3,464 matches
-
să apuci ce poate fi apucat, fără de care, înainte va fi prea devreme, iar după, prea târziu. Hedonismul celebrează clipa și n-are încredere în trecut sau în viitor: a merge să cauți în altă parte decât în această dimensiune punctuală a timpului ocaziile de a jubila ar fi o eroare. Și tot așa, te înșeli căutând ocaziile de plăcere altundeva decât acolo unde se află: e de-ajuns să te mulțumești cu cele care se prezintă. îți alienezi independența spiritului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
voluptăți și bucurii, adeziunea la real sunt tot atâtea moduri de a te vindeca de suferințele psihice, misiuni pe care Aristip le atribuie filosofiei. în talmeș-balmeșul de fragmente cirenaice, câteva permit distingerea fericirii de plăcere: cea de-a doua este punctuală, locală și izolată; particulară, este aleasă de dragul ei înseși; corporală, se exprimă și se desfășoară într-un moment; presupune practica exersată a kairos-ului; dimensiunea ei este subiectivă, personală, activă și instantanee; fabricarea ei este senzuală, în sensul originar al termenului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
bune rezultate în afara ei, dincolo de porțile Grădinii. De unde și necesitatea unei anumite perspicacități: nu filosofezi și nu duci o viață filosofică singur, dar nici chiar cu oricine. Față de cei care nu pot intra în mod decent în comunitatea electivă epicuriană, punctuală sau durabilă, geografic reperabilă, sedentară, sau legată de fluxurile intersubiective, nomade, îți rămâne ultimul recurs al materialiștilor, al subversivilor și al maeștrilor imanenței: râzi - și te bucuri în altă parte... XII PHILODEMOS DIN GADARA și comunitatea hedonistă -1- Efectele benefice
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
reglare naturală? Cum ar arăta cosmosul dacă expansiunea n-ar întâlni niște limite în controlul echilibrelor, făcut posibil de jocul deconstrucțiilor și al reconfigurărilor? Fiecare dispune de existența sa nu ca de un cadou etern, ci ca de o închiriere punctuală. Regula jocului e fixată de la bun început. Ea a fost aceeași pentru toți și așa va fi pe veci, care-i prostul să-și imagineze că s-ar putea sustrage legii comune? -11- Scheletul cu tortul. Când Vezuviul petrifică orașele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
avansat cifra de 1 000 de copii de origine română aflați neînsoțiți pe teritoriul acestui stat. Pe baza acestor estimări, dar și a previziunilor, au fost înființate servicii specializate de protecție a minorilor neînsoțiți și finanțate o serie de proiecte punctuale de prevenire a emigrării copiilor și de reintegrare a acestora. În 11 județe au fost deschise câte un centru de tranzit, estimându-se că, în 2005, vor fi repatriați cel puțin 800 de copii. Însă, la aproape un an de la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
alternative, a dus la dezvoltarea unei noi tematici: construirea unor alternative (Zamfir, 2005). Aria de adresabilitate este un alt element definitoriu al planului strategic. Spre deosebire de proiecte sau programe care țintesc rezolvarea unui set de probleme clar definit (de cele mai multe ori punctuale), planurile strategice se referă doar la problemele fundamentale ale unei organizații sau colectivități. O altă caracteristică importantă a p.s. se referă la prognoza principalilor factori care pot influența implementarea planului și estimarea importanței acestora. Adesea, instituțiile publice stabilesc orizontul de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Adesea, instituțiile publice stabilesc orizontul de timp al p.s. în funcție de resursele care pot fi alocate pentru atingerea obiectivelor. Însă un astfel de tip de planificare are un caracter operațional, fiind condiționat de identificarea unor resurse sigure destinate atingerii unor obiective punctuale, pe termen scurt. Activitatea Ministerului Educației și Culturii în domeniul învățământului preșcolar este un bun exemplu pentru importanța realizării previziunii în planificare. Deși ministerul are o serie de documente strategice care privesc și învățământul preuniversitar, maniera de intervenție, în acest
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
decalajelor dintre serviciile de la nivel local și cel județean. În mare măsură, lipsa unor direcții strategice globale a încurajat menținerea acestor deficiențe astfel încât, aparent centrată pe priorități ale societății românești, dezvoltarea serviciilor a fost în mod excesiv subsumată unor obiective punctuale (dezinstituționalizare, protecția copiilor care muncesc, protecția tinerilor care părăsesc centrele de plasament, copiii străzii etc.). Lipsit de o rețea de servicii primare, sistemul național de asistență socială nu-și putea propune mai mult de abordarea punctuală și parțială a unor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
excesiv subsumată unor obiective punctuale (dezinstituționalizare, protecția copiilor care muncesc, protecția tinerilor care părăsesc centrele de plasament, copiii străzii etc.). Lipsit de o rețea de servicii primare, sistemul național de asistență socială nu-și putea propune mai mult de abordarea punctuală și parțială a unor probleme aflate în stare critică. În acest context, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei a ignorat opțiunea strategică a dezvoltării de servicii la nivelul autorităților locale (primare sau specializate) și și-a focalizat în continuare eforturile în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a unor probleme aflate în stare critică. În acest context, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei a ignorat opțiunea strategică a dezvoltării de servicii la nivelul autorităților locale (primare sau specializate) și și-a focalizat în continuare eforturile în direcția abordării punctuale a problemelor care intră în sfera asistenței sociale. Ca o consecință, la nivelul direcțiilor județene ale ministerului au fost preluate obiective care nu țineau seama de prioritățile locale sau de dimensiunea problemei abordate. Spre exemplu, protecția împotriva violenței în familie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rezistenței” sistemului. Intervenții succesive sau simultane, în puncte diferite ale sistemului, au un efect de cumulare, făcând schimbarea mai durabilă și micșorând rezistența la schimbare a masei sistemului. Cele două principii trebuie percepute ca fiind complementare. De regulă, o intervenție punctuală, chiar dacă se face asupra unei variabile (element) strategice, nu produce schimbări de structură și durabile. Ea trebuie susținută și întărită de schimbări și în alte puncte ale sistemului. În acest fel, schimbările se difuzează în sistem, se întăresc reciproc, dacă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vezi probleme sociale) - grupuri infracționale, fapte criminale șocante, uzul de droguri, prostituție. În alt moment, pot exploda alte cazuri, efecte ale dezorganizării familiilor sau ale pasivității școlii. Explozia în atenția colectivă a unui factor-problemă poate genera o presiune de intervenție punctuală care, în lipsa înțelegerii unui complex de factori, va duce inevitabil la un efect pozitiv minor și la abandonarea intervenției. Este bine să se acorde o atenție sporită, în orele de dirigenție, tematicii incluziunii sociale. Această intervenție însă poate avea efecte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
război mondial, însă aceasta este un lucru complet nefiresc, deoarece sistemele politice, economice etc. ale celor două țări sunt complet diferite și incompatibile. În plus, această alianță nici nu a pretins vreodată să aibă la bază mai mult decât interesul punctual și izolat de a împiedica hegemonia Germaniei în Europa și a Japoniei în Asia și Pacific; avem de-a face în această perioadă cu două puteri expansioniste în confruntare directă, în lupta pentru hegemonie asupra sistemului; mai mult decât atât
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe scheletul unor mecanisme construite inițial pe o logică diferită. În capitolul destinat regimurilor de securitate am prezentat cazul relațiilor dintre Statele Unite și Canada, care au ajuns la stabilirea unei comunități de securitate pornind de la atingerea unor acorduri pe probleme punctuale. Prin dezvoltarea continuă a legăturilor, s-a ajuns în timp la construirea unei încrederi care transcende interesul național momentan. Un adevărat proces de socializare reciprocă, datorat multiplelor interacțiuni, a dus la construirea unei comunități de securitate. Un exemplu relevant din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ale asistenței sociale. Aceste fațete reprezintă posibilități de analiză și intervenție a asistentului social în soluționarea problemelor persoanelor vulnerabile și integrarea lor socială normală. Asistența socială poate să aibă un rol esențial în identificarea situațiilor de dificultate și în răspunsul punctual la acestea, prin mijloace specializate de suport, prin plasarea ei în locuri și spații situaționale dintre cele mai diferite: spitale, maternități, școli, penitenciare, instituții pentru copii, bătrâni, persoane cu dizabilități, familie, comunitate, biserici etc. Deși prezentă ca instrument activ de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
marginalizate. Pe baza formării lor profesionale în acord cu cerințele standard, asistenții sociali trebuie să fie capabili să identifice nevoile în creștere ale unor persoane, grupuri cu risc de marginalizare și excluziune socială care solicită soluții specifice și intervenții rapide, punctuale la situațiile de criză. De aceea, standardele profesionale în asistență socială vor avea în vedere trei domenii de competență legate de: 1. Cunoștințe profesionale care să asigure o înțelegere corectă a teoriilor centrate pe om și mediul său de viață
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
națională de date cu privire la asistența socială, și rezultatele diferitelor cercetări specializate ale institutelor de cercetare. Funcțiile monitorizării sistemului de asistență socială Monitorizarea sistemului național de asistență socială oferă instrumentul unei politici coerente în domeniu, luând în calcul stabilirea priorităților, răspunsul punctual la priorități prin forme de suport specializat și perfecționarea continuă a sistemului. Următoarele funcții vor putea fi realizate de acest sistem: • Orientarea sistemului de asistență socială centrat pe nevoi ale grupurilor/persoanelor în dificultate și promovarea unor criterii profesionale pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a evita alunecarea în derizoriu cercetătorii insistă (de exemplu Frech, Bell, 1990) pe importanța scopurilor, obiectivelor, principiilor, postulatelor, valorilor și metodologiei D.O. în mai mare măsură decât pe tehnologie. Aceasta din urmă, tehnologia deci, variază după circumstanțe și nevoi punctuale, organizaționale. Evoluția D.O. este legată de evoluția societății în ansamblu. Una din principalele sale scopuri fiind armonizarea nevoilor persoanei cu cele ale organizației. Poate de aceea unii cercetători pretind că D.O. nu este decât o modă, chiar pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de timp, mai ales în condițiile în care guvernarea nu reușește să vină în întâmpinarea așteptărilor populației și/sau dacă alegătorii vor identifica o ofertă mai bună. Cum căutarea alternativelor este pentru o mare parte a alegătorilor o activitate aproape punctuală, cu ocazia alegerilor, este foarte probabil ca reorientarea să nu fie una constant liniară în timp, ci mai degrabă liniară până în preajma alegerilor viitoare când, în funcție de context, putem asista la o reorientare relativ masivă. În funcție de anumite configurații, reorientarea alegătorilor va
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de a stăpâni ansamblul. Înțelepciunea acestei poziții ține În primul rând de importanța pe care o acordă ideii de totalitate, sugerând că adevărata cultură trebuie să tindă către exhaustivitate și nu ar putea să se reducă la acumularea de cunoștințe punctuale. Iar căutarea acestei totalități duce, pe de altă parte, la o privire diferită asupra fiecărei cărți, care Îi depășește individualitatea pentru a se interesa de raporturile pe care le Întreține cu celelalte. Adevăratul cititor trebuie să Încerce să sesizeze aceste
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
care ține de ceea ce el numește, după Aristotel și după alții, o poetică. Valéry are grijă, Înainte de toate, să degajeze legile generale ale literaturii. Din acest moment poziția fiecărui text devine ambiguă, pentru că el poate, desigur, să servească drept exemplu punctual pentru elaborarea poeticii respective, dar este În același timp și ceea ce e oportun să lăsăm deoparte pentru a obține o privire de ansamblu. Am putea astfel să fim de acord cu William Marx atunci când scrie că ceea ce Îl interesează pe
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
unui public numeros, În așa măsură Încât Îl pune să jure pe prezentator că nu va vorbi despre conținutul cărții, promisiune pe care nu ezită să i-o reamintească În timpul emisiunii, În momentul În care Întrebările ajung să fie prea punctuale și să se apropie prea mult de text: - Nu uitați mica noastră Înțelegere pe care am Încheiat-o Înainte de emisiune. Dochin și cu mine nu vom dezvălui intriga romanului nostru cu nici un preț. Deci, dacă nu vă deranjează, să vorbim
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ale mediului fizic, socioprofesional sau intern, care acționează cu o anumită intensitate și frecvență și care solicită reacții fiziologice și psihosociale din partea individului. De exemplu, în unele programe de intervenție se urmărește reducerea sau eliminarea de multe ori unilaterală și punctuală a stresorilor de mediu: chimici (de exemplu solvenți, substanțe periculoase), fizici sau non-ergonomici (de exemplu zgomot) și biologici (viruși) (un excelent articol pe această temă se poate consulta în Israel et al., 1996). Modelul cauzal (denumit și ingineresc sau cibernetic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai slab decât cel de la nivel de vârf și de bază, lacunele de la nivel intermediar creând discontinuități în ceea ce privește fluxul funcționării acestuia. Deficiența dialogului social în țara noastră la toate nivelurile ar consta în faptul că acesta este în continuare tratat punctual și că nu există o implicare a dialogului social în realizarea de strategii; în acest sens, se consideră că ar fi oportun ca în cadrul CES să aibă loc dezbateri despre strategii, soluții globale, nu numai avizări ale unor proiecte de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ceea ce nu a făcut; e un exemplu și pentru istoricii români, pentru modul În care trebuie procedat. Din nefericire, mulți, prea mulți dintre mediatizații academici de la noi nu dovedesc aceeași deontologie (o noțiune necunoscută?). Credem că o sumă de observații punctuale pe marginea lucrării nu pot decît să fie utile atît autorului, cît și cititorilor. Deletant afirmă În introducere că Silviu Brucan ar fi fost „o figură centrală În partid” În vremea lui Dej (p. 10). Credem că lui Brucan i
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]