2,234 matches
-
oarecum pe un făgaș normal. Mama se ocupa de copii, iar tata mergea zilnic la muncă, fiind apreciat pentru priceperea și seriozitatea de care dădea dovadă la orice activitate ar fi fost solicitat. Se întorcea în fiecare seară acasă cu puținul pe care-l câștiga, oferindu-l mamei cu bucurie pentru bunul mers al gospodăriei. Aveam ambii părinți lângă noi, simțeam și vedeam la fiecare pas și în fiecare moment grija, protecția și dragostea permanentă a doi părinți model, conștienți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
-n soare" (Serghei Esenin) Nu. Nici n-am văzut, nici n-am auzit, nici n-am simțit vreun semn care să ne arate vreo iminentă răsturnare de situație din viața noastră. Nici n-am fi dorit-o; ne mulțumeam cu puținul pe care-l aveam; nu voiam mai mult: nu eram lacomi. Trecuserăm prin cumplita foamete din Moldova, iar aici aveam tot ce doream. Nu trăiam într-un palat, ci într-o căsuță prăpădită; nu aveam nici paturi, ci ne culcam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și - s-o spunem exact - prin calitatea celui ce o reprezintă, fiind una cu destinele ei. Cei ce rostesc numele României spun astăzi Nicolae Ceușescu. 25 de ani e foarte mult pentru un om, e însă puțin pentru o țară. Puținul acestei vârste - 25 de ani - măsoară o epocă, pe care cei mai tineri o numesc eră. Eu i-aș spune vârsta noastră republicană, de fapt cea mai tânără vârstă a României eterne.“ (Tribuna României, 1 ianuarie 1973) NICOLESCU Vasile „Nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ziar, "lucruri mărunte înregistrate pro memoria), plus alte titluri. Orașul amintirilor, acum la a treia ediție, este cartea sa reprezentativă. O patetică dovadă de afecțiune constantă. Constantin CIOPRAGA Celei care prin devotamentul și prin afecțiunea sa m-a ajutat la puținul bine pe care am reușit uneori să-l fac; celei lângă care am trăit înainte de a le scrie multe din paginile acestei cărți plină de fantomele trecutului: SOȚIEI MELE. În căutarea trecutului Dacă m-ar întreba cineva, astăzi, de ce am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
poetului de la Junimea, colonel Șerbănescu, dintr-o poezie în care, cu mijloace de o naivitate dezolantă, descrie o furtună: "E grozav, dar e frumos!". Uitând aproape suferințele nenorociților pe care apa-i surprindea adeseori noaptea, risipindu-le și distrugându-le puținul avut agonisit cu trudă, contemplam spectacolul acesta "grozav dar frumos", grație căruia micul râu de culoarea mâlului pe care-l târa greoi cu el către vagul său destin, se reabilitase cu totul în ochii mei. Odată, îmi povestea cineva, pe timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
istorică, n-au putut avea loc. * Așadar, presa din Iași are exact vechimea celei din București. Ba, dac-ar fi să credem un document ale cărui afirmații nu s-au putut verifica până acum, primul ziar românesc (în Principate, cel puțin) ar fi apărut la Iași, cu câteva decenii înaintea "Albinei" lui Asachi. Aceasta s-ar fi petrecut pe la 1790, în timpul ocupației austriace. (E curios: Albina și Curierul au apărut tot în timpul unei ocupații străine, sub cea rusească). Într-un memoriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în "Amintirile..." lui Panu și ale lui Iacob Negruzzi, sau în prețioasa colecție de documente a d-lui Torouțiu sau în numeroasele relațiuni, note și evocări risipite câte puțin pretutindeni, de vreo treizeci și mai bine de ani, sau din puținul ce am putut afla din povestirile orale, adeseori îndoielnice, ale celor care au trăit în mediul Junimii. În cartea sa "Către Noua Generație", raportându-se la epoca Junimii, d. S. Mehedinți pronunță undeva cuvintele: "a fost primăvara literilor române". Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
studentă în anul întâi n-ar trece examenul cu-așa ceva ; interpretări 5 cu indulgență, la nivelul serialului în familie, Silviu Petcu adus direct din Divertis cu accentul lui arăbesc cu tot ; regie 4 cu felicitări, Malvina Urșianu a uitat și puținul pe care-l știa acum vreo 30 de ani etc.) înseamnă a-i acorda mai multă importanță decât are. Singurul lucru important este că-ți dă o stare proastă. Iar ultimul lucru pe care mi-l doresc pe lumea asta
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
mergi acasă? Mai am puțină treabă... Ne mai strîngem încă o dată mîinile. Dinu face un semn de rămas bun și pleacă spre poartă, pe urmele lui Vlad și-ale Brîndușei. "Teona", exclam eu în gînd. Deci de la Dinu știe ea puținul cît îl știe despre mine: că beau vodcă și că beau din pahare cu sticlă groasă, așa cum spunea că va cumpăra și ea seara asta. Teona... Îmi telefonează de mult, dar abia azi mi-a dat de înțeles că ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Stancu a glosat și el pe marginea acestui subiect, Într-un articol politic intitulat „Între Ion și Ițic” : „Ion nu mai poate răbda. Cere pâine pentru copiii lui și grăunțe pentru boii lui. Și fiindcă nu i se poate da puținul pe care-l cere, este Îndemnat să-l tragă pe Ițic de perciuni, ceea ce Ion, Îndobitocit cum se află de mizerie, nu Întârzie să facă. După ce Ion va smulge perciunii lui Ițic, va băga de seamă că poartă pe umeri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de siguranța că strădaniile tale poartă în ele fructul realizării. Acest lucru înseamnă mult. Mă bucur enorm cînd îți aflu numele sub coloanele publicațiilor. Cu mine e mai greu. E chiar f[oarte] greu. Scriu prost, scriu puțin și-n puținul pe care-l scriu nu spun nimic. în caz că totuși spun ceva, au alții de spus altceva. Mă uitam la Bălăiță cu a lui ultimă „După 9 1/2” din Luceafărul. În afară de puțină senzualitate, un mare vid. El însă e copilul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu uităm soluția anti-țânțari și protectorul solar. Am ușoare rezerve față de calitatea acțiunii în fața unei mulțimi atât de pestrițe mulți participanți nu au încercat ayahuasca în viața lor și nu au prea multe idei apropo de ce se va întâmpla. Din puținul pe care îl cunosc, fiecare ceremonie este ceva special, fiecare participant trebuie să aibă o minte și mai ales un suflet cât mai liniștite și anumite alimente, în principiu, trebuie evitate. Ajung la concluzia că sesiunea va fi mai mult
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
cânta de zor un cântec popular al cărui refren l-am reținut: „Zâs-a badea c-a veni, Luna când o răsări. Luna văd c-a răsărit Și badea n-a mai venit!” După război, odată cu întoarcerea tatei acasă, cu puținul pe care l-am avut și cu adaosul de pământ prin reforma agrară din 1921, în casa noastră se simte un plus de spor material. Deși două din surorile mele mai mari muriseră în timpul războiului, eram totuși în casă doi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
venea chiar din partea directorului, care, spre a-l salva pe noul venit, deși era de altă specialitate, s-a încumetat să predea matematica la clasa noastră și a făcut acest lucru și în clasele 3 și 4. Interesul nostru pentru puținul ce ne preda era din ce în ce tot mai scăzut, orele de matematică se desfășurau atipic, de multe ori elevii mai buni răspundeau la lecții în locul celor mai slabi, deoarece profesorul nostru cu foarte multe dioptrii la ochelari nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
două clase de școală normală, mi-aș fi găsit locul în armată, unde aș fi putut ajunge subofițer. Ironia sorții!... Vara trecută refuzasem să merg la un liceu militar și să ajung ofițer de carieră, iar acum ne mulțumeam cu puținul oarecum probabil ce mi s-ar fi oferit mai târziu. Tata pleacă bucuros acasă, îmi lasă ceva bani de cheltuială și mai cumpără și ceva lucruri trebuitoare familiei, iar eu pornesc cu maximum de forță să recuperez timpul pierdut cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și am contribuit efectiv la scurtarea cu 6 luni a duratei războiului. Hitleriștii au avut un al doilea Stalingrad în România! Ieșim din adăpostul râpilor și revenim la casa închiriată din satul respectiv. Gazda noastră ne-a furat și din puținul ce-l mai aveam. Vremuri extrem de grele, lume rea, hapsână! Abia prin octombrie ne stabilim la Buzău în casa primitoare a socrului meu. Continuam să fiu în concediu medical. Scăpat din încleștarea războiului cu infirmitatea brațului stâng, era să fiu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mele. În final, sunt un om mulțumit de felul în care am trăit și de lupta pe care am dus-o cu lumea și evenimentele care s-au succedat. Am avut o anumită filosofie a vieții, m-am mulțumit cu puținul obținut prin muncă tenace de fiecare clipă. N-am râvnit la avere și la bunuri materiale nemuncite și pe unde am putut, am ajutat cu sfatul, cu atitudinea și cu banul propriu pentru a îndulci, a aduce o cât de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
transformăm în motiv de haz, căci n-aveam ce altceva face. Plecați pe la 9. 20 din localitate, în jurul orei 12. 30 eram deja întorși după un tur de forță demn de invidiat de toți cei ce practică alpinismul sportiv. Cel puțin treptele ultimei porțiuni, păreau că nu se mai sfârșesc, erau inegale și prea înalte și i-am mulțumit în gând călăuzei că nu s-a gândit să ne și urce pe acolo. Unele păreau că vin direct din cer, altele
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cărui nucleu este poetul (lungit Într-un șezlong, În Ithaca, statul New York). În vara aceea, eram mult prea tânăr pentru a zămisli o bogăție de „sincronizare cosmică“ (pentru a-l cita din nou pe filozoful meu). Dar am descoperit cel puțin că o persoană care speră să devină poet trebuie să aibă capacitatea de a se gândi la mai multe lucruri deodată. Pe parcursul lâncedelor hoinăreli ce-au Însoțit crearea primei mele poezii, m-am Întâlnit cu Învățătorul din sat, socialist Înfocat
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
își dojenește fără supărare, cu un fel de aroganță blândă, pedagogic, partenerul, când acesta greșește, gafează. Iar badea Emil gafează din ce în ce mai des, însuflețirea i s-a stins, de abia își mai poate ține ochii deschiși... Stop! Asta e tot, dar puținul acesta înseamnă enorm pentru mine acum, în mai 1996, când scriu aceste rânduri și când am în minte ideea romanului despre rai, despre raiul pe care omul și-l face, ca să spun astfel, cu mâna lui, pe cheltuiala lui, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o vază un crăciunel, sădit și crescut într-o vază mare de lut, umplută bine cu pământ, și de care se atașase în chip deosebit mama. Înflorea parcimonios, în același timp regulat și capricios, întotdeauna de Crăciun, dar nu - cel puțin al nostru - în fiecare an. Avea - când voia să aibă - niște flori superbe, de un roșu-roz delicat. Crăciunelul a murit înaintea mamei, care a murit în noaptea de Crăciun (24 spre 25 decembrie 1981). * Visez într-o noapte că trec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și nechirurgii operau în curtea spitalului, cum tăiau oasele mâinilor și picioarelor cu fierăstrăul medical, fără anestezieĂEu cred că țăranul e bun, indiferent de unde o fi el. Veneau femei ucrainience și rusoaice din satele vecine cu de-ale mâncării, din puținul lor, ca să dea celor care erau pe patul spitalului iar majoritatea erau direct pe pâmânt, în curte, din lipsă de locuri. Am văzut cum femeile plângeau în hohote pe soldații morți, acolo, în fața gropilor unde erau puși câte cinci numai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
comuna Slobozia Mare. Dl. Petru Grozavu președintele Societății Culturale „Dunărea și Marea” a lansat acțiunea cultural-filantropică „O carte pentru Sudul Basarabiei”, un apel la conștiință, un Îndemn la bine, o rugă către tot creștinul capabil să jertfească În favoarea aproapelui din puținul sau multul pe care Îl are.” O caldă rugăminte nea fost adresată să trimitem manuale de religie pentru cele 25 de școli românești din regiune Odesa cu cca. 10000 copii ceea ce ar fi Însemnat un imens sprijin cultural dacă Mitropolia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
resurse pe căi ocolite și neortodoxe, nu prin competiție transparentă și onestă ajungi, vrei nu vrei, la distribuții clientelare de posturi, resurse, venituri, măcar pe baza principiului mioritic și cumsecade: „ești om cu mine, sunt om cu tine”. Aplicarea, cel puțin a Legii Calității ar însemna instaurarea unei asemenea competiții. Dar legea este torpilată deopotrivă de politica ostilă educației, dusă de toate guvernele României și de către universitarii care nu știu și mai ales nu pot să trăiască în competiție profesională corectă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nu mai erau în măsură să suporte vivacitatea băieților. Mama Angela nu s-a tras îndărăt din fața acestei munci angajante. Rămasă văduvă, cu trei fii în ocrotire, a reușit nu doar să se adapteze cheltuielilor casei, ci să și împartă puținul pe care îl avea cu celelalte persoane nevoiașe. A primit-o în casa sa pe bătrâna Barbara, fiica Teresa, nepoțica Marcellina și pe doamna Masina. Și a deschis ușile, în fine, și copiilor pe care fiul ei îi aduna de pe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]