1,976 matches
-
adevărat asupra plăcerii"68. Prezența sexului în reprezentări (lingvistice sau virtuale) este o plăcere în sine, de cele mai multe ori paralelă cu plăcerea reală a actului sexual. Însă cele două instanțe se întrepătrund în subconștientul individului, ceea ce a făcut posibilă nașterea psihanalizei freudiene. Prin Freud, sexul trece de la metaforă la "știință". Din acest motiv, direcția sexualității occidentale a mers nu spre acea orientală ars erotica (artă a eroticii, a plăcerii sexuale, a armoniei), ci spre o scientia sexualis (știință a sexualității). Dacă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de interdicții de limbaj, care au mascat un enorm potențial discursiv despre sex. Sexul contemporan devine industrie (romane, filme, pornografie, politici publice). Tot acest potențial discursiv a explodat prin Freud, prin sexologiile și prin revoluțiile sexuale din secolul trecut. Însă psihanaliza lui Freud a înlocuit vechile tabuuri cu altele noi, mult mai rafinate și sofisticate, tabuuri în manieră științifică sau dogme freudiene. Teoria (mai ales în socio-umane) este profund legată nu atât de real și, implicit, de necesar, cât de... dogmatică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
om, așa cum o percepea Foucault, ci ca pe o metodă personală și complexă de a respinge, de a descalifica și a dezautoriza vechile tabuuri ale acelei scientia sexualis, profilată în Occident din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Psihanaliza, ca metodă de investigație, funcționează pe baza tehnicii opoziției și a contrariilor. Nu ceea ce spune un om are vreo relevanță pentru un psihanalist, ci ceea ce el interpretează pe baza spuselor sale; ceea ce poate fi dedus sau interpretat din spusul său
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sexualități patologice). Din acest moment, nu mai este investigată "factualitatea" sexualității 72, ci efectele sexului asupra psihicului (dorințe, plăceri, dureri, șocuri, perversiuni etc., tot ceea ce marchează psihicul uman prin intermediul sexului!). În acest mod a fost posibilă, peste veacuri, nașterea unei psihanalize, iar în secolul XX, a sexologiilor! Sexualitatea nu este nici rațională, nici irațională, ci un permanenent vehicul între cele două stări. Astfel, ea se află la interferența dintre nevoie și dorință. Am putea înscrie nevoile umane într-un registru al
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
hiperfacticitate, astfel încât le vine greu să-l înțeleagă pe gânditorul francez. Foucault i-a încurcat pe politicienii discursului și ai cunoașterii. Concepția lui Foucault despre cunoaștere se întemeiază pe unele idei nietzscheene, pe unele precepte din semiologie, din semiotică, din psihanaliză, pe experiența sa "literară" și intelectuală, dar cel mai mult pe munca dură, istovitoare în "arhivele lipsite de glorie". Experiența sa de arhivist al limbajului și al cunoașterii, de "arheolog" al decriptării practicilor discursive și enunțiative a creat o cunoaștere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Dacă Febvre s-a pronunțat pentru istorii problematizante, Foucault nu a ezitat să pună în practică un nou mod de a problematiza. Întreaga sa scriitură este una problematizantă. Acest nou mod de a pune probleme se întemeiază pe învățături din psihanaliză, din semiotică, desprinse din dezbaterile contemporane de idei; pe teorie semiologică, atunci când se ocupă de tratarea enunțurilor; pe unele idei din Marx și Comte, atunci când analizează relațiile de putere din cadrul societăților. Gânditorul francez devine nietzschean, atunci când vrea să obțină anumite
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
făcut după teorii fictive, fără niciun raport cu platitudinea realului compusă din fapte și evenimente umane, total diferite în raport cu potențialul de schimbare. Ceea ce îi preocupă pe istorici este figurarea schimbărilor de fond. Prin ideologie și însoțitoarele ei (limbajul-reprezentare, hermeneutica, semiotica, psihanaliza etc.), orice cunoaștere, orice posibilitate de cunoaștere este redusă la un sistem de reprezentări cu impact asupra mentalului colectiv în acord sau în dezacord cu o evidență dată. Acuratețea față de real nu are nimic în comun cu exigențele unui limbaj-reprezentare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lui Lucian Boia, care spunea, într-o notă ironică, în cartea sa Jocul cu trecutul, că istoricii mai mult fac decât gândesc istoria. Și acei istorici care aplică diverse tehnici și modele de interpretare preluate din alte discipline (hermeneutică, semiotică, psihanaliză) se află mai mult în registrul facerii istoriei decât al gândirii. Avem nevoie de o înțelegere plurală a istoriei și a realității, ceea ce presupune distincții, diferențe ale relațiilor oameni-lucruri, oameni-oameni, dincolo de orice utilaj discursiv sau model narativ. Acel ceva nou
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a destinului omenirii; 7) anticipare în privința viitorului; 8) promisiune a unei reîntoarceri 231. Istoria comportă și alte funcții: 1) schimbarea prezentului pe o gândire a trecutului; 2) dezvoltarea unor domenii de analiză din cunoașterea empirică, de tip istoric (hermenutica, semiotica, psihanaliza, semiologia, semantica etc.); 3) istoria ca relație între arte (cele din Renaștere), științe (fizică și matematică în secolele XVII-XVIII) și discipline socio-umane (secolele XIX-XX); 4 ) dezvoltarea raționamentelor din fizică, matematică dintr-o cunoaștere empirică, de tip istoric, cunoaștere preluată pe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
1967, București) dă la iveală o carte unică atât prin miza ei tematică, cât și prin abordarea interdisciplinară, menită să tulbure multe instanțe critice încremenite în judecățile lor comode, partizane sau ex-cathedra. Este vorba de Cioran în oglindă încercare de psihanaliză (Editura Trei, 2003), un opus pilduitor fie prin impostația științifică (psihobiografia) și seriozitatea lecturilor (peste 200 de surse consultate, între care, spre mirarea noastră, n-am găsit volumul Martei Petreu " Un trecut deocheat sau Schimbarea la față a României"), fie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Cioran (1911 - 1995), mai precis biografia și opera sa în țară dar și la Paris; pentru prima oară sunt spulberate clișeele pietiste sau reziduale, în lumina unor probe zdrobitoare, Specializat în limbajul psihanalitic, autor al volumului "Dincolo de seninătate. Eseuri de psihanaliză aplicată" (2001), Valentin Protopopescu își fascinează cititorul de-a lungul a șapte capitole dense de lecturi up to date și hermeneutică aplicată la variile stadii de viață și scrieri ale moralistului din Rășinari, cum ar fi "Psihanaliza ca hermeneutică a
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
volumul G. Călinescu, Scriitori străini, E. S. P. L. A., București,1967). Interesul criticului pentru "iluzia" realului, pentru lumea als ob, se împărtășește de la viziunea scriitorului, creator de universuri. Într-un loc, divinul critic leagă opera de (ceea ce astăzi, pe urmele psihanalizei literare, și ale Marthei Robert, s-ar numi ) romanul familial: " Nu încape îndoială că Horațiu a suferit de un sentiment secret de inferioritate socială. Era fiul unui libert, deci al unui fost sclav (...)." (Horațiu, fiul libertului). Condiția succesului, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
amoureux, de ne vivre que d'amour, de la réalité de laquelle il doutait parfois>> (Proust, n. n.) dépend des capacités d'exaltation, imaginaires ou esthétiques, de l'amant plus que des qualités réelles de l'aimé(e)". Gelozia este, potrivit sugestiilor psihanalizei, exprimate aici de Kristeva, inflexiunea întoarsă spre ură a dorinței. Neputînd fi mărturisită ca atare, ea păstrează din dorință tînjirea, iar din ură, partea negativă: depresia. "Envie déprimée, dépression envieuse, la jalousie est une humeur spasmique rage et larmes." Gelozia
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
pantofi cu toc înalt și se supără când cineva se uită insistent la picioarele ei. Vei zice în sinea ta: „Las-o, că e complexată!“ Dar, științific vorbind, acesta nu este un complex și atât; din punctul de vedere al psihanalizei, este nevoie de trăirea îndelungată a unei situații sau a unor amintiri cu valoare emoțională mare pentru a se instala unul dintre numeroasele complexe. Dacă unele dintre acestea par să fie legate prin excelență și exclusiv de sexualitate, în schimb
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
au ceva în plus. Pe plajele Mării Neagre se întâmplă frecvent ca fetița Georgeștilor să se ducă la băiețelul Popeștilor și să-l tragă de ciucuraș întrebând: „Ce e asta?“ Bineînțeles, complexul de castrare este cunoscut mai ales prin prisma psihanalizei. Aceasta afirmă că băiețelul ar ajunge la o teamă subconștientă că tatăl lui, mai potent decât oricine, îl poate înlătura din viața mamei lui printr-un gest simbolic sau printr-un fel de persecuție dură. Aceasta pentru că el a atentat
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
se dă“ la un băiat, el poate simți nu numai repulsie, ci și frică. Grija pentru propriul organ sexual vine, după cum spun psihanaliștii, din teama de castrare, iar o femeie cu prea multă forță poate provoca o asemenea teamă. Realizând psihanaliza unor povești cu zâne, Bruno Bet telheim a arătat că atât zânele, cât și cotoroanțele pot trezi frica de castrare în subconștientul unui băiat. Revenind la oile noastre, una dintre fricile cele mai răs pândite în rândul băieților este frica
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
heroes y tumbas începe cu menționarea statuii lui Ceres, zeița fecundității, sărbătorită în Eleusis prin ritualuri misterioase că zeița a lumii de dincolo de mormânt, originea și sfârșitul tuturor lucrurilor. Se începe cu femeia-mamă și se termină cu ea. Studiile de psihanaliza, Freud cu precădere, demonstrează importantă relației mamă-fiu în structurarea psihicului copilului. În cazul copilului Ernesto, relațiile dintre nou-născut și mama au la bază suferință. Doliul mamei după copilul pierdut îl influențează mult pe noul-născut, în care mama îl vede pe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
condiției umane, remarcă Nelly Martínez.115 Este esențial să ne referim la adeziunea să la suprarealism și psihanaliza, pe care le folosește că pe calea cea mai sigură de a a pătrunde în misterele lumii. Există o puternică legătură între psihanaliza și conceptul de inconștient; inconștientul servește de mediator între lumea sensibilă și inteligibilul, iar inconștientul este cel care poate explica boală mentală de care par să sufere Juan Pablo Castel, Fernando Vidal, poate chiar toată familia Vidal Olmos în general
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
el însuși, "orice român are ceva din autobiografia scriitorului"): simbologia maternității, figură mamei, sub forme diferite: tabloul pe care il pictează Juan Pablo Castel și care îi atrage atât de mult atenția Mariei Iribarne 118 se numește "Maternitate", iar în psihanaliza matricea mamei este comparată cu tunelul din care, pe de altă parte, Castel nu va reuși să iasă niciodată. De aceea, omorând-o pe María (numele femeii-mamă prin antonomasie), protagonistul își omoară propria mamă și, într-o anumită măsură, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
poate fi mai inactiva ca mine", făcând referire la eternă să condiție de parazit desprins din arborele existenței comune și firești, pe care noi, ceilalți muritori, o numim normală. Într-un interviu aproape uitat pe care l-a dat părintele psihanalizei, Sigmund Freud, acesta afirmă că cele două condiții sine qua non pe care trebuie să le îndeplinească o ființă umană ca să poată fi considerată mai mult sau mai putin normală sunt: să fie capabilă să iubească și să muncească. Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
trimitere la Sartre și Freud. Interesul lui Castel pentru María că figură a mamei este, fără îndoială, oedipal, iar o parte a acestui interes este transmis cititorului prin visele lui Castel, și el obsedat de figură mamei, posibil profil de psihanaliza freudiana: Când eram mic și eram disperat la gândul că mama într-o zi ar putea muri (...), nu-mi imaginăm că mama mea ar putea să aibă defecte. Acum, că nu mai este, pot spune că era așa de bună
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mi s-a ascuns încă din vremurile cele mai îndepărtate"? Dacă această "profunzime familiară" se ascunde de mine, dacă este reticentă în a-și dezvălui secretul, poate că e tocmai din cauza acestei apartenențe, a acestei proximități sau a acestei "intimități". Psihanaliza ne-a arătat că ceea ce se află cel mai aproape de noi este uneori lucrul cel mai îndepărtat, cel mai inaccesibil. Dacă profunzimea animalului rămâne pentru noi un mister, aceasta se întâmplă și din pricina a ceea ce Bataille numește "abandonul suveran", din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
crescut doar de mama lui, Smaranda, care s-ar putea să nu-și formalizat niciodată legătura cu Ștefan. Dan Grădinaru, autorul unei biografii a lui Creangă, consideră că narațiunea îl prezintă pe Nică drept „un singuraticși, folosind o terminologie din psihanaliză, vede întregul volum ca pe o dovadă a unui „complex de detronareși a unui accent excesiv pus pe dragostea maternă. Aceste abordări au primit comentarii negative din partea criticului Luminița Marcu, care a discutat „deformarea efectuată de Călinescu prin interpretarea personalității
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pictor comunist, ale unui muzician în serviciul clasei muncitoare, ale unui filosof disciplinat, ale unui intelectual conștient. În biologie, comitetul central al PCUS va vota la începutul lunii august 1948 raportul Lisenco, aruncînd în uitare teoriile fumegoase ale burghezului Mendel, psihanaliza este considerată o mistifiare etc. Trebuia să se impună o știință proletară în fața științei burgheze. Această politică îl face pe Stalin să se debaraseze de toate personalitățile pe care el le consideră stînjenitoare.Conducătorii comuniști ai Estului, foști brigadieri sau
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de Angela Martin, București, Editura Univers, 1997. Bachelard, Gaston, Apa și visele. Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1997. Bachelard, Gaston, Pământul și reveriile voinței, traducere de Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1998. Bachelard, Gaston, Psihanaliza focului, traducere de Lucica Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, București, Editura Univers, 1998. Blaga, Lucian, Trilogia cunoașterii, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969. Buranelli, Vincent, Edgar Allan Poe, traducere de Livia Deac, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. Caillois
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]