3,265 matches
-
iar aceasta este asociată cu tulburări psihice (psiho-emoționale și de comportament). Acest tip de client - tipul I de client - se adresează consilierului din cauza distresului psihologic asociat tulburării genetice. Deși se poate aborda și tulburarea genetică în cursul procesului, componenta de psihoterapie, focalizată pe disfuncțiile psihologice asociate tulburării genetice, este dominantă. Clientul are o tulburare genetică identificată (sau care implică mecanisme etiopatogenetice genetice), iar problema este asociată cu riscul transmiterii acestei tulburări la copii. Acest tip de client - tipul II de client
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1978). Adaptând această definiție la domeniul clinic, mitul este o conceptualizare clinică despre care nu știm sigur dacă este sau nu adevărată (în baza literaturii de specialitate). Teza „conceptualizarea clinică nu trebuie să fie adevărată pentru a fi utilă în psihoterapie”, deși greu de înțeles și de acceptat pentru unii practicieni și cercetători, este o realitate care se bucură de un enorm suport experimental (pentru detalii, vezi Frank, 1973; Kirsch, 1990). Merită menționat aici că, în ciuda a ceea ce credea la început
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a fi adevărat (mitul)! Atunci când conceptualizarea clinică se dovedește a fi adevărată - se bazează pe teorii validate științific - ea dobândește calitatea de explicație clinică. În consilierea genetică, acest lucru este fundamental și obligatoriu, fapt care o deosebește de conceptualizările din psihoterapie. Altfel spus, se încearcă mereu utilizarea unei conceptualizări care este și validată științific. Trebuie înțeles însă că, uneori, mecanismele etiopatogenetice implicate în apariția tabloului clinic nu sunt cunoscute; situația este similară celei din medicină, unde nu se cunosc încă mecanismele
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
aderența la tratament a pacientului. În principiu, procedurile/tehnicile de intervenție terapeutică în consilierea genetică vizează următoarele niveluri: 1) cognitiv (de exemplu, modificarea cognițiilor disfuncționale); 2) comportamental (de exemplu, modificarea comportamentelor dezadaptative); 3) psihofiziologic/biologic (modificări biologice prin tehnici de psihoterapie - de exemplu, relaxare - și medicale). Modificările de la aceste niveluri se exprimă apoi în modificări la nivel afectiv-emoțional/subiectiv. Toate procedurile noastre de intervenție pot viza, separat sau simultan, palierul cognitiv, comportamental și/sau psihofiziologic/biologic; așadar, ele sunt intervenții cognitiv-comportamentale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
and behavior change. New York: John Wiley. Coulson, A.S., Glasspool, D.W., Fox, J. și Emery, J. (2000) Computerized genetic risk assessment and decision support in primary care. Informatics: The Journal of Informatics in Primary Care. David, D. (2006a). Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale. Iași: Editura Polirom. Ehling, U.H. (1991). Genetic risk assessment. Annual Review of Genetics, 25, 255-280. Frank, J.D. (1973). Persuation and healing. Baltimore: John HopkinsUniversity Press. Hunt, S.C., Williams, R.R. și Barlow, G.K. (1986). A comparison of
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Covic, M., Dimofte, I., Puiu, J., Sandovici, I. (2004). Variabilitatea genetică. În M. Covic, D. Ștefănescu & I. Sandovici (ed.), Genetică medicală. Iași: Polirom. Covic, M., Ștefănescu, D., Sandovici, I. (2004). Genetică medicală. Iași: Polirom. David, D. (2006). Psihologie clinică și psihoterapie. Fundamente. Iași: Editura Polirom. Duchaine, B., Cosmides, L. și Tooby, J. (2001). Evolutionary psychology and the brain. Current Opinion in Neurobiology, 11, 225-230. Ehling, U.H. (1991). Genetic risk assessment. Annual Review of Genetics, 25, 255-280. Evolutionary Psychology. Psychological Aspects
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
complexe dintre genetic și mediu în determinarea unor tulburări specifice la indivizi specifici și modul de diagnostic și/sau tratament al acestor tulburări. Precizia și impactul consilierii genetice sunt asigurate atât de dezvoltările din genomică, cât și de cele din psihoterapie. În momentul actual, consilierea genetică este un demers riguros, comparabil ca eficiență și costuri cu tratamentele medicale și psihologice clasice. Coroborând aceste demersuri, putem spune metaforic că mintea umană este expresia spirituală a biologicului, iar biologicul, la rândul său, este
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Artterapia este o modalitate de intervenție „psihoterapeutică mediată prin producții vizualplastice (picturale, grafice, de modelaj, sculptură, măști, colaje etc.) și prin alte moduri de expresie artistică (muzică, poezie, teatru, dans, expresii corporale). Artterapia poate fi considerată ca o formă de „psihoterapie prin mediere artistică” prin care clientul/persoana are posibilitatea să-și exprime imediat o serie de trebuințe sau dorințe prin intermediul unui produs artistic, făcând să intre În joc operațiile mintale proprii inconștientului. Cu alte cuvinte, artterapia reprezintă o formă de
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
psihanalitice și psihoterapeutice ale începutului de secol XX, fapt care a condus chiar la o "reformă terminologică" în asistența socială din epocă. Astfel, termenul de "tratament" a fost înlocuit cu cel de "terapie", vorbindu-se frecvent despre terapia socială, socioterapie, psihoterapie, terapie de sprijin etc. În ceea ce privește obiectivele urmărite prin asistența derulată după modelul medical, acestea aveau în vedere: tratament curativ (cel care se adresa persoanelor și familiilor deja afectate de disfuncții sociale și psihosociale), tratament preventiv (care se adresa clienților aflați
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
două, se derula în tradiția curentelor de educație populară în domeniul sanitar, economic, social etc). În primele decenii ale veacului XX, se consideră că existau două forme de tratament social, în funcție de "traseul" urmat de acțiunea asistențială: * tratamentul direct (numit și psihoterapie) se adresa nemijlocit clientului individual, acordându-i sprijin psihologic și dezvoltându-i capacitatea înțelegerii de sine, ca premisă a refacerii capacității de funcționare socială normală; * tratamentul indirect (sau socioterapia) era centrat pe mediul exterior clientului; acționând asupra mediului familial și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
client să funcționeze normal. Pentru aceasta, este necesar ca însuși clientul să fi resimțit nevoia unei astfel de schimbări, conștientizându-și elementele de blocaj și inadaptare. Tehnicile de clarificare ("ventilația", confruntarea și clarificarea) fac apel la tehnicile psihanalizei și al psihoterapiei, iar pentru utilizarea lor sunt necesare niște condiții de garanție din partea clientului: a) să aibă un Eu suficient de puternic pentru a suporta introspecția; b) să fie convins de faptul că o mai bună utilizare a anumitor mecanisme de apărare
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
centrării pe client 7.1 Cadru conceptual "C.Rogers a construit și utilizat teoria centrată pe client, aceasta însemnând că pacientul, clientul, trebuia lăsat să se exprime, înlăturând progresiv, treptat, obstacolele ce îl împedicau să ajungă la propriul adevăr"28. Psihoterapia centrată pe client s-a dezvoltat începând cu anii 1940 ca o puternică reacție față de psihanaliză, obiectivul principal fiind "ajutarea pacientului să se accepte pe sine". 29 În domeniul asistenței sociale, această teorie s-a constituit ca fiind una din
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și metodă în asistența socială, Editura Fundației Axis, Iași, 1995, p 144. 28 Ion Ionescu, Metodologia cercetării socialului.Repere pentru asistenții sociali în Tratat de asistență socială coord G.Neamțu, Editura Polirom, Iași, p. 241. 29 Irina Holdevici, Elemente de psihoterapie, Editura All, București, 1996, p. 71. 30 Cristina Neamțu, Personalitatea-determinant fundamental în asistența socială, în Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, p. 205, 2003. 31 Vasile Miftode, Metoda rețelelor și acțiunilor sociale, în Miftode, V.; Rahmania, N., Acțiune socială
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de interesul, disponibilitatea și de timpul extrem de puțin al cititorului. 79 De asemenea, mai multe despre empatie, cititorul poate găsi între multe alte studii deosebit de interesante (cum ar fi lucrarea apărută la Editura Trei, în anul 2011, intitulată Empatie și psihoterapie, coordonată de A.C. Bohart și L.S. Greenberg) și în volumul Educația, profesorul și vremurile, apărută în anul 2009, la Editura Paralela 45, din Pitești. 80 De menționat faptul că "un gest izolat sau o atitudine izolată nu sunt semnificative. Numai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Lucrare publicată cu sprijinul Universității "Petre Andrei" din Iași Seria Psihologie este coordonată de Ștefan Boncu Camelia DINDELEGAN este lector universitar doctor la Universitatea din Oradea (Facultatea de Șiinte SocioUmane, Departamentul de Psihologie). Psiholog principal autonom (psihologie clinică) specializat în psihoterapii cognitive și comportamentale, psihologie aplicată în domeniul securității naționale, psiholologie educațională, consiliere școlară și vocațională. Coordonator al Laboratorului de Psihologie și Terapii Nemedicamentoase la Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavriil Curteanu" Oradea (Secția Psihiatrie). Supervizor în psihologie clinică. Doctor în Psihologie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
140 7.2.2.2. Tratamentul delirium-ului / 141 7.2.3. Amnezia / 142 7.2.3.1. Cauze și tratament în tulburările amnestice / 143 7.2.4. Aspecte legate de gen și cultură / 144 7.3. Bolile cronice și psihoterapia la vârstnici / 145 7.3.1. Depresia, anxietatea, tulburările legate de consumul de alcool și insomnia / 147 Capitolul 8. Tulburări depresive / 149 8.1. Delimitarea conceptuală a depresiei / 149 8.2. Clasificarea tulburărilor depresive / 150 8.3. Criterii de diagnostic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Teorii biologice / 168 8.6.2. Teoria psihanalitică asupra depresiei / 181 8.6.3. Modele cognitiv-comportamentale asupra depresiei / 182 8.6.4. Modele social-cognitive asupra depresiei / 185 8.6.5. Teoria cognitivă asupra depresiei Aaron T. Beck / 189 8.7. Psihoterapia în depresie / 197 8.7.1. Terapii psihosociale asupra depresiei / 197 8.8. Diferențe de gen și vârstă în depresie / 203 8.8.1. Explicații biologice și interpretări sociale / 203 8.8.2. Depresia la adolescenți, adulți și bătrâni / 205
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihosociale asupra depresiei / 197 8.8. Diferențe de gen și vârstă în depresie / 203 8.8.1. Explicații biologice și interpretări sociale / 203 8.8.2. Depresia la adolescenți, adulți și bătrâni / 205 8.9. Intervenția în depresie: medicamente sau psihoterapie? / 207 8.9.1. Diminuare și remisie în depresie / 208 8.9.2. Intervenția medicamentoasă și forme de psihoterapie în depresie / 210 Capitolul 9. Suicidul / 215 9.1. Delimitări conceptuale / 215 9.2. Deznădejdea ca factor mediator între depresie și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și interpretări sociale / 203 8.8.2. Depresia la adolescenți, adulți și bătrâni / 205 8.9. Intervenția în depresie: medicamente sau psihoterapie? / 207 8.9.1. Diminuare și remisie în depresie / 208 8.9.2. Intervenția medicamentoasă și forme de psihoterapie în depresie / 210 Capitolul 9. Suicidul / 215 9.1. Delimitări conceptuale / 215 9.2. Deznădejdea ca factor mediator între depresie și suicid / 216 9.3. Teorii psihologice privind suicidul / 218 Capitolul 10. Tulburările anxioase / 225 10.1. Prezentare generală / 225
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburările obsesiv-compulsive / 270 10.6.4. Tratamentul pentru tulburările obsesiv-compulsive / 271 10.6.5. Integrarea bio-psiho-socială / 272 Capitolul 11. Intervenția în timp de criză / 275 11.1. Scurt istoric și câteva repere teoretice privind intervenția în criză / 275 11.2. Psihoterapia pe termen lung versus intervenția în situații de criză / 278 11.3. Evaluarea și intervenția / 280 11.3.1. Planificarea și implementarea intervenției / 281 11.4. Eficiența intervenției timpurii în atacul de panică / 282 11.5. Prevenția, intervenția în criză
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și își percepe simptomele. Este pacientul destul de puternic pentru a-și depăși simptomele sau are o stimă de sine scăzută și nu-și poate depăși condiția? Dacă un client crede că simptomele sale sunt de natură biologică se poate opune psihoterapiei. În același fel, dacă un client consideră că simptomele se datorează relațiilor pe care le are cu ceilalți, nu va dori să ia medicamente pentru a scăpa de simptome. d) În al patrulea rând, psihologul trebuie să obțină informații legate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu are anumite probleme cum ar fi: dependență clinică, tulburări de atenție sau depresie. 2) Determinarea scopului interviului psihologul clinician trebuie să aibă bine în vedere care este obiectivul acelui interviu. Acesta poate fi: punerea unui diagnostic, stabilirea tratamentului, începerea psihoterapiei, sau chiar toate trei. 3) Clarificarea parametrilor interviului este, de fapt, o informare a pacientului despre cum va decurge interviul și care este rolul lui în interviu. 4) Conceptualizarea interviului ca "o muncă în doi" psihologul își informează pacientul că
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Conținutul acestei noțiuni este nivelar, astfel: neurofiziologic a roși, a transpira; motric a ridica un braț, a întoarce capul; al tranzacțiilor individului cu mediul fizic; al tranzacțiilor între indivizi a răspunde la salut, a amenința etc. O dată cu dezvoltarea tehnicilor de psihoterapie cognitiv-comportamentală, tot mai mulți psihologi includ în sfera noțiunii de comportament și alte două tipuri de manifestări: gândurile sau comportamentul cognitiv și sentimentele, emoțiile sau comportamentul psiho-emoțional. Indiferent de nivelul de analiză al comportamentului și de obiectivele (clinice, de cercetare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
moment dat. S-a demonstrat că scorurile la scala stare X1 cresc în urma variatelor tipuri de stres și descresc în urma antrenamentului de relaxare. Această scală este un bun indicator al nivelului de anxietate tranzitorie resimțită de pacienți în terapia comportamentală, psihoterapie, consiliere sau în domeniul psihiatric. Scala trăsătură (X2) oferă posibilitatea depistării tendințelor de personalitate anxiogene sau evaluării persoanelor care se confruntă cu probleme de tip nevrotic sau anxiogen. STAI a fost conceput în așa fel încât să poată fi autoadministrat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
exemplu, în isterie); în alte cazuri, sub impactul unui eveniment psihotraumatizant șocant, apar și tulburări de conștiință (stări crepusculare), mai ales la persoane dependente, imature și/sau histrionice. Agitația psihogenă (sau afectogenă, după unii autori) beneficiază pe lângă terapie farmacologică, de psihoterapie sub diferite forme, cu foarte bune rezultate. Agitația psihomotorie este destul de frecvent întâlnită în multe alte boli psihice, dintre care amintim: psihoze delirante acute, demențe (presenilă, senilă, vasculară, posttraumatică, alcoolică), depresia de involuție, tulburarea organică de personalitate, atacul de panică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]