3,405 matches
-
a rolului său psihosocial, capacitatea de a-și cunoaște subordonații și grupul condus, factorii de personalitate și motivațiile care-i permit integrarea în rol. 3. Obiectivele cercetării Cercetarea pe care am inițiat-o și-a propus să identifice componentele competenței psihosociale în structura personalității liderului militar, ponderea acestor componente în ecuația de regresie a eficienței conducerii, structura factorială a competenței psihosociale, precum și eventualele aspecte diferențiale în structura competenței, în funcție de nivelul ierarhic în organizația militară. În cele ce urmează ne vom referi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
permit integrarea în rol. 3. Obiectivele cercetării Cercetarea pe care am inițiat-o și-a propus să identifice componentele competenței psihosociale în structura personalității liderului militar, ponderea acestor componente în ecuația de regresie a eficienței conducerii, structura factorială a competenței psihosociale, precum și eventualele aspecte diferențiale în structura competenței, în funcție de nivelul ierarhic în organizația militară. În cele ce urmează ne vom referi doar la rezultatele subsumate obiectivului de identificare a structurii factoriale a competenței psihosociale. 4. Demersul cercetării: subiecți și metode Subiecții
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a eficienței conducerii, structura factorială a competenței psihosociale, precum și eventualele aspecte diferențiale în structura competenței, în funcție de nivelul ierarhic în organizația militară. În cele ce urmează ne vom referi doar la rezultatele subsumate obiectivului de identificare a structurii factoriale a competenței psihosociale. 4. Demersul cercetării: subiecți și metode Subiecții cercetării au fost 100 de ofițeri din Marina Militară (17 sublocotenenți/aspiranți, 17 locotenenți, 18 căpitani, 23 maiori/locotenent-comandori și 23 locotenent-colonei/căpitan-comandori) cu vârsta medie de 34,6 ani și AS=6
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ofițeri din Marina Militară (17 sublocotenenți/aspiranți, 17 locotenenți, 18 căpitani, 23 maiori/locotenent-comandori și 23 locotenent-colonei/căpitan-comandori) cu vârsta medie de 34,6 ani și AS=6,73. În cele ce urmează vom aborda dimensiunile, variabilele și indicatorii competenței psihosociale a liderului militar. Cadrele definitorii ale cercetării, precum și abordarea contingentă, în care succesul conducerii este în funcție de personalitatea liderului, caracteristicile subordonaților și caracteristicile situației [EC=f(L,Sb,St)] impun abordarea competenței psihosociale pe trei dimensiuni: dimensiunea cognitiv-informațională; dimensiunea motivațional-aptitudinală; dimensiunea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
urmează vom aborda dimensiunile, variabilele și indicatorii competenței psihosociale a liderului militar. Cadrele definitorii ale cercetării, precum și abordarea contingentă, în care succesul conducerii este în funcție de personalitatea liderului, caracteristicile subordonaților și caracteristicile situației [EC=f(L,Sb,St)] impun abordarea competenței psihosociale pe trei dimensiuni: dimensiunea cognitiv-informațională; dimensiunea motivațional-aptitudinală; dimensiunea relațional-comportamentală. Într-o exprimare cvasimetaforică, un autor arăta că dimensiunile competenței psihosociale a liderului militar pot fi exprimate prin formula „savoir, vouloir, pouvoir” (Pasquasy, 1960, pp. 169 și urm.). 4.1. Dimensiunea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care succesul conducerii este în funcție de personalitatea liderului, caracteristicile subordonaților și caracteristicile situației [EC=f(L,Sb,St)] impun abordarea competenței psihosociale pe trei dimensiuni: dimensiunea cognitiv-informațională; dimensiunea motivațional-aptitudinală; dimensiunea relațional-comportamentală. Într-o exprimare cvasimetaforică, un autor arăta că dimensiunile competenței psihosociale a liderului militar pot fi exprimate prin formula „savoir, vouloir, pouvoir” (Pasquasy, 1960, pp. 169 și urm.). 4.1. Dimensiunea cognitiv-informațională O primă variabilă majoră, în concepția noastră, o constituie cunoașterea rolului psihosocial de către liderul militar. Pentru aceasta am elborat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cvasimetaforică, un autor arăta că dimensiunile competenței psihosociale a liderului militar pot fi exprimate prin formula „savoir, vouloir, pouvoir” (Pasquasy, 1960, pp. 169 și urm.). 4.1. Dimensiunea cognitiv-informațională O primă variabilă majoră, în concepția noastră, o constituie cunoașterea rolului psihosocial de către liderul militar. Pentru aceasta am elborat CHESTIONARUL CR, cu cinci categorii comportamentale de conducere: considerație pentru subordonați (CR1); motivarea subordonaților (CR2); preocuparea pentru rezolvarea sarcinii cu ajutorul subordonaților (CR3); clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii subordonaților (CR4); flexibilitatea comportamentală a liderului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
subordonaților (CR4); flexibilitatea comportamentală a liderului militar (CR5). Indicatorii de fidelitate și validitate obținuți pentru Chestionarul CR sunt semnificativi, astfel că instrumentul a fost folosit atât pentru autoevaluare, cât și pentru interevaluarea comportamentelor de rol specifice liderului militar. Esența competenței psihosociale o constituie raportarea adecvată la subordonați, premisa acestei raportări constând în cunoașterea personalității lor. Pentru aceasta au fost elaborate mai multe probe pentru diagnosticarea gradului de corectitudine a cunoașterii personalității subordonaților de către subiecții (liderii) eșantionului. Drept criteriu obiectiv al cunoașterii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în total 12 variabile; de asemenea, pentru variabilele LBDQ se va folosi notația consacrată în literatura de specialitate. Variabila-criteriu eficiența conducerii (EC) este o variabilă instituțională, respectiv calificativul acordat subiecților, comandanți militari, de către eșaloanele superioare. 5. Structura factorială a competenței psihosociale a comandantului militar. Rezultate și interpretări Problema esențială a analizei factoriale, în fapt scopul său fundamental rezidă în reducerea complexității: întreaga colecție de date care descrie cu acuratețe maximă o anumită informație poate fi redusă la un număr minimal de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
procent tot mai mic de varianță, iar reținerea sa în analiză nu ar mai avea sens. EMBED Word.Picture.8 Figura 1. Graficul saturației în factori (scree-plot) În urma analizei matematice au fost identificați și reținuți opt factori constitutivi ai competenței psihosociale a liderului militar. S-a constatat că factorii sunt foarte consistenți în ceea ce privește participarea variabilelor la factor, precum și faptul, normal, într-o astfel de analiză și justificat din punct de vedere psihologic, al numărului inegal de variabile ce participă la fiecare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
VIII (3,72%) include capacitatea de motivare a subordonaților, CR2 (0,75, capacitatea efectivă de motivare a subordonaților). Prezența constantă și relevantă a variabilelor legate de motivarea subordonaților ne permite să afirmăm că aceasta este o componentă esențială a competenței psihosociale a liderului militar. Arătam, într-un paragraf anterior, că în domeniul militar se exercită o conducere ce conține un amestec subtil de tranzacțional și de motivare superioare. Ceea ce poate oferi un lider militar în tranzacția sa cu nivelul executiv este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
nivelul executiv este, totuși, destul de puțin în comparație cu managerul organizației economice. Resursa de bază rămâne motivarea superioară. Considerăm că, prin identificarea celor opt factori generați de 41 de variabile corelate semnificativ cu eficiența conducerii, ipoteza noastră privind structura factorială a competenței psihosociale s-a validat. 6. Concluzii Structura factorială a competenței psihosociale a conducătorului militar este o realitate multidimensională, cu componente cognitive, motivațional-aptitudinale și relațional-comportamentale. Validarea acestei structuri s-a făcut și indirect, în sensul că în ecuația de regresie a eficienței
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Resursa de bază rămâne motivarea superioară. Considerăm că, prin identificarea celor opt factori generați de 41 de variabile corelate semnificativ cu eficiența conducerii, ipoteza noastră privind structura factorială a competenței psihosociale s-a validat. 6. Concluzii Structura factorială a competenței psihosociale a conducătorului militar este o realitate multidimensională, cu componente cognitive, motivațional-aptitudinale și relațional-comportamentale. Validarea acestei structuri s-a făcut și indirect, în sensul că în ecuația de regresie a eficienței conducerii militare au intrat variabile semnificative din fiecare dimensiune. Implicațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a fi în întregime conștienți și care este foarte bine explicat de psihologia socială a angajamentului și de aplicațiile ei (Beauvois și Joule, 1982, 1988, 2002). Teoriile angajamentului au și numeroase aplicații, unele probate în proiecte de anvergură europeană. Teoria psihosocială a angajamentului, în alte formulări a atașamentului, pleacă de la premisa că principalul mijloc de influențare a comportamentului uman pe termen mediu și lung nu este informarea, nici măcar persuadarea, ci angajamentul; mai precis, obținerea unui prim angajament al subiectului. Teoria angajamentului
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
limitat în acțiune de obiectivele generale ale proiectului, de codul deontologic al supervizorului, de profesiunea supervizorului, de capacitățile sale, de rolurile jucate în comunitate, de politica finanțatorului etc. Desigur, acțiunile suportive realizate de supervizor trebuie să țină cont, alături de dimensiunea psihosocială menționată, de factorii politici, economici și identitari, de „combinația subtilă” a acestora la nivel comunitar (Sandu, 2005, pp. 64-70). Supervizarea ca proces de comunicare Comunicarea este un proces de influență (McQuail, 1997) și, la limită, putem fi de acord că
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
suportivă (axată pe asistare și împuternicire) Supervizarea convențională (axată pe control) Avantajele, „ce se face bine”, caracteristici favorabile Supervizarea supervizării (asistarea supervizorului de către un expert tehnic sau chiar facilitator) scade riscul de a greși din punct de vedere tehnic sau psihosocial și poate deschide noi posibilități de dezvoltare proiectului sau comunității. Distanțele dintre supervizați și agenția de implementare sunt mai scurte din punct de vedere decizional. Controlul comunității asupra execuției și beneficiilor proiectului este unul efectiv, datorat procedurilor de transparență. Timpul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de deposedare, de privație a unei satisfacții considerată legitimă, au atras atenția psihologilor și psihiatrilor, orientând invesitațiile și efortul acestora spre explicații și prevenirea abaterilor de la normă. Contribuția oamenilor de știință în acesr domeniu dobândește astfel o importantă semnificație etică, psihosocială. juridică și ideologico-politică. Analiza conceptului de frustație îl obligă pe Tiberiu Rudică să facă un judicios examen critic al concepțiilor psihologice contemporane și să ajungă la concluzia că atât echilibrul în acest proces de metabolism psihosocial, cât și deviațiile comportamentale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o importantă semnificație etică, psihosocială. juridică și ideologico-politică. Analiza conceptului de frustație îl obligă pe Tiberiu Rudică să facă un judicios examen critic al concepțiilor psihologice contemporane și să ajungă la concluzia că atât echilibrul în acest proces de metabolism psihosocial, cât și deviațiile comportamentale respective, nu pot fi înțelese și explicate decât prin prisma unei viziuni sintetice și unitare asupra personalității și conduitei umane. Fenomenul frustrației ni se prezintă, astfel, ca o reacție sau atitudine a personalității în care se
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sarcinilor sale depinde în mare măsură de organizarea acestui colectiv, de colaborarea dintre muncitori, pe de o parte, și dintre muncitori și conducere, pe de alta, de sistemul de supraveghere, îndrumare și control, ca și de alți factori de natură psihosocială, a reușit să facă o descriere sugestivă, prin intermediul unor exemple interesante luate din domeniul muncii industriale, a celor patru caracteristici de bază ale comportamentului frustrării: „agresiunea”, „regresiunea”, „fixarea”, „resemnarea”. Ținând seama de faptul că între individ și microgrupul din care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
să asigure dezvoltarea - A.H. Murray construiește o teorie prin excelență motivațională asupra personalității, centrată pe ideea de direcționalitate. Deci încearcă să acorde o importanță egală, în edificarea personalității, predispozițiilor ereditare, influențelor suferite de-a lungul evoluției ontogenetice, și contextului psihosocial prezent, A.H. Murray leagă și el fenomenul de frustrație, în primul rând, de conflictele intrapersonale, de jocul dintre elementele și forțele intrapsihice (cum ar fi: „pulsiunile”, „procesele dominante”, „tendințele direcționale” ale individului), considerând „personalitatea” ca o formă organizatoare și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
muncii sub aspectul gradului de Înzestrare tehnică PAGEREF Toc75847724 \h 98 HYPERLINK \l " Toc75847725" 3.2.1.2.2. Analiza productivității muncii prin factori ai potențialului uman PAGEREF Toc75847725 \h 104 HYPERLINK \l " Toc75847726" 3.2.1.2.3. Factori psihosociali ai productivității muncii PAGEREF Toc75847726 \h 109 HYPERLINK \l " Toc75847727" 3.2.2. Efectele economice ale creșterii productivității muncii PAGEREF Toc75847727 \h 111 HYPERLINK \l " Toc75847728" 3.3. Conflictele de muncă și analiza acestora PAGEREF Toc75847728 \h 118 HYPERLINK \l
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
a productivității muncii, vom sistematiza analiza factorială pe următoarele direcții: analiza productivității muncii prin prisma factorilor și căilor legate de mijloacele de muncă, respectiv a gradului de Înzestrare tehnică a salariaților; analiza productivității muncii prin factori ai potențialului uman; factori psihosociali ai productivității muncii. 3.2.1.2.1. Analiza productivității muncii sub aspectul gradului de Înzestrare tehnică Între productivitatea muncii și schimbările produse asupra mijloacelor de muncă, tehnologiilor de producție și ridicării gradului de Înzestrare tehnică există o relație directă
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
structură organizatorică. Sporul de productivitate a muncii determinat de modificarea numărului de personal și a structurii acestuia se calculează ca diferența dintre perioada curentă și perioada de bază, astfel: EMBED Equation.3 (3.51) 3.2.1.2.3. Factori psihosociali ai productivității muncii În creșterea productivității muncii se reflectă și factori care țin de specificul factorului uman. Evidențierea dimensiunilor multiple ale potențialului uman, activitatea diferitelor grupuri ce Îl alcătuiesc, modalitatea constituirii acestora, implicarea omului ca ființă „totală“ În procesul de
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
reprezintă optimizarea relației om - mediu social care are În vedere faptul că Între productivitatea muncii și factorii psihologici, cum ar fi: climatul În muncă, relațiile formale și neformale, coeziunea grupului, fluctuația ș.a., are loc o relație cauză-efect. Evidențierea efectelor factorilor psihosociali asupra productivității muncii se poate realiza prin metodele corelației statistice. Integrarea În muncă este un proces de natură socio-economică ce reflectă asimilarea culturii profesionale și adaptarea individului la exigențele profesiei, astfel Încât aceasta Îndeplinește rolul de mediator Între cauză (caracteristicile socioprofesionale
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
asupra productivității muncii. Studiul relațiilor umane În cadrul firmei, În sensul observării relațiilor de organizare a muncii văzute pe verticală (relații ierarhice), care reprezintă sistemul de conducere și pe orizontală (relații funcționale), adică legăturile de colaborare, impune o abordare sociologică. Climatul psihosocial, ca indicator sintetic al relațiilor interpersonale, este influențat de modul de exercitare a conducerii. Alături de factorii mediului fizic, cei psihosociali influențează productivitatea muncii prin caracterul integrativ sau dezintegrativ care Îl au asupra grupului de muncă. Deși a fost analizată separat
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]