2,732 matches
-
se plimbau cu o plasă goală în mână. Era un spectacol halucinant în care fuga era accelerată la propriu de spectrul neplăcut de a te întoarce acasă cu plasa goală. Asta însemna că în următoarele zile nu aveai ce să pui pe masă de mâncare. Adulții mai puteau înțelegea situația, dar copiii trebuiau să mănânce. Din această cauză în momentul în care venea marfă la o ,,alimentară" se forma brusc o coadă lungă de oameni neliniștiți al căror comportament oferea tabloul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
interzice ca un evreu să perceapă dobândă de la alt evreu, în timp ce permite dobânda în raport cu un ne-evreu. În Ieșirea 22:25 se arată: ,,De vei împrumuta bani fratelui sărac din poporul Meu, să nu-l strâmtorezi și să nu-i pui camătă"48. În Leviticul 25:36 se arată: ,,Să nu iei de la el dobândă și spor"49. Aceste texte sunt completate cu Deutoronomul. În Deutoronomul 23:20 se spune: ,,Celui de alt neam să-i dai cu camătă; iar fratelui
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Emilia ca pe o creatură serafică, trăind într-o cameră ce strălucește de curățenie și lumină când, de fapt, iatacul acesteia este un fel de bordel semiclandestin. Mult mai lucidul Fred Vasilescu consacră acest adevăr: "Aci vii, dar după ce termini pui o monedă sub scrumieră, pe noptieră, și pleci cu grija să nu lași nimic compromițător la fața locului."196 Când don Quijote poruncește dresorilor să deschidă cușca leilor captivi pentru a-i înfrunta, întreaga asistență îl consideră nebun de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
practicau meșteșugurile tradiționale, s-a redus baza de materii prime, respectiv lemnul, lâna, cânepa, inul, borangicul etc. La puțină vreme, pe parcursul domniei lui Mihai Vodă Sturza, s-au întemeiat „stadler” urile, târgușoarele evreiești - Băcești, Negrești, Codăiești, Pungești, Drânceni, Hoceni, Murgeni, Puiești, cu o intensă viață comercială, produsele aduse din diferite zone ale Imperiului Habsburgic, mai târziu numit Austro-Ungaria, concurând și înlocuind pe parcurs produsele meșterilor populari. A fost un prim aspect a ceea ce numim acum globalizare, care are un efect mult
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu Ion din Vladia, sculptor în lemn de troițe, bibelouri, vulturi, capete de cerb. La Puiești semnalăm, iarăși, numeroși meșteri populari sau practicanți ai unor meserii tradiționale: Blănaru Costel, Huminic Costel, Iordache Gheorghe, potcovari; Ocraim Constantin, Fânaru Constantin, fierari; Huminic Gheorghe confecționează mături; Șaim Ion face curățători pentru porumb, fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de diferite forme, elemente ornamentale; Curuleț Petru - sculptor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada interbelică, dar mai ales din anii ’50 încoace, odată cu procesul colectivizării. Astfel, la Puiești au existat mai multe ateliere de olărie, de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
păcate, mult mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș și Transilvania, care imită stilul gotic și a căror popularizare excesivă dăunează ideii de originalitate românească în arhitectură. Această notă proprie, autentică, este demonstrată pe deplin de bisericile de la Cetățuia (Strâmba) Puiești, Pârvești-Costești, Lipovăț, Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești (Gologofta), Mănăstirea Delești, Dragomirești, etc. Dar, în arhitectura țărănească contemporană, lemnul rămâne elementul esențial pentru exprimarea aspectelor de ordin estetic sau cele legate de vechile credințe. Din lemn sunt deregii, adică stâlpii împodobiți ai cerdacului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
lipsa mâinii de lucru, necesitatea unor colonizări, la care se adăuga și transhumanța. în primul rând la noi s-au stabilit locuitorii din Ardeal, numiți ungureni sau mocani. La Gârceni, Știoborăni satele se împart în răzeși și ungureni, satul Bărtăluș Puiești în două părți distincte, Răzeși și Mocani. Ciobani din Ardeal, practicând transhumanța, s-au statornicit din diverse motive și la Vetrișoaia, Fălciu, Perieni, Ivești, Pogonești. Locuitorii români din Bucovina s-au stabilit la Muntenii de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
relatează cum alcătuia Coșbuc petiții în limba germană pentru refugiați, în timpul ocupației. După un timp apare și studiul Coșbuc traducător de B. Nemțeanu. Dintre prozatori, cel mai important este Liviu Rebreanu care, în numărul 9/1917, într-un tulburător articol, Puia, își exprimă dragostea pe care i-o purta fiicei sale adoptive. După plecarea, în 1918, a lui Liviu Rebreanu la Iași, figura cea mai importantă de la S. rămâne Gala Galaction, secondat de V. Demetrius. Sarina Cassvan semnează povestiri, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
sex a Simonei de Beauvoir. Se vorbea despre cotidianul vieților personale: tăiatul moțului unui copil, unde se găsește material ieftin pentru cearșafuri, când se găuresc urechile la fetițe pentru a li se pune cercei, dacă e mai bine să le pui ațe dacă nu ai bani de cercei, cum să faci să nu se înmoaie murăturile, cât de rele sunt soacrele, cum beau bărbații etc. Totul dura nu mai mult de jumătate de oră. ședința era bifată în planul de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
operelor lor, ei pur și simplu nu mai puteau exista pentru publicul românesc: dispăreau ca și cum nici n-ar fi fost vreodată oameni cunoscți pe aici! Mai auzeai de ei doar la „Europa Liberă”, „Vocea Americii” ori dacă aveai norocul să pui mâna pe vreo publicație străină ori pe vreo carte tipărită în exil. 5. Cuvinte interzise, cuvinte persecutate Dar cenzura nu folosea doar liste de persoane interzise, ci și liste de expresii și cuvinte comune interzise. Deloc puține, de altfel! La mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în genere, detestă „blestemul balcanic”. Nu pune preț nici pe ortodoxie, pentru că ea ne-a închis în noi înșine și ne-a vegheat tăcerea în istorie. Creștinismul nostru este de nuanță pastorală și, zice moralistul, chinul românului este să-l pui să construiască o catedrală. Cât privește satul, lăudatul sat românesc, spațiu al veșniciei, el este pentru fiul preotului din Rășinari dovada întârzierii în istorie, a unui handicap teribil, e semnul suspendării și al unei inactualități substanțiale. România trebuie, în consecință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Născut la 12 mai 1985, în localitatea Blaj, județul Alba. Studii: Liceul industrial de telecomunicații, Aiud, promoția 2004. Debut 2000 Boța Valentin 1958 - 2002 Pictor „Pictura naivă este copilul vesel al artei universale. Ca atare, în orice lucrare trebuie să pui și o poantă. ” Născut la 22 septembrie 1958 în localitatea Măneciu - Ungureni, jud. Prahova. Studii: Școala profesională, Școala Militară de Subofițeri, Școala Populară de Artă din Alba Iulia, clasa prof. Nicolae Munteanu; Școala Populară de Artă din Blaj, clasa prof.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
concept și mai cred că, de fapt, cu conceptul și cu acest tip de instrumente de lucru pe care le cauți mergi și descrii traseul până la centrul de fascinație, până la ceea ce pe urmă lași numai În cocon, În halo, și pui În loc doar propria-ți respirație tăiată. Doru Pop: Problema era ce instrumente de lucru folosești - aici era obiecția mea, dacă poți să folosești niște instrumente de lucru care deja s-au atribuit și care deja aparțin unei paradigme a explicabilului
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
citim Gorila. Goga a adus tancurile hitleriste la granițele țării”. Doru Pop: Se reactivează discursul naționalist, discursul de factură paseistă și se reactivează toți protocroniștii, se produce glorificarea românismului atemporal și În sensul ăsta s-ar justifica o intervenție obiectivă. Pui rezistența În acest comunism colectivizator unde individul este non-afiliat. Cum se manifestă acest individ non-afiliat? Sanda Cordoș: Toate aceste lucruri ar mai trebui cercetate. În plus, este fenomenul foarte interesant și care nu a fost studiat până acum, fenomenul Păunescu
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
palmă... Pentru că a râs, Herta primește și ea o palmă) CÂRCIUMAREASA: Acu' pe loc te scuzi față de domnu' Schweindi, coș de gunoi putrezit ce ești. Predai acum pe loc la domnu' Schweini o cerere de scuză, că altfel nu mai pui picioarele tale murdare niciodată în localul meu. KARLI: Scuzați pentru obrăznicie, d-le Schweindi... HASI: Domnul Anticrist își cere scuze, Schweindi. SCHWEINDI: O să cugetăm despre asta, domne Karli. HERTA (către Karli): Lașule, cârpă în stare de ebrietate ce ești. (Karli
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
farfurie plină pute mai puțin, în urmele de viață din ea, ca și cum ar fi a noastră, viața ei. FIUL (privește de o vreme la toată bălăcăreala): Mașina mea e grav bolnavă. Nu mai e nimic în jur pe care să pui bază. Țeava mea de eșapament nu a mai suportat lumea. Și tu trăiești de când e lumea, cu toată bălăcăreala asta de lume. Poate că ai o țeavă de eșapament a ta, care ți-a fost adăugată. Numai pentru că tu ești
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ne-ar plăcea să fim.” Importantă exploatării simțului olfactiv este demonstrată și de experimentele psihologice realizate de autor prezentate și în cel de-al doilea capitol al acestei părți, rezultatele arătând că atunci când la intrarea într-un minimarket miroase a pui fript, cumpărătorii care iau calea raionului de cărnuri sunt cu 30% mai numeroși. Muzică ambientală din supermarket își pune amprenta asupra volumului cumpărăturilor.Ritmurile lente cresc vânzările cu 38% deoarece clienții sunt mai atenți la informațiile oferite despre produse și
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Dacă tocmai ai ieșit dintr-o situație neplăcută - o vizită la doctor sau la dentist de exemplu - poți acum să te relaxezi. în același timp, condusul mașinii presupune întotdeauna un pic de stres - trebuie să fii atent, să nu-ți pui în pericol viața. Pe deasupra, e necesar să te concentrezi. E posibil să nu fii conștient de ultimii doi factori, dar asta nu înseamnă că ei nu există la nivel subconștient. Iar dacă ești blocat în trafic sau mergi mult pe
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
pofta de țigară ori să devii nefumător. Asta se întâmplă chiar în momentul când stingi acea ultimă țigară, căci ai tăiat aprovizionarea cu nicotină: Al DEVENIT DEJA UN FERICIT NEFUMĂTOR! Și vei rămâne un fericit nefumător dacă: unul. Nu-ți pui niciodată la îndoială decizia. doi. Nu aștepți să devii nefumător. Dacă faci asta, vei aștepta doar să nu se întâmple nimic, ceea ce va duce la un soi de fobie. trei. Nu încerci să nu te gândești la fumat și nu
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
droguri, poți face lucruri pe care le vei regreta tot restul vieții. Vei fura sau ucide pentru o doză, iar la pușcărie viața este cumplit de grea, căci fără libertate e greu să trăiești. Fă lucruri deștepte! Folosind droguri îți pui în pericol sănătatea, educația, relațiile cu familia și viața socială. Nu te lua după aparențe! Contrar celor auzite în cântece văzute la televizor sau în filme, folosirea drogurilor nu te face "cool". Confruntă-te cu problemele! Consumul de droguri nu
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Brătulescu Adelina Ana-Maria, Petreanu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2035]
-
vezi dacă e moale, te iei la trântă cu dânsul ca să constați dacă e tare" până aici, prin autofagie (M. Angenot), restituie, ironic, varianta de prizare plastică a raționamentului advers, pentru a-și încolți și mai mult inamicul, continuând: "îl pui să citească un volum de domnul Iorga ca să-i stabilești răbdarea, îl urmărești câteva zile pentru a-i deduce încetineala și neoboseala, faci bilanțul rezultatelor obținute și apoi te pronunți în cunoștință de cauză". Ironia descalificantă nu se oprește aici
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nu reușesc niciodată să ajungă împreună la judecată; când ajung sunt nehotărâți și încă ne pre gătiți pentru acceptarea jurământului. Când într-una din zile, păhărniceasa se plânge „că este de Ioniță purtată prin biserici și nu va să o pue supt jurământ“, mitropolitul le fixează un ultim soroc. În dimineața cu pricina, Ioniță pornește spre Mitropolie, decis să se „izumbrănească“ o dată pentru totdeauna, dar stupoare, găsește Mitropolia goală, căci Prea Sfinția Sa uitase de soroc și de proces și plecase să slujească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nevestele, bărbații acceptă în fața instanței zapisul de împăcare, dar când ajung din nou acasă își varsă și mai cumplit furia dez o noarei suferite: „de la împăciuire încoace mai cu cumplite bătăi și cazne o bate, închizând-o în casă și puindu-i lacăt prepuindu-o cu nume de curvă“ sună plângerea unei ne veste la 3 octombrie 1784. Alteori nemulțumirea se exprimă în public, pentru a fi trans mi să pu te rii, deoarece cu o femeie care te-a făcut de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]