trezindu-mă, din
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
zi Îmi fac lista pentru ghiveciul de legume și gem. Las la urmă gogoșarii și salata pe care miam propus s-o fac În weekend. Reușesc, iar, În două zile să fac gemul și ghiveciul: În prima zi, gemul de prune și, În timp ce l-am pus la cuptor, am curățat legumele, am fiert separat fasolea verde, conopida, vinetele tăiate rondele. A doua zi am terminat și ghiveciul. Cămara mea arată pe trei sferturi plină cu borcane cu etichete, ca
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
dovada unei desăvârșite fantezii; el relatează cu amănunte cum un mare boier din Iași, întîlnind sicriul secretarului său mort de holeră, a fost atins chiar în acel moment de boală. "Mîncatul unei pere - susține el -, al unei piersici, al unei prune, al câtorva cireșe, al dulceții, al jumărilor a fost deajuns pentru a provoca holera. Sărăcia este cauza sa cea mai activă. O plimbare fără izmene, o mare încordare sufletească, un mic exces la masă și, lucru vrednic de notat, însăși
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]