391,604 matches
-
a semnat declarațiile Sinodului Eclesiastic de la Kiev din 1628 în care erau condamnați clericii care au aderat la Uniația din 1596. În septembrie 1640 a avut loc la Kiev un sinod local la care membrii săi nu s-au putut pune de acord cu privire la Mărturisirea de credință privind existența purgatoriului și la momentul epiclezei. Un alt sinod nu putea fi convocat la Constantinopol care era stăpânit de turci și mitropolitul Petru Movilă s-a ocupat de organizarea lui în Moldova. Acesta
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/22_decembrie_sf_ierarh_petru_ion_untaru_1387643457.html [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
subțire, și ca sprijin, drept toiag, folosesc o amintire. Au trecut prea multe veri peste iernile din toamne, m-a durut pustiul lor și mă rog la tine, Doamne, vreau copiii să-i mai văd, cât îmi este incă bine. Pune-un gând în gândul lor să mai treacă pe la mine. Timpul mult prea nemilos, când îi ia și când îi lasă, n-am o vorbă cui să-i spun, bolul singur de pe masă îmi vorbește fără grai, fără grai se-aude-n
PESTE SUFLETU-MI CĂRUNT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1436352657.html [Corola-blog/BlogPost/372623_a_373952]
-
simțind cum sângele i se urcă năvalnic la cap. Știa că în așa ocazii fața îi devenea stacojie, la fel cu nuanța expusă de șoricelul-cadou. Da! Alter-ego-ul său era o căpșună uriașă din care Flower-Power tocmai rostuise rozătoarea ticăloasă! Unde pui că fructa era intens colorată în roșu-grena cu urechi, ochi și bot din cojițe și boabe de piper; o pieliță subțirică răsucită dintr-o coajă de vișină sugera codița. -A! Ce reprezentativ șobolibozaur! se entuziasmă Babacul preluând oarece ostentație în
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
rotund și așezată în fața-i pe post de victimă viitoare. Din firicele de ceai meșteream antenele și ochii. Iar, ca totul să nu fie evident, să aibă și un dram de mister, în colțul farfuriei, în spatele miriapodului nu uitam să pun un soare dintr-o felie de parizer, al cărui miros plăcut se combina cu cel degajat de ouț, așa încât flăcăul îngurgita peisajul, uitând resentimentele purtate oului. Când voiam să fac ouă umplute, ca să fiu sigură că și vlăstarul meu mofturos
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
le satisfăcu colegilor curiozitatea, toți, confuzi la vederea țepoasă a ofrandei. -Despre arici se știu multe legende. Toate vorbesc despre inteligența lui, o inteligență creativă. Un mit din credința noastră populară face din el Inginer al Creației Lumii, alături de Atotputernicul, punând ordine în succesiunea zilelor, în permanență slujit de credincioșii lui emisari - roiurile de albine... -Aha! Și Americanul, deși de-al nostru, de-al românilor, prin patria adoptivă ne amintește de actul civilizator al celor ce-au ridicat pe noul continent
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
Miramoț, obligată, îi lămuri: -Un automatism al mișcărilor, natural sau dobândit, specific mai ales artiștilor plastici, care își exprimă ideile modelând fără să gândească fiecare gest... -De fapt, în fiecare dintre noi e puțin MUGA, interveni zâmbind Patriarhul... Faptul că punem dreptul în fața stângului ca să ne deplasăm, fără a face un efort de gândire... e cam același lucru. -Și tu le știi pe toate?! sări Papa. -Ai uitat că Patriarhul a fost campion la judo japonez? interveni Americanul. -Da... nici nu
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
Acest negustor avea un om de încredere, care făcea parte din sfântă Biserică sobornica și apostolica. După obieceiul țării acest om de încredere a luat Sfântă Împărtășanie în Sfântă și Marea Joi. A legat-o într-o batistă și a pus-o în dulapul sau. S-a întâmplat ca dupa paști să fie trimis la Constantinopol pentru afaceri, uitând Sfântă Împărtășanie în dulap. Dar dăduse cheia de la dulap stăpânului sau. Într-o zi stăpânul a deschis dulapul și a găsit Sfântă
LIVADA DUHOVNICEASCA (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381544469.html [Corola-blog/BlogPost/352430_a_353759]
-
făcut multe rugăciuni insotie de multe lacrimi și cu toate acestea apă n-a mai ieșit din fântână. A trecut un an fără să izvoreasca un pic de apă. Noi eram tare strâmtorați și supărați. Dar cand starețul nostru a pus de-a dărâmat baia, îndată Dumnezeu ne-a dat iarăși apă. CAPITOLUL 81 DESPRE FÂNTÂNĂ UMPLUTA CU APĂ CÂND S-A BĂGAT ÎN EA ICOANA ACELUIAȘI AVVA TEODOSIE Tot părinții aceia ne-au povestit această întâmplare: Zilele acestea o femeie
LIVADA DUHOVNICEASCA (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381544469.html [Corola-blog/BlogPost/352430_a_353759]
-
să amintesc momentele de mare curiozitate ce mă cuprindeau când îmi vedeam frații citind sau scriind. Toți trei, doi băieți și o fată, erau mai mari decât mine. Când erau bine dispuși și aveau timp, îmi arătau literele, cuvintele, îmi puneau creionul în mână ceva mai târziu și se amuzau pe seama mâzgăliturilor mele, pe care eu le deslușeam ca fiind mari descoperiri ori lucrări ale mele. Acum, mai suntem doar doi: primul născut și prâslea familiei, adică eu! Ceilalți doi au
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
de teren și nu în toate zilele sau nopțile stătea pe acasă. Abia aștepta să vin cu el în grădină, să-l ajut la tunderea pomilor, la stropitul sau legatul viei, la repararea gardului sau la culegerea porumbului ori să pun pe legătură brațul de grâu secerat de el. Erau treburi serioase, necesare. Zicea că mai este timp de învățătură, dar de pâine, nu, că trece sezonul și se strică grânele. În asemenea momente, mă înfuriam la început și înjuram grădina
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
ulițele din jurul școlii și ajungeam la locul de start primul, neatins. Era mare satisfacție și chiar mă lăudam cu aceste victorii trecătoare. În traista despre care am zis că o purtam cu mândrie, nu aveam cărți și caiete. În ea puneam tăblița neagră pentru scris, condeiul și buretele. Nu aveam maculator. Așa am învățat să scriu la școală, pe durata primei jumătăți a primului an de învățământ: pe tăbliță. Era foarte practică în felul ei. Scriam, ștergeam și iar scriam! După ce
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
precum citisem eu în unele romane. Nu sărutasem pe gură niciodată o fată și nu mă culcasem până atunci cu o femeie. Departe gândul de așa ceva... Privind-o, am simțit un impuls căruia nu mă simțeam în stare să-i pun stavilă. Mi-am așezat mâna, încet, cu dorință adâncă și cu oarecare teamă împletită cu multă curiozitate, pe șoldurile ei subțiri, în formare, strânse de un cordon ce-i susținea fusta lungă, acum mototolită sub acel trup nefiresc de plăcut
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
-mi răspunde, deși... nu prea știam eu cum este ori ar trebui să fie un sărut de dragoste. Am continuat să o sărut pe gât, trecându-mi celălalt braț pe sub umerii ei, până am ajuns la acei sâni care mă puseseră pe jar, mai pietroși decât pietroasele mele coapte. Am simțit așezarea ușoară a mâinii ei peste umerii mei și apoi o căldură imensă ce-mi invada trupul, pornită parcă din palma ei ori din trupul meu sau din ambele părți
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
decât Occidentul și mai Oriental decât Orientul. Desigur, acestea sunt întrebări esențiale, metafizice, existențiale, legitime și obligatorii pentru toți românii de pretutindeni, dar și pentru toți oamenii de pe planeta Pământ. Un lucru trebuie însă precizat: Eu nu scriu aici și pun întrebări pentru snobi, mediocri și lingăi, rasiști xenofobi, politicieni imbecili și rudimentari, sau pentru mai știu eu ce intelectuali farisei trădători de neam și țară. Și nici macar pentru cei care au ajuns la vârsta la care au capul plin de
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
până la adânci bătrâneți, așteptând pensia să le vină la poartă, ori pe carduri la mașinile de scos bani, și de tipărit bani, virtuali. Eu scriu pentru cine are urechi să audă, ochi să vadă și minte să înțeleagă. Scriu și pun întrebări pentru căutătorii de adevăr, pentru cei care cred în Revoluția conștiinței și pentru cei care reușesc să înțeleagă cum am ajuns să trăim, după comunism și capitalism, cu viii și cu morții laolaltă, într-o lume ce se arată
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
premiza ca aceste două mari culturi și civilizații, Atlante și Lemuriene, aceasta din urmă avadu-și rădacinile lingvistice în sanscrita și ebraica veche, să se unească în România, în această țară verde numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis, pentru a pune bazele celui mai puternic Centru de Cultură și de Spiritualitate Înaltă, din care se va naște o nouă Civilizație a Iubirii. Vă multumesc pentru atenția acordată ! E-mail:cmileasandu@yahoo.com Referință Bibliografică: Întrebări esențiale, legitime și obligatorii pentru toți românii
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SÂNZIENE-N MÂNDRE II Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fată dragă, pune-ți ie, Și cinstește-o prin purtare, Nu-i un moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o și străbunii Când plecau la liturghie, Are-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în
SÂNZIENE-N MÂNDRE II de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1434867290.html [Corola-blog/BlogPost/377587_a_378916]
-
și Mihai, spre a se pregăti în particular. Cand, directorul Ștefan Wolff a văzut pășind în cancelarie și pe Mihai, a exclamat, mirat: "Și acesta e tot un Eminovici!" După ce tată-său l-a înscris, a umblat desigur să-l pună undeva "în cost". Cât fusese în școala primară, Mihai șezuse la Aron Pumnul, unde se aflau atunci (c. 1856-1858) și ceilalți frați . Profesorii aveau pe acea vreme obiceiul să țină copii în gazdă, pe plata sau în schimbul unor mici servicii
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
revenim la legăturile lui Eminescu cu Aron Pumnul. Tatăl lui Eminescu, probabil prieten cu Aron Pumnul pe care-l cunoștea prin intermediul fiilor lui mai mari care învățau tot aici, îl aduce pe copil în gazdă la profesor. Aron Pumnul a pus ochii pe el, văzându-l pasionat de limbă română și istorie. Că elev privatist al liceului, Aron Pumnul îi încredințează lui Eminescu Bibliotecă gimnaziștilor. Trebuie să spunem că „Lepturariul” sau a apărut ca un moment crucial în viață poetului, pentru
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
cumpere mere și covrigi. Spirit inegal, incapabil să se supună unei discipline prea aspre, Eminescu nu e în liceu un școlar strălucit, sau mai bine zis nu e unul din acei dinții în clasă, care fac deliciile profesorilor și sunt puși monitori. El are preferințe la studiu, iubește lectură, nu însă și școala. Nu-i plăcea să-și învețe lecțiile și de aceea lua note rele. De dragi ce-i erau aceste lecții, uneori, ca să și le pregătească, se suia sus
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
cu matematicile în copilărie din cauza modului rău în care mi se propunea, deși în de altfel eram unul din capetele cele mai deștepte. N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să știu tablă pitagoreica, tocmai pentru că [nu] se pusese în joc judecată, ci memoria. Și, desi aveam o memorie fenomenala, numere nu puteam învăța deloc pe de rost, încât îmi intrase-n cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața pământului." În afară de matematici, nici un alt studiu
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
petrecea cu zarva ce o fac găinile până se așază în coteț. Își istoriseau isprăvile de peste zi și-și plănuiau unul altuia farse peste noapte. Cum Eminescu avea obiceiul să stea acasă să citească și era bun povestitor, tovărășii îl puneau să le istorisească ce citise sau basme, ceea ce el făcea mai de voie bună, măi de nevoie, căci în caz de opunere era bătut cu pernele. Peste noapte se strecurau în grădina și furau mere din pom sau, prinși de
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
un călugăr. Peste noapte, cu o sfoară legată din vreme, începură să zgâlțâie geamul, în vreme ce unul, vorbind într-o cofa goală, ca un strigoi, zicea: "Eminowicz, Eminowicz, warum kaufst du nicht Biblische Geschichte?" (Eminovici, de ce nu cumperi cartea?). Apoi îi puseră plapuma în cap și-l loviră cu sfeșnicul, până ce acesta, tremurând de spaimă, acceptă să cumpere acea carte. Eminescu, înspăimântat, se plânse lui Tirtec că odaia e bântuita de stafii, si birjarul se hotărî să nu doarmă într-o noapte
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
să cumpere acea carte. Eminescu, înspăimântat, se plânse lui Tirtec că odaia e bântuita de stafii, si birjarul se hotărî să nu doarmă într-o noapte, spre a da de rost duhurilor necurate. Își aprinse ciubucul cel lung și se puse să vegheze. Dar curând ațipi. Copiii pregătiseră dinainte un pepene găurit în chip de cap de mort, cu lumânare înăuntru, si un cearceaf mare. Cand sforăiturile bătrânului erau mai sonore, un zornăit lugubru cutremura ferestrele deschise pe jumătate și legate
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
de liberă circulație, trecu granița pitit în dosul unei harabale de marfă. Apoi se așternu drumului până la Ipotești. Ajuns în sat, îi fu frică să meargă de-a dreptul pe acasă, ci dădea târcoale unui par din ograda megieșului Isăcescu, pus tocmai pe o coastă, drept în fața conacului părintesc. Maica Fevronia, care se află la moșie în vizită, privind spre deal, zise mamei: "Îra! Ian te uita, Raluca, cum samănă băietul cela cu Mihai." N-apuca să zică, și iată și
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]