1,819 matches
-
politice, deși de obicei se enerva În câteva clipe din cauza felului de-a vorbi al acestuia, lent și echilibrat, cu un accent american pronunțat și o logică găunoasă, a maniei sale de a-și Încheia și descheia tot timpul nasturii puloverului scump, ca un purtător oficial de cuvânt al Departamentului de Stat. Fima rămase În fața ușii două-trei minute, fără să atingă soneria, curățându-și tălpile pantofilor pe preș, ca să nu aducă noroi În apartament. Și iată că În toiul acestui meci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Îi pusese În față un castron cu supă de mazăre fierbinte, bine asezonată, Îi umpluse cu whisky paharul pe care Îl ținea În mână și Îl Îmbrăcase cu niște haine de-ale lui Uri, o pereche de pantaloni și un pulover roșu, care Îi erau mari, dar În care se simțea totuși bine. Picioarele Îi erau vârâte În papucii Îmblăniți pe care Îi adusese Uri din Portugalia. Iar hainele lui erau atârnate la uscat pe un scaun, În fața căminului. Discutară despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
șanț sau În spatele lui. Dispăru. Tăios și neted. Recviemul lui Fauré se termină, iar după el urmară Dansurile polovtiene de Borodin, care lui Fima nu-i plăceau. Lumina din ce În ce mai strălucitoare Îi ardea ochii. Închise geamul și Începu să caute un pulover, dar Întârzie și nu mai putu salva ceainicul electric, care fiersese prea mult pe uscat și acum mirosea a fum și cauciuc ars. Fima avea de ales Între a-l lăsa la reparat În drum spre serviciu sau a cumpăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
apără pe tine, mai mult decât o aperi tu pe ea, iar fără ea, până și cei mai fioroși colți de lup sunt condamnați să se sfărâme și să cadă. Apoi Îmbrăcă o cămașă și niște pantaloni curați, Își luă puloverul gros pe care Îl moștenise de la Yael și paltonul, reușind de astă dată să evite cu abilitate capcana mânecii, mestecă o pastilă contra arsurilor și coborî În stradă debordând de bucuria responsabilității, sărind scările două câte două. Vioi, sprinten, energic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
obraz, de parcă Îl dureau dinții, Începu să se Îmbrace. Și ajunse la concluzia că partea bună a rușinii de noaptea trecută era că măcar nu trebuia să se teamă că o lăsase pe Annette gravidă. În timp ce-și căuta puloverul gros, moștenit de la Yael, zări o insectă mică lucind pe brațul fotoliului. Era oare posibil ca vreun licurici zăpăcit să fi uitat să se stingă cu toate că noaptea se sfârșise? Dar de fapt nu mai văzuse licurici de peste treizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
despre privirea câinelui. Deci așa arată iubirea. Fima se Înfioră de parcă de-afară, din adâncurile Întunericului, ale vântului și ale ploii, urechea sa ar fi prins ecoul unui plâns slab, strangulat. Brusc prinse capul micului Challenger și Îl vârî sub puloverul său larg. De parcă ar fi fost Însărcinat cu el. După o clipă, Dimi se eliberă și Întrebă: Dar de ce? —De ce ce? De ce ai acceptat să nu le spui? Pentru că asta n-o să-l ajute cu nimic pe Winston, iar tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și ai lăsat-o pe covor. Ce-o să se aleagă de tine, Fima? Uită-te la tine cum arăți. Era adevărat că după ce plecase Annette, uitase să-și bage cămașa În pantaloni și marginea țesăturii Îngălbenite i se vedea de sub puloverul gros. Nina Îi goli frigiderul fără milă, aruncând la gunoi zarzavaturi antice, conserve de ton, resturi de brânză pietrificate, pe care răsărise deja un mucegai verzui, cutii cu sardele deschise. Și atacă rafturile și sertarele cu o cârpă muiată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
-și Încheie cămașa sau să se bărbierească dimineața fără să se rănească, iar pe de altă parte Întoarce lumea pe dos pentru un cuvânt care lipsește dintr-un careu oarecare. Și le pune tuturor viața la punct. Uită-te la puloverul tău: pe jumătate În pantaloni, pe jumătate afară. Și gulerul e și el pe jumătate aranjat și pe jumătate răsucit Înăuntru. Ca la un copilaș. Cu asta tăcu, deși un zâmbet cald Îi lumina În continuare chipul larg, deschis, Îngândurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Ești Îngrijorat? Gad Eitan nu se grăbi cu răspunsul. După o scurtă tăcere, zise: Nu. Acum sunt perfect liniștit. Tamar ezită, buzele i se deschiseră de două ori și se Închiseră la loc, apoi spuse grijulie: — Îți vine foarte bine puloverul ăsta alb sport. Ai prefera un ceai cu lămâie În locul cafelei? Gad Eitan zise: — Da. Dar fără să dai din coadă, te rog. Wahrhaftig, un pacificator neîndemânatic, se grăbi să devieze discuția spre subiecte actuale: —Ei, ce ziceți de polonezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mai liniștești puțin hormonii. După care Sfântul Augustin al nostru ne va consola pe tine și pe mine, Împreună cu toți Îndoliații Sionului și ai Ierusalimului, spuse și, Întorcându-se cu o rotație perfectă, se Îndepărtă cu pași elastici, netezindu-și puloverul alb, pe gât, și lăsând tăcerea să se-aștearnă În urma lui. Cei doi medici dispărură În cabinetul doctorului Eitan. Fima cotrobăi prin buzunar și reuși să găsească o batistă mototolită, nu prea curată, pe care intenționa să i-o ofere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
a deschide, Încă din această dimineață, un capitol nou În viața sa: de-a deveni de-acum Înainte un om corect și rațional, un om bun, sincer și eliberat de orice fel de fățărnicie. Îmbrăcă deci o cămașă curată și puloverul de la Yael. Cu un curaj care Îl uimi până și pe el, urcă scările și sună insistent la ușa vecinilor de deasupra. După câteva clipe Îi deschise doamna Pizanti, Îmbrăcată Într-un capot pe jumătate Încheiat, tras peste cămașa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
lui Pascal. Și așa se Întâmplă că, entuziast, ciufulit și murdar de noroi, sună la ora zece și un sfert la ușa lui Ted și a Yaelei. Când Yael Îi deschise Îmbrăcată În pantaloni de catifea reiată gri și un pulover culoarea vinului, Îi spuse fără nici o jenă: — M-am nimerit pe-aici și am hotărât să intru pentru o clipă, să vă spun „Șabat Șalom“. Sper că nu deranjez? Săptămâna viitoare se zugrăvește la mine. N-are importanță. Ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
asta. N-am vrut. Mi-a scăpat. Iar pe Dimi eu Îl vreau și Îl iubesc mai mult decât viața mea. Stătea aplecată asupra lui Fima, care se strânsese pe taburetul său, Îmbrăcată În pantalonii uzați din catifea reiată și puloverul roșu, puțin lărgit, ca și cum se abținea din toate puterile să nu-i tragă o palmă peste obrazul grăsuț. Ochii Îi erau uscați, strălucitori, iar chipul ridat, Îmbătrânit, de parcă nu Yael, ci bătrâna ei mamă se apleca peste el, mirosind a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
deodată să te iubesc atât de mult, cu toate că nu suntem rude de sânge și nici altceva de genul ăsta? Deschise ochii și Își văzu fosta soție, slabă, aproape stafidită, o Giulietta Masina Îmbătrânită În pantaloni de catifea reiată gri și pulover roșu, stând cu spatele la el și continuând să Împăturească cu Încăpățânare șervetele de bucătărie. Nu e posibil, Își zise, să aibă atât de multe șervete de bucătărie, Încât să le Împăturească Întruna și să nu se mai termine niciodată. Asta dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cât e anul de lung și am fi căscat gura pe străzi ca-n Italia, iar fetele ar fi umblat de colo până colo în bikini, ceea nu s-ar mai fi interzis, fiindcă ar fi fost prea cald pentru pulovere și rochii. Poate la fel de teribil ca utilizarea aparatelor de zbor pe care ți le prindeai în jurul trupului ca să te miști numai odată cu ele. Și fratele meu începu să construiască din lemn de balsa avioane de modelaj futuriste, pentru că „viitorul - așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
să înfulece întruna jigot, cânta în orchestra lui, avusese și câteva apariții pe scenă, dar pe lângă postul pe care îl obținuse recent ca desenator de mașini, începu să frecventeze cursuri serale la Școala de Arte și Meserii. În loc de cămăși purta pulovere negre pe gât, pantaloni reiați grosolan, tip Manchester, fuma Gauloises și ieșea cu Laura, o fată pe care o cunoscuse într-un local frecventat de artiști. A împrumutat o camionetă veche pentru deșeuri ca să plece cu ea în Italia, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și Phil? Cum rămâne cu vacanța la schi? Și Paștele? Și pe care dintre voi o să-l invităm de Crăciun? La petreceri? Ce...? Am apucat-o de mână ca s-o opresc. O să fim prieteni în continuare. O să-mi dai pulovere de cașmir în continuare. Iar eu o să-ți dau articole despre tulburările obsesiv-compulsive. Se vor obișnui și ceilalți. O să rezolvăm cu sărbătorile și... cu toate celelalte lucruri. Dar noi șase fuseserăm apropiați din facultate. Crescuserăm împreună, într-o singură masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
putut abține însă. —I l-am făcut cadou Mariei acum câțiva ani. Am învățat-o să și joace. Maria se grăbi să ne risipească entuziasmul. —Dar nu mi-a plăcut deloc. La fel cum nici ție nu ți-a plăcut puloverul ăla decoltat și mulat pe care ți l-am făcut eu cadou. — Dar l-am purtat, nu? — Da, cu un polar pe deasupra, pe care ai refuzat să-l dai jos, deși era înăbușitor de cald în restaurantul ăla. În timp ce noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
protestez când m-au îndesat în fuste și rochii și pantaloni din materiale complet nefamiliare. Decizia finală a fost a stiliștilor, care au ales o rochie mov de mătase croită pe bie, care-mi flutura exact deasupra genunchilor și un pulover de cașmir alb, cu mâneci scurte și închis în față. Eul meu încăpățânat a intrat din nou în scenă când au adus pantofii. Nimic nu mă putea convinge să port tocuri și, ajunși la disperare, au fost nevoiți să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Kittenz Kooler“. —Nu-ți face griji, am comandat și șampanie, îmi explică Maria. Am găsit o masă mică și ne-am așezat, având prima dată ocazia să mă uit la victime, adică la clienți. Purtam, desigur, rochia mov, dar fără puloverul închis în față, ceea ce mă făcea să mă simt aproape goală. Maria mă avertizase că va fi o căldură înăbușitoare și eram bucuroasă că mă îmbrăcasem cum trebuie. Majoritatea femeilor erau strânse în grupuri mici și erau probabil de vârsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mă oprească. Vino înapoi! Bună! am strigat eu, sperând să trec drept o excentrică Meg Ryan decât drept o Glenn Close psihopată. Bărbații m-au măsurat cu un aer expert, iar eu mi-am dorit brusc să-mi fi pus puloverul. —Eu sunt Jenny. Jen. Am arătat spre masa noastră. — Ea e prietena mea Maria. Ă, Maz. E superbă, nu-i așa? Are 37 de ani și-i place să cumpere articole la modă. Ei s-au prezentat ca fiind Gary
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
își uzase băiatul de la cuple țoalele lui de lucru în subteran. Din cap până-n picioare, am avut voie să mă echipez cum se cuvine. Până și chiloți și două cămăși de schimb a scos priorul din ladă, în plus un pulover croșetat din resturi policrome de lână, care avea să-mi mai țină multă vreme de cald. Și, pe deasupra, pater Fulgentius mi-a mai băgat pe gât și o cravată cu puncte roșii pe fond albastru: „Pentru duminica“, așa cum a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de sârmă în vârf. Nu fără o asemănare cu surorile medicale și cu medicii stagiari, ei așteptau vizita medicului-șef; atunci apărea, îmbrăcat în alb, cu excepția beretei, Mages. În pantalonii mei de dril pescuiți din lada de donații și în puloverul strident, pestriț, din resturi de lână, eu mă simțeam mai prejos. Și pentru că fiul simțea atât de vizibil lipsa acelei piese vestimentare a breslei, mama - mândră de, cum zicea ea, „proaspătul ei academician“ - îi croise un halat alb ca zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
noi micuți ori ni le lucra cu andrelele am observat aceeași deosebită înclinare spre frumos...” medita Tudor plimbându-se alene pe aleile curate dintre ronduri, cu mâinile la spate, lipsit de griji, într-o deplină tăcere. „Pe toate bluzițele și puloverele aveam floricele lucrate. Erau în aceeași culoare ori în tonuri apropiate, dar nu-mi dau seama cum de le reușea așa, din același material și cu aceleași ustensile... Hm! Ce n-aș da să mai fie aici și să-mi
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
mea arăta ca James, avea vocea lui James, mirosea a James, dar nu era James. Era ca într-un film SF din anii ’50 în care trupul iubitei eroului este locuit de un extraterestru - la exterior arată tot ca ea (pulover roz de angora, gentuță de mână, sutien cu cupele așa de ascuțite c-ar putea să-i scoată ochiul și unui păianjen etc.) -, dar privirea i s-a schimbat. Observatorul neavizat ar fi putut crede că îl are în față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]