1,192 matches
-
contiguității, ca și în cazul animalului. Nu este necesar să inventăm o dorință specială de mâncare la om dacă stabilim cu claritate că acesta are aceleași spasme de foame în stomac pe care le resimte și animalul. A atașa fantezii psihanalitice pentru a explicita motivele și trebuințele umane elementare este nu doar inutil, ci și neștiințific și ridicol. Specificitatea motivației umane apare la alt nivel. Ea se ivește atunci când încercăm să explicăm cum poate fi condus comportamentul spre anumite ținte, spre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
impuls, și ca indiciu. 5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive)tc "5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive)" Propriile investigații - dar și cele psihanalitice - i-au convins pe Miller și Dollard că stimulii produși de răspunsurile la anxietate pot fi priviți atât ca impulsuri, cât și ca indicii. După ce individul învață să se elibereze de nenumărate situații dureroase și de neliniște prin oprire și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mic prietenului atunci când știe că astfel îl poate feri de la a suporta consecințele unui rău fatal. Așadar, o doză de agresivitate ne este necesară pentru afirmarea și menținerea identității noastre, a evoluției printre ceilalți și împreună cu ceilalți. Tot în viziune psihanalitică, asimilarea lumii de către copil se face, începând cu stadiul oral, prin manifestările agresive, asertive, ale copilului în raport cu mama și cu lumea. Din punct de vedere fiziologic, „testosteronul girează atât agresivitatea, cât și dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Depresia poate avea o latură agresivă intensă negând prezența benefică a celuilalt, descalificat astfel sub aspectul capacității de a intra în relație cu persoana depresivă (Lerner, 1990). Tema morții este de asemenea prezentă în discursul depresiv, trimițându-ne la semnificația psihanalitică a agresivității. Randal Collins (2009) spune că emoțiile centrale ale unei interacțiuni violente sunt tensiunea de confruntare și frica. Autorul a identificat strategiile interacțiunii violente astfel: atacarea celui slab, scenariu orientat către audiență, lupta pentru controlul fricii; confruntare-evitare, violență oscilantă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt integrate, adesea sunt complementare. Cel mai frecvent, măsurile practice care se iau sunt ateoretice, încercând soluționarea de moment a situațiilor de violență în familie, în cadrul unui pragmatism centrat pe problemă și adesea dominat de criză. Dar perspectivele teoretice feministe, psihanalitice, sistemice, umaniste, ale învățării sociale sau cea a teoriei atașamentului aduc viziuni diferite și sugerează strategii de intervenție specifice, atât cu agresorul, cât și cu victima. Probabil că adesea eșecul ce se înregistrează în intervențiile pragmatice poate fi explicat prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
după anii 90, fiind în consens cu un autentic Zeit Geist sintetizator care frisonează comunitatea umană. în Germania, de pildă, cel care lansează termenul terapie integrativă (apud Vogel, 2008) este H. Petzold. Dar Vogel, prevalându-se de o dublă specializare, psihanalitică și cognitiv comportamentală este pe deplin îndreptățit să realizeze un fericit mariaj între cele două orientări rivale. Norcross și Goldfried (1998) consideră că acest fenomen se configurează tridimensional, implicând deopotrivă un eclectism în plan tehnic, o integrare la nivel teoretic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
integrativitatea teoretică, ea se referă la abandonarea unei tendințe autosuficiente, de esență parcelară, pentru a încerca o sinteză conceptuală între cel puțin două curente distincte, cu renovările conceptuale inerente, rod al unei abile distilări epistemice. De exemplu, joncțiunea dintre abordarea psihanalitică și cea comportamentală etc. Această lăudabilă tentativă de a depăși „gardul propriei școli”(cum se exprimă S. Gauggell, în prefața cărții Psihoterapia cognitiv comportamentală și psihanaliza, semnată de Vogel, 2008, p. 9), este obstrucționată de multiple inconveniente, motiv pentru care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de vindecare. Părăsind teritoriul atât de promițător al integrativității, conform opiniei reiterate de Rothbaum (2000), dacă se conservă granițele de demarcație dintre școlile psihoterapeutice (poziție încă dominantă), pentru tratarea sindromului de stres posttraumatic, preferința clinicienilor se îndreaptă spre hipnoterapie, terapie psihanalitică (cu derivările sale psihodinamice) și terapie cognitiv comportamentală. Dintre acestea, cea mai frecvent și mai pedant verificată, după rigorile enunțate anterior, este desigur terapia cognitiv comportamentală și, ca urmare, este considerată ca având un anume ascendent în ceea ce privește eficiența tratării PTSD
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt hazardate și pripite, nu numai pentru că există câteva studii care nu decelează diferențe semnificative între cele trei orientări psihoterapeutice evocate în tratarea PTSD, mai apoi, ni se pare etic să degajăm concluziile finale numai după ce și hipnoterapia și terapia psihanalitică vor fi supuse acelorași canoane, adică unor studii clinice controlate. Există și terapeuți care optează pentru metoda psihodinamică de scurtă durată sau pentru metoda reprocesării și desensibilizării prin mișcări oculare (EMDR). Utilitatea lor rămâne deschisă, deoarece nici ele n-au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
moartea copilului în uter, dar, contrar aparențelor, nu este însă deloc anodin, acompaniindu-se uneori de o corozivă culpabilitate. încercând să deceleze cauzele subtile pentru care o femeie aptă de a deveni mamă refuză totuși această șansă, literatura de inspirație psihanalitică, mai precis M. Bydlowski (2000) evocă resentimentele adânci față de propria mamă, pe care în acest mod simbolic o contestă, o maculează, deșirându-i însăși onoranta identitate maternă. „Unda de șoc”a unui avort efectuat din considerente medicale poate fi puternică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fapt prezența unei asimetrii flagrante în relațiile cu părinții săi (indiferent față de care se dezechilibrează talerele balanței). Dincolo de toate animozitățile, mai mult sau mai puțin partizane, care n-au încetat să prolifereze în jurul fenomenului Oedip ca și a întregului corpus psihanalitic (predilect în varianta lui clasică), din punctul nostru de vedere, vârsta preșcolară este marcată, mai mult sau mai puțin turbulent, de spectrul acestui complex, iar experiența de viață a fiecăruia dintre noi legitimează această aserțiune. Trebuie de semnalat, din start
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilient în anumite domenii (de exemplu, școlar, profesional etc.), dar nu și în altele (de exemplu, pe planul vieții private). în această a doua etapă se încadrează și înțelegerea mecanismelor interacționiste și intrapsihice, care girează reziliența, din perspectiva cognitivistă și psihanalitică. Se studiază conceptele de coping, precum și mecanismele defensive. Reziliența este văzută din perspectiva ciclurilor vieții, fiind asimilată unei îmbătrâniri reușite. în această etapă, conceptul se extinde și este studiat la nivel de familie, grup, cultură. încep să apară instrumentele de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
musca ce scutură hârtia lipicioasă"486. Aș vrea să adaug că foarte abundentă critică kafkiană nu s-a preocupat totuși în manieră sociopoetică de spațiul familial și de interacțiunile sale, deși i-a explorat opera în toate sensurile (existențialist, teologic, psihanalitic, politic etc.), nu s-a îndreptat pentru a o înțelege spre ceea ce era mai imediat, fundalul recurent și care sare în ochi într-atât încât nu îl mai vezi, și anume spațiul domestic și familial. Mi se pare totuși evident
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tradiționale, ci din contră: dorința coercitivă de a duce logica stalinistă la extrem prin `ntărirea controlului partidului asupra societății și prin `mpiedicarea coagulării oricărui centru al inițiativei politice, sociale sau culturale”. Fără a insista prea mult asupra analizei psihiatrice și psihanalitice a instituțiilor totale `n care a excelat Foucault, se poate reține din tezele sale aceea a raportului str`ns `ntre putere și cunoaștere. Studiul relației dintre cele două nu este o noutate, chiar printre istoricii fără preocupări `n domeniul psihanalizei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în raport cu discursul oficial al științei. Deja prima jumătate a secolului nostru cunoaște o răsturnare remarcabilă de poziții în istoria cunoașterii științifice. Iată ce ne spune Claude Levi-Strauss, unul dintre cei mai mari antropologi ai secolului nostru, despre consecințele difuzării studiilor psihanalitice în Franța, între 1920-l930: "Datorită lor am înțeles că antinomiile statice în jurul cărora ni se sugera să ne construim disertațiile filosofice și, mai târziu, lecțiile- rațional și irațional, intelectual și afectiv, logică și prelogică se reduceau la un simplu joc
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
demers decât discurs, mai degrabă ceva de făcut decât ceva de rostit, semnificativul oferă o posibilitate maximă de înțelegere a lumii, cea mai largă posibilitate de comprehensiune a realului. Desigur, primul exemplu îl oferă chiar Freud. Miza filosofică a proiectului psihanalitic este de a arăta că dacă ceea ce face bolnavul psihic e analizat ca semnificam, nu 10 ca operațional, atunci comportamentul patologic aberant devine profund semnificativ. Această miză este cât se poate de transparentă în interpretarea viselor. Amploarea acestei mize devine
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este, așa cum spuneam, rezultatul faptului că Barthes pornește de la un dat mult mai elaborat și este într-o poziție de receptare incomparabil mai bună decât a lui Levi-Strauss, deoarece tragedia este o formă culturală incomparabil mai elaborată estetic, filosofic, istoric, psihanalitic, decât mitul și, suplimentar, ea aparține unui trecut nu prea îndepărtat al culturii noastre, cu care s-a rămas în comunicare semantică, de interpretare instaurativă sau de hermeneutică, ceea ce nu este cazul cu miturile sud-americane. In acest din urmă caz
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
autorul să producă o operă cu semnificație de clasă? Cum ajunge personalitatea de extracție socială diferită să reprezinte o anumită clasă socială, alta decât crede el? De ce continuă să ne intereseze arta după ce momentul ei istoric a trecut? După hermeneutica psihanalitică a lui Freud discursul inconștientului introduce prin "contrabandă" conținuturi pe care cenzura conștiinței le-ar bloca altfel. Factor de substituire inconștient, nu adevăr, cultura este privită ca o alternativă la nevroză. Esența simbolizării este o comparație în care primul membra
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
corelat simbolic, probabil în timpurile străvechi era unit conceptual și verbal (Jung). în vise apare această formă de expresie arhaică disparată. Hermeneutica freudiană ține seama de structura aparatului psihic. Interpretarea viselor este cea mai bună paradigmă pentru interpretările 105 hermeneuticii psihanalitice. Interpretarea invocă chiar o posibilă rezistență la adevăr a celui analizat. Metoda se verifică prin coerența sensului descoperit și eliberează bolnavul atunci când acesta își însușește sensul. Tehnica analizei este un travaliu maieutic în raport cu sensul pentru că este o luptă cu rezistențele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de vocația culturală și artistică din istoria și devenirea Islamului, ci că însăși lumea islamică a uitat-o! Exact. De aceea eu spun că remediul la boala Islamului cere mai întâi o anamneză din partea musulmanilor, și utilizez conștient acest termen psihanalitic, psihanaliza însăși e o formă de anamneză. E vorba de a ajunge cât mai departe posibil în procesul amintirii pentru a găsi elemente reale, și nu imaginare, legate de prima amintire. E foarte important pentru musulmani pentru că astăzi Islamul e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
fie unisonul, acolo trebuie să fie coerență, acolo trebuie să fie o expresie clară și limpede a ceea ce dorește România. Repet, pentru mine, problema nu se pune de a alege între mama și tata, eu nu sunt într-o dramă psihanalitică aici... Gabriela Vrânceanu Firea: Cine e mama, cine e tata? Mihai-Răzvan Ungureanu: ...nu sunt într-o dramă... Gabriela Vrânceanu Firea: Premierul e tata și președintele mama? Mihai-Răzvan Ungureanu: Iertați-mă. Nu... Nu sunt într-o dramă psihanalitică, nu încerc să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
într-o dramă psihanalitică aici... Gabriela Vrânceanu Firea: Cine e mama, cine e tata? Mihai-Răzvan Ungureanu: ...nu sunt într-o dramă... Gabriela Vrânceanu Firea: Premierul e tata și președintele mama? Mihai-Răzvan Ungureanu: Iertați-mă. Nu... Nu sunt într-o dramă psihanalitică, nu încerc să-mi imaginez așa ceva. Pentru mine, dacă există un motiv, motivul este dat de interesul național. De aici încolo, restul e detaliu. Gabriela Vrânceanu Firea: Da, dar cum faceți, ca ministru de Externe, ca această expresie, interesul național
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
potrivit căruia nu mai există altceva decât Europa și doar Europa. Fals. Unul dintre produsele acestui tip de extremism ideologic a avut ca fruct o celebră întrebare - Ce alegeți, Europa sau Statele Unite ale Americii? -, coborând totul în banalul unei întrebări psihanalitice. Noi nu suntem în această situație. În primul rând că politica noastră nu este o politică de opțiune, este o politică de rezolvare a chestiunilor pe care le pune interesul național, indiferent că e vorba de securitate, că e vorba
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
modificat cursul istoriei. Thomas Mann, Proust, Joyce, Virginia Woolf, Kafka erau autorii lor. Romanele lui Svevo anunță încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea toate aceste mutații, la început timid, apoi, o dată cu apariția Conștiinței lui Zeno, în mod ,explicit". Învelișul psihanalitic al romanului - un manual de psihanaliză aplicată în sine - poate părea compromițător la o reevaluare critică actuală. Romanul însă nu e tezist, nu creează altfel spus un context ficțional pentru revelarea unei idei/metode, fie ea și psihanaliza freudiană care
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
adevărat (adevăr, verosimil, în accepția aristoteliană). Această ultimă parte e cu adevărat savuroasă pentru că arde etapele și anticipează un anumit spirit care încă nu-și găsește ,corpul" la vremea respectivă. După ce pare convins, de-a lungul romanului, de viabilitatea metodei psihanalitice, ca și de faptul că el însuși e bolnav și are de cîștigat aplicînd această terapie prin ,scris" (vorbire, la origine), neobișnuitul erou al lui Svevo sfîrșește prin a ironiza practicile de acest tip. Paginile care înregistrează aceste constatări post-factum
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]