1,576 matches
-
lumina clară a dimineții. Primul tramvai grăbit - verde pastelat ca desenul unui copil - trecu peste Ponte Garibaldi. Taxiuri matinale alergau dincolo de parapete. Geamurile mari ale spitalului israelian reflectau deja razele soarelui. O agitație nepăsătoare, și totuși de neoprit, sclipea și pulsa sub fuga norilor. Marea și mult iubita Romă se trezea la realitatea nudă a dimineții, făcută toată din străzi, piețe, biserici, așa cum se Înfățișează ea pasagerilor primului autobuz, beți de somn, sau noctambulilor Îmbătați de muzică ce ies de prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mâine sau peste zece ani, dar sfârșitul lumii venise acum. Luă cuțitul de vânătoare Beretta Fieldlight din inox cu trei lame, făcut pentru a tăia oase și pentru a jupui prada, și i-l puse la gât, acolo unde jugulara pulsa ca o inimă. Lama intră În carne, dar el rămase hipnotizat de imaginea gâtului ei alb străbătut de un firicel roșu - gâtul unei femei care nu mai era tânără, pse care se iveau deja două linii orizontale, ușoare, dar care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ringul de dans la pupitrul DJ-ului, de la colțul barului la ușa Închisă pe care trona omulețul melancolic cu telecomanda În mână. FĂ BUM! Nici aici nu reuși să găsească ieșirea. Începea să amețească. Pereții coșcoviți ai clădirii păreau să pulseze, se Înclinau asupra ei, se roteau. Muzica Îi bubuia În urechi și-i răsuna În tâmple - Îi sfâșia inima. Îi era din nou greață. Se clătină spre o dâră de lumină din cealaltă parte a zidului, se Înfipse printre tinerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
s-o răpească de la petrecerea nunții ei și din brațele lui Kevin Buonocore, pe care acum simțea că este În stare să-l urască, ceva, În buzunarul hainei, Începu să vibreze. Of, Isuse, nu acum. Obiectul vibrant Începu să-i pulseze În haină lângă șoldul slăbuț al Camillei. La fiecare contracție părea să se facă din ce În ce mai mare și mai greu. — De ce nu răspunzi, tati? — Pentru că atunci când sunt cu tine nu mai exist pentru nimeni, șopti Elio. Eu sunt fidel, adăugă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
spirit, capeți conștiința intrării într-un limbaj de epocă, fără ca lexicul să impună cu franchețe această impresie. Așa se face că aproape că mi-a părut rău că epoca pașoptistă lipsește. Episoadele plasate în contemporaneitate sunt și ele expresive, subiectul pulsând în diverse medii sociale: universități, cluburi, spații interlope, funcționărime și boema artistică. Alunecarea lejeră de-a lungul istoriei este punctată prin câteva episoade bazate pe deconstrucția unor miteme precum vampirul, Omul negru, diavolul, virusul indestructibil, amalgamate într-o poveste despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
o coadă de cireașă, verde-strălucitor. Apoi văzuse cum șnurul se unduiește spre el. Înainta lent, ca un cordon fin, lung, poate de cinci metri. În dreptul lui s-a oprit brusc, apoi s-a aruncat fulgerător. A intrat prin vena care pulsa pe gâtul încordat și a pătruns cu bucurie în sângele fierbinte. Era cuprins de un entuziasm nemărginit. Alerga prin vene și vase, punând stăpânire pe un teritoriu primitor și stimulativ. A trecut prin inimă, s-a lăsat strâns și răsucit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
A doua zi, pe când curtea începuse să vorbească pe seama lui, Pampu cel nou a avut prima întâlnire în viu cu Ghighina și a vorbit pentru prima oară. A fost ca a doua naștere și își mai amintește încă bucuria care pulsa în fiecare cuvânt aruncat spre lume. Fata l-a strigat într-o zi din foișorul de la drum. El se uita la băieții care alergau cu brațele pline de rămurele spre cuptorul mare din curte. Știa că și el aprindea adeseori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
fost nevoie să-i spună ceva, ci a intrat repede în sângele lui, ca într-un loc cald, și a așteptat să adoarmă. Pentru Zogru acesta era un timp de meditație și de desfătare. Se lăsa în voia sângelui care pulsa lin, ca într-o baie alintătoare. Dar mai era ceva. Erau visele la care lua parte ca un spectator, uneori implicându-se la maximum, chiar schimbând direcția câte unui actor ori amănunte minore, ceea ce îi dădea o satisfacție enormă. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cu mine la balul îngerilor Cerul cade peste mine... Cine sunt eu? Cine sunt? Un spirit - ostatic al scuarului de fantezie ce se plimbă pe cercurile lui Saturn când corzile harpei se aud în depărtare... Liniște! se aude pasul meu, pulsând în timpanul Cerului Liniște! se aude pasul meu, pulsând în inima Pământului Sunt un spirit pierdut prin Calea Lactee... Unde sunt? prin univers... căutând răspunsul la întrebarea Cine sunt eu? Oare exist? nu e un vis Sunt suflul stelelor ce mă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Cine sunt eu? Cine sunt? Un spirit - ostatic al scuarului de fantezie ce se plimbă pe cercurile lui Saturn când corzile harpei se aud în depărtare... Liniște! se aude pasul meu, pulsând în timpanul Cerului Liniște! se aude pasul meu, pulsând în inima Pământului Sunt un spirit pierdut prin Calea Lactee... Unde sunt? prin univers... căutând răspunsul la întrebarea Cine sunt eu? Oare exist? nu e un vis Sunt suflul stelelor ce mă înconjoară o perdea din fantome cer înstelat De ce sunt
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
apoi cu pași atât de siguri, calculați porneam la drum. Parcă și oamenii din jur erau prea joviali erau oare doar măști? Sau eu îmi imaginam totul feeric? Ziua părea albă, luminoasă ca un portativ ce se încovoia duios atunci când pulsa vântul, stolurile păsărilor aruncându-se febril pe el întocmai ca notele. Călduțul aer promitea o vijelie. Să fi fost oare acel calm dinaintea furtunii? Nu era o problemă pentru mine! Mereu aveam o umbrelă, dar atunci n-am știut ce
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
viață și provocările ei. Te iubesc, cum nici nu îți imaginezi, mamă! Urloi Andreea, clasa a VIII-a Școala Gimnazială „Constantin Brâncoveanu” Breaza - Prahova profesor coordonator Diaconu Veronica Lacrimi de prezent Picură stropii de ploaie reci, transparenți și în fiecare pulsează o secundă. Ploaia curge cu timpul ori timpul înșiră mărgăritare de ploaie... Demult, cineva ne-a făcut cadou o dulce povară: ceasul. Dacă timpul n-ar curge nestăvilit, n-am avea nevoie de ceasuri, am trăi veacuri, dar, oare, am
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
care îi născuse. N-a pronunțat nici măcar o dată numele lui Hamor, iar Shalem parcă nu s-ar fi născut niciodată, nici nu m-ar fi iubit și nici n-ar fi sângerat de moarte în brațele mele. Tăcerea lui Re-nefer pulsa de durere, dar când m-am întins s-o iau de mână, ea și-a reluat zâmbetul vesel și s-a întors să sporovăiască despre frumusețea palmierilor sau despre poziția înaltă a fratelui ei ca scrib-șef și supraveghetor peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
noi, dar nopțile erau mereu la fel. Mă luptam cu visele care mă lăsau transpirată, udam cearșafurile așa cum sângele lui Shalem udase patul nostru, căutând aer și cu frică să nu scot vreun sunet. Dimineața, mă dureau ochii și îmi pulsa capul. Re-nefer era neliniștită din cauza mea și se consulta cu cumnata ei. Mi-au impus să mă odihnesc după-amiaza. Mi-au legat un fir roșu în jurul taliei. Mi-au dat să beau lapte de capră amestecat cu o licoare galbenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
spună lui Zafenat Paneh-ah că e tatăl unui băiat frumos. Eu am fost dusă într-o cameră liniștită și m-am cufundat într-un somn întunecat, fără vise. M-am trezit a doua zi dimineața plină de transpirație, cu capul pulsând, cu gâtul în flăcări. Întinsă pe saltea, am întrezărit lumina care curgea prin ferestrele înalte și am încercat să-mi amintesc ultima dată când fusesem bolnavă. Mă durea capul și am închis ochii din nou. Când i-am deschis, lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
palmei mele, mi-am adus aminte că așa fusese și în film, asta fiind pedeapsa celor lași, însă țipătul îmi pornise deja din gât, și am hârâit lung, cu dinții încleștați și cu fața schimonosită, fiecare mușchi mă durea și pulsa, însă mâna-mi era în continuare lipită de scândură, și nici să înceteze nu i-am zis, adevărat că nici n-aș mai fi putut, fiindcă urlam, și atunci Romulus Frunză mi-a rânjit, și-a întins brusc mâna, așezând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
În mod obiectiv, să poată recunoaște pe acela sau aceea care stătea cu fața spre mare, pe marginea falezei de deasupra golfului Jefuitorilor. Instinctul se dovedi mai puternic, porni alergînd din toate puterile spre umbra cenușie și nemișcată. SÎngele Îi pulsa În tîmple, personajul zărit cu lumina În față se mișcă, se Îndreptă agale spre sit. Ea acceleră, poticnindu-se, căci nu-l scăpa din ochi, Îl văzu trecînd printre menhiri, apoi Îndărătul dolmenului... Nu mai reapăru. Marie grăbi și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În plus față de stricta satisfacere a nevoilor alimentare, un mic supliment; puteau deci Încerca să se bucure de viață; de fapt, nu prea mai aveau poftă. Michel simțea compasiune pentru Annabelle, pentru imensele rezerve de iubire pe care le simțea pulsând În ea și pe care viața le irosise; simțea compasiune, și poate era singurul sentiment omenesc de care mai era capabil. În rest, o rezervă glacială Îi invadase trupul; efectiv, nu mai putea iubi. Întorși la Paris, cunoscură clipe fericite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
dinspre chiloții mei se aude un uruit vag. Mobilul meu. L-am băgat repede și pe el lângă BlackBerry și l-am dat pe „vibrații” ca să nu facă zgomot. — Ce-i asta ? Maya se holbează uluită la prosopul meu, care pulsează ușor. Ce naiba se întâmplă ? Ce... tremură așa ? Nu pot să recunosc că e un telefon. Nu după faza cu BlackBerry-ul. — Îhm... îmi dreg glasul. E... ăăă... jucăria mea specială pentru sex. — Poftim ? Maya pare de-a dreptul bulversată. Telefonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
el se află deja pe partea cealaltă a rândului, absorbit de un arac de mazăre, de parcă nu s-ar fi întâmplat absolut nimic. Are un plan al lui, îmi dau seama brusc. OK, acum chiar m-a stârnit. Zvâcnetul îmi pulsează tot mai tare în trup pe măsură ce trec de la o plantă la alta. În liniștea absolută nu se aude decât foșnetul frunzelor și scârțâitul surd al cuțitului când tai sfoara. Mai leg încă trei araci și ajung la capătul rândului. — Gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Va trebui s-o fac. Apuc tava mai bine, las capul în jos - și avansez încet în camera aglomerată. Nu pot să merg firesc. Parcă am picioarele de lemn. Mi s-a zburlit tot părul de la ceafă ; îmi simt sângele pulsându-mi în urechi. Îmi croiesc drum printre costumele scumpe, fără să îndrăznesc să ridic privirea ; fără să îndrăznesc să mă opresc, pentru a nu atrage atenția. Nu-mi vine să cred că se întâmplă una ca asta. Sunt îmbrăcată într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
un moment de tăcere, după care, ca prin farmec, ușa se deschide cu un clic. O, Doamne. Mă simt ca În peștera lui Aladin. Privind cu ușoară teamă una la alta, ne croim drum pe un coridor luminat, În care pulsează ritmul muzicii. Ajungem la o ușă simplă de oțel, iar Lissy Își caută cheia. Îmi Îndrept rapid bluza și-mi rearanjez părul. — OK, murmură Lissy. Nu te uita. Nu te holba. Fii cool. — Bine, murmur drept răspuns și o urmez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
care-i treaba, a intervenit ceva. Trebuie să schimb două vorbe rapide cu el. Îți promit că nu-mi ia mult. OK ? — OK, zic ridicînd vag din umeri. Ce altceva aș putea să zic ? Dar, În suflet, simt că-mi pulsează o frustrare la limita furiei. Făcînd eforturi imense de a-mi menține calmul, iau shakerul de cocteil și-mi torn ce a mai rămas din băutură În cupă, după care iau o Înghițitură. Jack și Sven discută aprins lîngă poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
trebui să fac acum. — Păi, Îhm... cred că am să plec acum, spun, cu un tremur În glas. Mă duc. Haide, Jack. Avem treabă. Mă răsucesc pe călcîie, clătinîndu-mă pe picioare și pornesc Împleticindu-mă ușor pe peluză. Andrenalina Îmi pulsează În vene și sînt atît de Încordată că nici nu știu ce fac, sînt ca un automat. — Ai fost fantastică, Emma, aud glasul lui Jack În urechea mea. Extraordinară ! Absolut... evaluare logistică, adaugă puțin mai tare În clipa În care trecem pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
fost... a fost... nu mai sînt În stare să continui, mi se pune un nod În gît. O clipă, nici unul dintre noi nu spune nimic. Jack se uită la chipul meu Îmbujorat. Eu Îi Întorc privirea, respirînd vizibil, și sîngele-mi pulsează În urechi. Apoi, fără veste, el se apleacă spre mine și mă sărută. Gura lui o deschide pe a mea și deja Îmi dă mînecile elastice de Albă ca Zăpada jos de pe umeri, și-mi desface sutienul. Degetele mele Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]