1,426 matches
-
pentru a-și forța adversarul să intre în luptă, asediază orașul protestant Magdeburg, în care se afla o garnizoană suedeză. Distrus de un incendiu în circumstanțe neclare, orașul a ajuns un câmp de ruine. Tilly s-a retras către Thuringia, pustiind Saxa (aliată cu suedezii) și îl înfruntă pe Gustav al II-lea Adolf la 17 septembrie, în Breitenfeld. Armata imperială a fost zdrobită. Gustav al II-lea Adolf era conștient de pericolul pe care îl reprezintă pentru Scandinavia recucerirea catolică
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Dunăre și a trecut pe-aici un tânăr ca un vel-logofăt, cu privirea înaltă cât nava de la Voroneț și, văzând el ticăloșia prăpăstuită peste țară, a blestemat - “Cine-au îndrăgit străinii/ Mânca-i-ar inima cânii,/ Mânca-i-ar casa pustia/ Și neamul nemernicia!” - și a prins a te chema înapoi ca să ne scoți la liman: “Ștefane Măria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta, / Lasă-arhimandritului/ Toată grija schitului,/ Lasă grija sfinților/ În sama părinților...” Că dacă suni din corn o dată
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Dealul Brândzii la Clatie și Duca vodă au dăruit acest loc Buciumi...lui Păun vamășul, și Păun au datu acestu loc acei mă(nă)stiri... anume Clatii...într-ace vară...s-au dus și Păun din țară... și s-au pustiit și mă(nă)stire...” Oricum am lua lucrurile, această mănăstire nu a avut viață lungă... Din pisania bisericii actuale aflăm că aceasta a fost zidită în anul 1812 de către Spiridon Papadopol și soția sa Ruxandra și că a fost restaurată
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
a acestor oameni, care dau lucrurilor dimensiuni artistice. De unde se vede, încă o dată, că omul sfințește locul. Și nu mă pot opri să nu mă gândesc, cu durere în suflet, că, din păcate, există zone în care trăiesc oameni ce pustiesc locul. Am și văzut, nu demult, un trunchi de stejar secular pe care atârna o bucată de tablă ruginită. Se mai puteau citi litere scorojite: Monument al naturii. Deasupra inscripției, nu se mai afla decât un corb, care își odihnea
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
H a fost ultimul faraon al Dinastiei a Vl-a. La puțin timp după moartea sa, către ~ 2200, Egiptul a fost grav zguduit de un război civil, și statul s-a prăbușit. Slăbirea puterii centrale încurajase ambițiile dinaștilor. Câtva timp anarhia pustii tara. La un anumit moment, Egiptul a fost scindat în două regate, cel din nord, cu capitala la Herakleopolis, și cel din sud, a cărui capitală era Teba. Războiul civil s-a terminat cu victoria tebanilor, și ultimii regi ai
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
toți iudeii care trăiau în pământul Egiptului" (44: 1). Prin gura profetului său, Domnul le-a reamintit toate catastrofele recente: "Ați văzut tot necazul ce 1-am adus eu asupra Ierusalimului și asupra tuturor cetăților Iudeii: iată acelea acum sunt pustii și nimeni nu mai locuiește într-însele" (44: 2). În zadar a trimis Dumnezeu pe "robii săi", prorocii; poporul stăruia în păcatele sale (44: 4 sq.). În fine, Iahve mai vestește o distrugere: "restul iudeilor" stabiliți în Egipt vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
divină din natură. Părți întregi ale lumii naturale - "locuri înalte", pietre, izvoare, arbori, unele recolte, unele flori - vor fi denunțate ca "impure", pentru că sunt murdărite de cultul divinităților canaaneene ale fertilității 38. Regiunea "pură" și sfântă prin excelență este numai pustia, căci acolo Israel i-a rămas credincios lui Dumnezeu. Dimensiunea sacră a vegetației și, în general, a epifaniilor exuberante ale Naturii va fi redescoperită destul de târziu, în iudaismul medieval. Cultul, în primul rând sacrificiile sângeroase, era de asemenea criticat; el
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
9), dar fu mereu amînată.10) Spre deosebire de Ion Minulescu 11) și de alții pentru care „grădina publică” e legată exclusiv de tinerețe, Bacovia a zăbovit în ea atît tînăr, cît și bătrîn, de primăvara pînă toamna, cînd „plîngea” și se pustia, vîntul aruncîndu-i frunzele pe străzile din jur, - cîteodată și iarna, spectator tăcut, reflexiv și comprehensiv al naturii și al oamenilor. La fiecare vîrstă, desigur, cu alte sentimente și atitudini. Unii l-au evocat ca făcînd parte din peisaj, prezență statornică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
împarte averea la săraci. Mai târziu, pe când se afla în fruntea Bisericii capadociene, în timpul secetei din anul 367, urmată de foametea din 368, când provinciile Asiei Mici, printre care și Cezareea, au fost bântuite de o îndelungată secetă care a pustiit totul, nelăsând locuitorilor acestor provincii vreo speranță în dobândirea unei recolte, Vasile cel Mare nu s-a mulțumit să țină doar cuvântări fulminante, pline de patetism, în care să îndemne la milostenie, amintind de cei chinuiți de foame, ci el
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în câțiva ani el (adică Burebista - n.a.) - zise Strabon - întemeie un mare imperiu, impunând dominația getică aproape tuturor vecinilor, și constituia o mare primejdie și pentru romani, dacă ținem seama că trecea Dunărea fără să se teamă de nimeni și pustia Tracia până în Macedonia și Iliria; iar celții care se amestecaseră cu tracii și cu ilirii fură nimiciți, tot așa precum el suprimă pe boii care îl aveau pe Critasiras ca rege și pe taurisci” . Burebista a supus și toate cetățile
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
disipată În atmosferă (amurg) și În tot spațiul: „Orașul tot e violet”. Cadrul natural este trist și dezolant În lirica bacoviană. Ploaia și ninsoarea au rezonanță În sufletul omului, aducând monotonie, nevroză, chin și frig lăuntric. Toamna, anotimpul ploilor interminabile, pustiește sufletul și amorțește simțurile ca În poezia „Nervi de toamnă”. Iarna este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine pierderea oricărei speranțe, a oricărei iluzii din sufletul poetului, precum În poezia „Din vremuri”. Primăvara nu reprezintă pentru eul liric
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Împărătești către hanul tătarilor Nogai ca să-i deie oricât ajutor de oaste va cere ”. Și năvălitorii străini sunt un motiv de ingrijorare, mai ales pentru boierii tineri, care văd altfel lumea: „Când astă negură de turci va prăda și va pustii țara, pe ce vei domni Maria-ta?.... - Și cu ce vei sătura lacomia acestor cete de păgâni ce aduci cu Maria-ta?” Reacția lui Spancioc și a lui Stroici proiectează viitorul conflictului, prelungirea lui. Dacă un Moțoc, trădător Înrăit trece
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în Giardini, la capătul orașului oficial, privind de departe cum un uriaș vapor transmediteraneean, navigând spre Creta, părea că va scufunda laguna cu toate ale ei. Am vrut să scriu pe insulele Giudecca și San Giorgio Maggiore, care întotdeauna sunt pustii, dar nu mi-a ieșit. Se pare că anul 2007 a fost acela al scrisului pe genunchi, dar în locuri omenești, nu în chilii călugărești. Am scris îmbrăcată fie în complicatele mele rochii grecești, cu straturi, fie vestimentată ca o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
decât soția sa, o copilă, ca să accepte a se „trage” în poză. —Domnule Doctor, l-a întrebat cineva, poate un reporter de la Radio, ce v-a dat mai multe satisfacții în viață, poezia ?, arta ?, muzica... ? — Familia!, i-a răspuns el, pustiit în gândurile sale, duse la soția care îi plecase, la copiii împrăștiați în lume, la însingurarea care îl domina, poate și la necazurile zilei de care nu era ocrotit. Că familia i-a fost totul în viață, biografii lui aduc
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
ea urmând să se desprindă, odată cu apariția protestantismului, numeroase biserici protestante și neo- protestante, care au rupt „cămașa cea fără cusutură a lui Hristos”. Teribilile cuvinte pe care le-a rostit Hristos „Toată împărăția ce se întruchipează întru sine se pustiește - și toată cetatea sau casa ce se împerechează întru sine nu va sta’’ aveau să prindă treptat contur. În loc ca biserica occidentală să se mențină ca un trunchi viguros al creștinătății, măcar pentru că avea în frunte urmașii vicarului lui Hristos
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
comanda lui Cromwell să-l execute chiar pe rege (Carol I), deși acesta era protestant, suprimând astfel regalitatea și declarând republica. Conflictul avea să se extindă și asupra catolicilor irlandezi pe care Cromwell îi trece efectiv prin foc și sabie pustiindu-le țara, pentru ca, în final, 20.000 de irlandezi să fie vânduți ca robi în America. Deși punctul de plecare al conflictului era unul religios, în timp acesta capătă o puternică conotație politică. Protestanții, deși aveau pretenția reformării radicale a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Că de-acilea încolea, Ori ăi bea, ori n-ăi mai bea Vin rece din mâna mea!". Tremurând, Ana cade în genunchi. Soțul îi adresează vorbe grele, judecând-o ca pe o femeie adulteră. "Am făcut de-o căpicioară Și, pustia, vârf că n-are. De-o vrea bunul Dumnezeu, Să-i fac vârf cu capul tău!" Apucând-o de păr, îi taie capul. Și, înfigându-i-l în vârful unei căpițe de fân, pleacă spre o viață liberă cu aventuri
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
întrebări. Împăratul spune: "De cine-n lume te temi tu mai mult? De nime-n lumea asta, afara de Dumnezeu. Dar tu? Eu iar de nime, afara de Dumnezeu și de Mama-pădurilor." Mama-pădurilor era o zână urâtă a cărei suflare pustia câmpurile și pădurile și distrugea oștile cu platoșe de fier. Ea îi cerea împăratului dijmă din toți nou-născuții împărăției. În ziua aceea, la miezul nopții, ea urma să vină după micile victime. O furtună cumplită îi vestește sosirea. Făt-Frumos o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
au plecat. Nu i-au spus să-și pună ceva reprezentativ în geam, ca-ntr-o ramă? Nu. Și iată tabloul: portret de sibian în maiou albastru, cu lanț de aur la gât și telecomanda în mână. Celelalte ferestre-s pustii. Doar undeva sus, la un geam fără sclipici, stă o bătrână cu batic, încadrată de două fantome de flori. Cum, necum, tristețea din tabloul autentic are legătură cu perechea de berze care stă pe un horn în Piața Mare. Au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
poate trage concluzia că satul Hudineț (Hudinți), denumirea veche a satului Hudești își trage numele de la familia vornicului Hudici care a locuit și stăpânit aceste locuri. în anul 1439 tătarii au pătruns în partea de nord a Moldovei jefuind și pustiind satele în calea lor printre care și satul Hudineț. Se pare că această incursiune a tătarilor a determinat pe domnitorii Moldovei de mai târziu, probabil pe Ștefan cel Mare să construiască mai multe fortificații cu întărituri de pământ (tip horodiște
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și paharnicul Ioan Moghilă arătau că sunt coborâtori din Ioan Moghilă Logofăt, Iațco Hudici și Petru Hudici și că aveau printre altele, satul Hudineț pe Bașeu. în iarna anului 1532 leșii care câștigaseră bătălia de la Obertyn în august 1531, au pustiit o parte din satele existente în ținutul Dorohoiului printre care Hudeștii și Mlenăuții arzând curțile boierești ale familiei Movilă. în lupta de la Tărăsăuți, Ion Movilă cu oștenii adunați din satele de prin ținutul Dorohoiului a învins hoardele dușmane ucigând pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care trece astăzi pe ulițele satului poate vedea case noi și arătoase, acoperite cu tablă sau țiglă, model italian sau spaniol și multe case vechi, acoperite cu stuf, în care mai locuiește un bătrân sau o bătrânică, dar cele mai multe sunt pustii. Sunt coturi ale satelor unde nu se mai construiește nimic. Pe unde s-a pus asfaltul și ajunge și rețeaua de apă se mai fac case noi. Opincile și traista au ajuns la muzeu, deși fac parte din portul național
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din ei..... Mlinăuții-Uric de la Alexandru cel Bun și Ilieș și Ștefan. Savantul crede de data aceasta că ar putea fi vorba de satul Mlenăuți din apropierea satului Hudești. în iarna anului 1532 leșii care câștigaseră bătălia de la Obertyn cu moldovenii au pustiit o parte din satele existente în ținutul Dorohoiului, printre care Hudești și Mlenăuți arzând curțile boierești ale lui Ion Movilă care avea în stăpânire și satele respective. Fapta leșilor a fost pedepsită de Ion Movilă logofăt care i-a ajuns
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a aduce oareșcare stabilitate în ocârmuirea Țărilor Române, ci spre a face din cei doi domni, numiți la 1802, niște instrumente și mai devotate Rusiei. Vedem Rusia nestând la îndoială pentru a încuraja, pe granița împărăției otomane, niște tulburări care pustiesc și jefuiesc în chip cumplit, timp de zece ani, una din țările cu a cărei ocrotire se lăuda. În fine reprezentanții de toată mâna ai împărăției drept-credincioase, acei din Principate, ca și acei din Constantinopol, dau pretutindeni dovadă de o
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cursul iernii și numai în timpul din urmă și-a încetat pustiirile, fug în Transilvania. Este notoriu că sate, care cuprindeau de la 400 la 450 focuri, nu cuprind astăzi decât 250 până la 300. Acele care se află pe calea armatei se pustiesc pe zi ce merge...” „... Guvernul rusesc vede, în sfârșit, inconvenientul de a distrage o mare parte a populației de la lucrarea pământurilor. Acum o lună, generalul en chef dădu un fel de proclamație, în care zicea în substanță că ocuparea acestor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]