2,092 matches
-
ambelor forme clinice. Astfel, din punct de vedere radiologic (v. Fig.7), se pot depista atît sechele de tuberculoză primară (calcificări ale hilului sau șancrului de inoculare), adenopatii hilare, dar și infiltrate sau caverne în parenchimul pulmonar (Ionescu, 1985). La pubertate, dar și la copiii de vîrste mai mici, tuberculoza poate avea și o prezentare strict endobronșică. Clinic se constată wheezing, semne și simptome de pneumonie, în paralel cu modificări pulmonare radiologice polimorfe de tip infiltrate, atelectazii și hiperinflație (Goția, Mihăescu
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
locală. b) Urologic polakiurie, însoțită sau nu de hematurie, aparent fără o cauză evidentă și urini tulburi, prin procentul mare de leucocite, dar fără a se pune în evidență agentul patogen. c) Genital se poate întîlni una din următoarele situații: pubertate întîrziată, amenoree sau sterilitate primară, tulburări de ciclu menstrual la care nu se găsesc explicații locale sau hormonale, anexite care au o simptomatologie frustă și evoluție îndelungată, la femei tinere, care nu au antecedente obstetricale. localizarea urogenitală, la bărbați, are
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
progresie a astmului bronșic (Murray AB. și colab., 1988). Totuși, există studii care arată că doar 30-50% dintre copiii de vîrste mici vor suferi de astm și ca adulți. Se pare că la restul, astmul dispare odată ajunși la vîrsta pubertății (Shaw și colab., 1994). Aceeași autori prognozează că între 5 și 10% din copiii cu forme moderate și ușoare de astm vor dezvolta, la vîrsta adultă, forma severă a bolii. Astmul se poate instala însă și tîrziu, la vîrste mature
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
de două ori mai lungi ca alea zece de dinainte. Blonda nu mai rezistă. Și acuma ce facem, dom profesor? Stăm așa? A încercat să fie agresivă. Nu prea i-a ieșit, i-a tremurat glăsciorul ca unui băiețel la pubertate. Continui să privesc în față. Când vorbesc, o fac pe un ton neutru, alb. Las cuvintele să mi iasă din gură încet, rar și clar. Da, acum stăm așa. Iar peste cinci minute o să vă tai în bucățele pe toate
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
întrebe: „De ce-i este teamă copilului dumneavoastră?“ De aici până la angoasele regresive ale conștiinței cehoviene nu mai e decât un pas. I. Negoițescu a avut un temperament și un comportament de puer etern, toată viața lui e o succesiune de pubertăți, care i-au făcut farmecul nespus și i-au oxigenat mereu sensibilitatea artistică, menținută astfel la un grad extrem de intensitate: „totdeauna mi-a plăcut să fiu protejat, exceptat, favorizat, poate ca o compensație față de lipsa de manifestări a iubirii părintești
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Iar pentru Jung - atât de bine cunoscut de autorul Strajei... -, dragonul, acoperit pe tot corpul, ca un cer înstelat, de nenumărați ochi, este o proiecție mitică a inconștientului, cu „luminișurile“ sale răsfirate. În fine, am insistat, în (psiho) analiză, asupra „pubertății repetate“ a lui Negoițescu, asupra profilului său de copil teribil și de puer melancolic. Or, în sensul acesta, luându-mă după dicționarele de simboluri ce sintetizează sugestiile jungiene, a te lupta cu dragonul înseamnă a lua cunoștință de propriile impulsuri
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
București (Dumitriu, [92]), clasifică bolile parodonțiului marginal în: I. Gingivite Gingivita cronică, (simplă, necomplicata) prin inflamația papilei (papilita) și a mărginii gingivale libere, de cauză microbiană (prin placă bacteriană), Gingivita hiperplazică prin inflamație microbiană, Gingivite din cursul unor stări fiziologice: pubertate, sarcina, ciclu menstrual, utilizarea de contraceptive, menopauză, Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice, din cursul unor boli sistemice că: diabet, carenta vitaminei C, boli de sânge și imune, Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente: hidantoina, antagoniști de calciu, ciclosporine, Gingivita
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
orale în SIDA IV. Manifestări ale traumei ocluzale/lipsa contactului ocluzal Clasificarea bolilor parodonțiului (Greenstein [133] și Lamster [179]): Gingivite 1. Gingivita asociată plăcii bacteriene: fără factori locali favorizanți cu factori locali favorizanți 2. Boli gingivale modificate de factori sistemici: pubertate, ciclu menstrual, graviditate; 3. Gingivita modificată de medicamente 4. Gingivita modificată de malnutriție 5. Leziuni gingivale care nu sunt induse de placă virale, fungice genetice muco-cutanate alergice 6. Gingivita ulcero-necrotică Parodontite 1. Parodontita cronică (denumită anterior parodontita adultului) Severitate caracterizată
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
inflamator. Dacă procesul inflamator nu este oprit, epiteliul de joncțiune va lua caracterul unui epiteliu de pungă (Löesche [195]A . Factorii care modulează răspunsul gingival la patogenii din placă sunt de cele mai multe ori asociați cu: modificările balanței hormonale, legate de pubertate, ciclu menstrual-menopauză, anticoncepționale orale, carentele vitaminice, malnutriție, afecțiuni sistemice, anumite medicamente, parafuncții, traumă ocluzală, etc În tabelele care urmeaza sunt sumarizate cele mai importante caracteristici ale diferitelor forme de gingivita (după Clereuhgh și Tugnait [75], 2002). Gingigvite induse de placă
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
vitaminice, malnutriție, afecțiuni sistemice, anumite medicamente, parafuncții, traumă ocluzală, etc În tabelele care urmeaza sunt sumarizate cele mai importante caracteristici ale diferitelor forme de gingivita (după Clereuhgh și Tugnait [75], 2002). Gingigvite induse de placă Asociate cu hormoni sexuali Asociate pubertății/ ciclului menstrual Prezența plăcii La marginea gingivala La marginea gingivala La marginea gingivala Debut Papilar Gingia marginala Papilar Inflamația Modificări de culoare, contur gingival, temperatura sulculară, volum de lichid gingival secretat Inflamație pronunțată; modificări de culoare, de contur gingival cu
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pubertal Înainte de ovulație Frecvență Nespecificat Nespecifica Nespecifica Atașament Absența pierderii Absența pierderii Absența pierderii Osul alveolar Absența pierderii Absența pierderii Absența pierderii Caracteristici particulare Reversibilitate după îndepărtarea plăcii Fete, estradiol ≥26pmol/L; Băieți, testosteron ≥8, 7 nmol/L Reversibilitate după pubertate Hormon luteinizant > 25 mlU/ml și/sau estradiol > 200pg/ml Reversibilitate după ovulație Gingivita din sarcina Granulomul piogenic asociat sarcinii Prezenta plăcii La marginea gingivala La marginea gingivala Debut Papilar la femei însărcinate, trim 2 -3 Papilar, oricând în timpul sarcinii
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
destul de importante. Pungile măsurate sunt profunde, adeseori până la apex și în medie peste 6 mm. Caracteristicile parodontitelor (după Clerehugh și Tugnait, [75]) Parodontita cronică Parodontite cu debut precoce Debut Practic, în adolescență tipuri sub formă de parodontita cronică incipientă. La pubertate sau mai tarziu Aspect clinic Resorbție osoasă predominant orizontală progresivă, pierdere de atașament Pierdere de atașament peste 3 mm. Lipsa unor criterii precise. General acceptat primii molări și incisivii trebuie să fie afectați și pot fi afectați unul sau doi
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
preexistențe. Se pare că există un moment critic după 30 ani. Această afecțiune afectează ambele sexe, dar este mai frecventă la femei. De multe ori există o afectare a mai multor membri din aceeași familie. Aceasta patologie atinge subiecții între pubertate și vârsta de 30-35 de ani. Mai frecventă decât parodontita juvenila, se poate găsi la pacienți care au suferit deja această formă de boală (Page și col., [243]). Sistematic se găsesc la pacienții afectați de o alterare funcțională a PMN
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
fie subțire sau chiar absent, calogenul poate fi de proasta calitate...). Pentru același individ sau pentru un dinte mobilitatea dentară este variabilă de la o zi la altă, influențată de la o zi la alta, influențată de factori generali metabolici, fiziologici (sarcina, pubertate, menopauză) sau patologici. Bolile generale favorizează producerea bolii parodontale, îi grăbesc evoluția, ușurează instalarea complicațiilor și recidivelor după tratamentul local. Mobilitatea dentară patologica se instalează mai repede la bolnavii parodontopati care suferă concomitent de: reumatism cronic degenerativ, boli cardio-vasculare, diabet
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
roluri. Ceea ce susține autorul este că acestea sunt învățate în perioada critică a adolescenței și dezvoltarea prematură împiedică o învățare corectă. În cadrul acestei teorii se consideră că există două etape de mare importanță: tranziția de la copilărie la adolescență (când apare pubertatea) și tranziția de la adolescență la adultul tânăr, când se produc evenimente importante cum ar fi căsătoria sau alegerea carierei. Această diferențiere se bazează pe faptul bine cunoscut că există întâmplări critice în viață, în urma cărora se face tranziția de la o
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în urma cărora se face tranziția de la o etapă la alta. Modalitatea prin care individul va găsi soluții la aceste evenimente va genera adecvarea sau nu a rezultatului. Unul dintre aspectele pe care aceasta teorie le consideră important este cel al pubertății (datorită numărului mare de modificări care se produc în aceste etape). Alături de importanța dată etapei pubertății, în care este implicat clar un factor de natură biologică, această teorie acordă, de asemenea, o mare importanță factorilor personali și sociali. Glantz (1992
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
soluții la aceste evenimente va genera adecvarea sau nu a rezultatului. Unul dintre aspectele pe care aceasta teorie le consideră important este cel al pubertății (datorită numărului mare de modificări care se produc în aceste etape). Alături de importanța dată etapei pubertății, în care este implicat clar un factor de natură biologică, această teorie acordă, de asemenea, o mare importanță factorilor personali și sociali. Glantz (1992) propune explicarea abuzului de substanțe, prin modelul psihopatologic al dezvoltării, în privința etiologiei abuzului de droguri. Modelul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cumulative, lezionale, intrinseci și progresive, independente de timp, care debu tează ca manifestare la vârsta maturității și culminează eventual prin deces” (2). Organizația Mondială a Sănătății (3) definește îmbătrânirea din punct de vedere: biologic: un proces continuu care începe la pubertate și evoluează pe tot parcursul vieții; social: membrii unei societăți sunt percepuți ca fiind vârstnici în funcție de diferențele dintre generații și de contextul cultural; economic: coincide cu momentul pensionării sau al retragerii anticipate din activitate; cronologic: vârsta este privită ca un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
hipoplazii a limfaticelor, agenezia limfaticelor sau prezența unor limfatice foarte dilatate cu stază, ceea ce a permis elaborarea mai multor clasificări. Limfedemul primar hipoplazic distal este o afecțiune ușoară care nu evolează, prezentă mai ales la femei și cu debut după pubertate. În hipoplazia proximală afecțiunea este progresivă și afectează întreaga extremitate. este întâlnită atât la femei cât și la bărbați. Limfedemul primar hiperplazic este mai rar, de obicei bilateral și prezintă angioame capilare difuze pe marginile laterale ale piciorului. La limfografie
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
frecvent unilateral. Limfografia constată agenezie sau megalimfatice care produc un aspect spongios al țesuturilor. Limfedemul ereditar și familial descris de Milroy este prezent de la naștere, cu transmitere dominant autosomală, care evolează progresiv și cuprinde întreg membrul inferior. Se accentuează la pubertate și este bilateral. Infecțiile recidivante agravează edemul. Limfografia constată hipoplazia limfaticelor (50%), megalimfatice (20-30%) și aplazia la 10-20% din pacienți. Limfedemul poate fi asociat cu malformații venoase profunde congenitale. Astfel în sindromul Klippel-Trenaunay, o bridă congenitală comprimă uneori venele și
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
bază genetică [21]. Date clinice și paraclinice Forma clasică de malformație apare în 80% din cazuri la băieți, se asociază cu malformații musculoscheletale ca scolioza, neurofibromatoza, anomalii vertebrale, cifoza. Apare în copilărie și diagnosticul este stabilit după 10-11 ani, la pubertate, când malformația progresează cu rapiditate. Malformația condromanubrială, în contrast cu cea clasică, apare mai frecvent de la naștere. Se poate constata un stern în formă de virgulă, sau obliterarea prematură a suturilor sternale. Se poate asocia cu boli congenitale cardiace. Investigațiile recomandate sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
Într-adevăr, autismul infantil nu se poate confunda cu schizofrenia infantilă - prezența halucinațiilor și iluziilor, cât și a tulburărilor formale de gândire la copilul de 6 sau 9 ani, o diferențiază ușor de autism. Este rară schizofrenia cu debut la pubertate, dar totuși există. C) Ultima etapă face diferențierea dintre simptomele de autism cu celelalte categorii de tulburărilor pervazive de dezvoltare: tulburarea dezintegrativă a copilăriei, sindromul Rett și Asperger. Observarea atentă a comportamentului și folosirea criteriilor de diagnostic ajută la diferențiere
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
decalaje, contradicții, stări conflictuale sau critice. Limitele adolescenței sunt și ele imprecise pentru că variază relativ funcție de condițiile geografice, de mediu socioeconomic și socio-cultural, dar mai ales socioeducativ. Pentru cei ce-și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
impregnate de atitudini copilărești, cerințele de protecție, anxietatea specifică vârstelor mici în fața situațiilor mai complexe și solicitante, atitudini și conduite noi formate sub impulsul cerințelor interne de autonomie sau impuse vârstei de societate” (U. Șchiopu, 1995, p. 202). Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
fizionomie și ținută. Dacă în copilărie, imaginea corporală se afla la periferia conștiinței, treptat, ea devine din ce în ce mai centrală, încorporându-se în conștiința de sine și începând să fie percepută ca atare. În absența ei nu se poate organiza identificarea. La pubertate are loc scrutarea profundă a caracteristicilor corporale și faciale, cu încercări multiple de mascare a neajunsurilor și aspectelor inestetice, ceea ce exprimă dorința lor de ajustare a sinelui corporal, precum și nevoia de a apărea agreabil și prezentabil în fața celorlalți. Simultan, aceștia
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]