1,643 matches
-
eminesciană ne invită la stoicism când e vorba de iubire: "Trăitor într-o morișcă/ Neagă, jură, fă ce vrei./ Fundul văii va fi martor/ Lângă linia ferată/ Lângă sângele femeii/ Risipit în lungul ei." Locul nostalgic, în care soarele a putrezit și în care zidurile au făcut mucegai,este orașul populat cu măști și în care poeta cheamă gânduri sinucigașe: Mă constrânge veghea pe înălțime,/ zilnic îmi inspiră gând sinucigaș/ Să nu pierd prilejul golului din mine." Viața înseamnă trecere, un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
luna e ultima dintre plăcerile cerului/ Iar fața omului e luminată de lună/ Noapte ochii, urechile, buzele și carnea feței/ curg ca tot atâtea râuri spre locuri mai joase". ("Acest nămol"). Ideea se repetă și în poemul "Răscruci", unde urechea putrezește, ochiul orbește, gura moare, toate poartă semnul trecerii timpului: "Și o durere fără limite îl cuprinde/ Pe cel care-și dă seama că sângele și carnea lui/ au fost câțiva ani ambalaj pentru doi ochi/ Ce și-au păstrat în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îndreaptă poetul este o oglindă menită să purifice insul înnămolit de viață. Poemul se încheie lăsând impresia că seninătatea fântânii, cercurile clare de apă sunt stări aparente, dincolo de ele, în adâncime, stă ființa bântuită de dorinți, pământul, noroiul menit să putrezească în propria lui nuntă. "Curând se face ziuă, senin din nou e pliscul ciorii/ Senine gheare, senin și iepurele mort/ Sticlos aproape totul, astfel încât mă port/ și eu la fel de fals, precum ne-mbracă zorii./ Sunt iarăși în picioare, mă bucur
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
iepurele mort/ Sticlos aproape totul, astfel încât mă port/ și eu la fel de fals, precum ne-mbracă zorii./ Sunt iarăși în picioare, mă bucur că le am,/ Mă curăț de nămolul ce parcă mă-nveșmântă./ Ce fericit eram când o priveam, cum putrezește nobil în propria sa nuntă." De fapt, ideea poemului, dualitatea insului, se extinde și în altele ca: "Veșnic părinte", "Vorbesc din demon", idee blagiană ("Pax magna"): "Sunt niște cețuri strâmbe și niște neguri dese,/ Afară parcă iarăși uși grabnic se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
blândei primăveri (M. Eminescu); În șirul vieții noastre întreg, se face seară. (T. Arghezi); amâni și nici nu știi ce mai amâni / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu); I am spus Daimonului: tu nu știi că / vorba arde, / verbul putrezește / iar cuvântul / nu se întrupează ci se destrupează? (N. Stănescu) metafora adjectivală este echivalată cu epitetul metaforic: Toamnă de suflet (T. Arghezi); și mă dezmierzi cu frunzați jucăușă (L. Blaga). Printrun proces de maximă ambiguizare a relației dintre cuvântul metaforic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și rîndunele nimeni nu se atinge, nici de cui burile lor, deoarece e credința că, ucizîndu-le, te blăstămă celelalte, neucise, și trebuie să ia foc casa celui ce le-a ucis. Omul blăstămat, și mai ales de preut, nu mai putrezește nici după șapte ani, și atunci trebuie scos și răzămat patru zeci de zile de zidul bisericii, și trecătorii să-i zică: „Dum nezeu să l ierte!“ Blid Să nu legi cu sîrmă un blid stricat, că se mînie Dumnezeu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așa va rămîne pînă în Vremea de Apoi. Dumnezeu a blagoslovit broasca, făcînd să fie păcat s-o omori. De-aia cine omoară o broască se umple de bube. (Gh.F.C.) Dacă broasca intră-n casă, moare cineva. (Gh.F.C.) Broasca nu putrezește, că așa i-a menit Maica Domnului. (Gh.F.C.) Bubă La 4, 5, 6 decembre se zic „zilele bubatului“. Nu mănîncă copiii boabe coapte, ci numai fierte, ca să fie bubatul* moale. Se împart turte de azime, de pîne la vecini. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pagubă. Cînd faci casă nouă, să îngropi de viu un cucoș în mijlocul ei; atunci nu se apropie „ucigă-l crucea“ de casă. Cînd dintr-o pădure se taie lemne pentru făcut casă, nouă lemne se lasă cioplite în pădure, ca să putrezească, zicîndu-se: „Acesta este lemnul păduchilor de lemn, acesta al cariilor“ etc. ursindu-se astfel fiecare lemn; apoi se iau lemne pentru casă, nu însă din cele ursite. Cînd cineva face o casă nouă, după ce i-a așezat căpriorii, atîrnă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să împletești dumineca, că te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De cela ce se lă dumineca se zice că, murind el, trupul lui putrezește, iară părul rămîne întreg. Dușmănie Ca să scape cineva de dușmănie, este bine să meargă la moară și să ieie din stavila cu care se oprește un crac* de apă nouă țanduri*; să le poarte cu sine, c-apoi dușmanii l-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se fac strigoi se îngroapă cu fața-n jos. (Gh.F.C.) Dacă unul din neam s-a făcut strigoi, să se bea din apa în care s-a pus pămînt de pe mormîntul mortului. (Gh.F.C.) Studiniță Dacă are cineva studiniți*, în urma căreia putrezesc gingiile și miroasă rău, e bine a fierbe cu apă nădușit într-o oală cimbrișor, să ție cît se poate fierbinte acel fel de apă în gură de cîteva ori, și apoi se va vindeca. Stup Dacă îi fură cuiva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci se crede că-ți dau putere. Cînd vrăbiile ciripesc mult în fața casei, fac a sfadă. Cînd cîntă vrăbiile toamna, are să ploaie. Cînd se scaldă vrăbiile și găinile în colb, are să ploaie. Vrajă Femeia care ia mana de la vaci nu putrezește. Sara după cină, la Ajunul Crăciunului, strînge fata din casă de pe masă, ia toate lingurile în mînă și iese cu dînsele afară; le scutură în mînă și ascultă din care parte latră cînii, crezînd că dintr-acea parte vor sosi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
groapă. ” Sicriul fiind așezat În carul mortuar ( În zilele noastre În mașina mortuară ), de cele trei bocitoare și de rudele apropiate. Împreună glăsuiesc următorul bocet: ,, Bucură-te mînăstire Că frumos plocon Îți vine. Nu vine să Înflorească Ci vine să putrezească. ” După Înmormîntare, cele trei bocitoare, cîntă prelung și jalnic ,, Ale țărînei ” : ,, Pămînte pămînte, de azi Înainte Să te lași ușor, ți-o fi frățior PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Țărînă, țărînă De azi Înainte Să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
apele din fântâni"), dar acestea "refuză gălețile lor". Acum, fiorul metafizic ("tristețea fără leac") este semnificat de semnul paradisiac "taina": "Noaptea îngerii goi/ zgribulind se culcă în fân:/ vai mie, vai ție, /păianjenii mulți au umplut apa vie,/ odată vor putrezi și îngerii sub glie". Influențat de Oswald Spengler, Blaga amintește de o devenire de la paradisul adamic, din Facerea biblică până la epoca tehnicismului modern, ucigător al miturilor, până la "paradisul în destrămare": Din spada arhanghelului Mihail a rămas doar "un cotor... fără
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
portarul înaripat", serafimii, arhanghelii, "porumbelul Sfântului Duh". Profetul se simte înstrăinat, nefericit, văzând că lumea începuturilor, a mitului, nu mai are eficiența originară. În fântâna cu "apă vie" se întrevăd semnele morții, descompunerea formelor de manifestare a divinului: "odată vor putrezi și îngerii sub glie". În timp ce totul cade în profan, doar apele din adânc mai păstrează adevărul mitic. Acesta se trage în adânc, departe de cunoașterea umană. Sensul tragic se ivește din ceea ce era spirit și aparținea divinului, absolutului. Gorunul În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cactus trebuie lăsat în aer liber într-un loc răcoros, bine aerisit și ferit de razele soarelui până când se formează un fel de clei, cicatrizarea tăieturii fiind astfel completă. Dacă aceasta nu este bine făcută, butașii de cactus riscă să putrezească înainte de a da rădăcina. Pentru a evita apariția unor boli fungice la butaș, presărați praf de cărbune pe cicatrice. • Perioada de cicatrizare a unui butaș de cactus poate dura între câteva săptămâni și câteva luni; fiți răbdători. • Imediat ce s-a
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
camera frigorifică pentru a le consuma înainte să se strice. Dacă nu doriți să le consumați imediat, preparați-le în conserve, marinate, peltea, dulceață sau congelați-le. • De fiecare dată când le controlați, aruncați imediat tot ceea ce a început să putrezească și, dacă este nevoie, schimbați sacii sau recipientele murdare. Un fruct sau o legumă putredă le pot afecta imediat și pe cele sănătoase. Catalogul • Dacă doriți să comandați semințe, bulbi, arbuști sau altceva din catalog, faceți-o cât mai devreme
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
umiditatea solului. • Broccoli trebuie recoltat înainte să se deschidă florile, când inflorescența este bogată și densă. • Broccoli nu se păstrează prea mult timp în frigider. Cam după o săptămână începe să se îngălbenească și, puțin după aceea, se înmoaie și putrezește. Prin urmare, trebuie consumat rapid, gătit sau congelat. • Numeroase cercetări au demonstrat că broccoli previne cancerul, în special pe cel de colon. Pentru a beneficia de efectele sale anticancerigene, trebuie consumată o jumătate de cană de broccoli pe zi, de
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
îndepărtați părțile verzi, germenii și colțurile, deoarece sunt toxice. • Cartofii trebuie păstrați pe șipci pentru a lăsa aerul să circule pe sub ei. • Temperatura ideală de păstrare este între 3˚C și 6˚ C. Dincolo de această temperatură, cartofii se zbârcesc și putrezesc. Castravetele, familia cucurbitacee • Castraveții trebuie recoltați când ajung la 15-20 de centimetri. Pentru o producție continuă, recoltați castraveții treptat, pentru că altfel planta nu va mai da fructe. Ceapa, familia liliacee • Dacă plantați ceapă în interior veți obține fără îndoială cepe
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
usuce la soare cu tot cu frunze timp de câteva zile, acoperindu-le când plouă și întorcându-le frecvent. Cât timp sunt încă umede, cepele nu trebuie să se atingă, pentru că o atingere cât de mică le face să încolțească și să putrezească. • Dacă pentru un motiv anume nu puteți usca ceapa afară, faceți-o într-un loc cald, uscat și bine aerisit. • Tăiați coada cepei pentru ca aceasta să se usuce, lăsând totuși câțiva centimetri de frunze. • Dacă ceapa trebuie depozitată cu tot cu frunze
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
conservarea semințelor. • Strângeți semințele (pe timp uscat și de preferat după-amiazaă de la cea mai frumoasă plantă. • Păstrați semințele într-un recipient ferit de umezeală. • Nu închideți recipientul dacă este ermetic, pentru a lăsa semințele să se usuce, astfel încât să nu putrezească. E indicat să folosiți un plic din hârtie - veți înlătura astfel pericolul condensării. • Așezați totul într-un loc aerisit și uscat. • Notați imediat numele plantei pe ambalaj. Solul • Se poate face o analiză sumară a solului pentru a ști dacă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
împodobim un mort, să ducem la groapă cu atâta risipă de cheltuieli pe unul care nu mai știe ce se petrece în jurul lui! Nu-i mai bine să împodobim pe cei vii cu aceste haine scumpe și frumoase, decât să putrezească odată cu mortul bogățiile îmbrăcămintei? La ce folos cavou măreț, înmormântare costisitoare și cheltuieli fără de rost? Se cuvine ca de acești bani să se folosească, pentru nevoile vieții, cei ce rămân după el!» Așa vor grăi și spre a se răzbuna
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
frumusețea se naște tocmai din finalitatea aceasta care dictează apariția ori alcătuirea unei ființe." Aristotel, Tratat despre părțile animalelor "Animale! Oh, ființe iubite, crude, muritoare! Mereu în luptă, mereu înghițite, digerate și asimilate, voi, care goniți după urma sângelui și putreziți la rându-vă în sânge; în fugă, împreună, singuratice, zărite, găsite, hăituite, sfâșiate; increate, fără Dumnezeu, părăsite, într-o viață amăgitoare, precum copiii de pripas!" Elias Canetti, Teritoriul omului Élisei, lui Tom, Clarei, lui Clément și Léïei, cu toții părinți de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
acest sens. Simbol al degradării și descompunerii umane, ultima experiență trăită de personaj la malul Mării Negre va anula și ,,locurile bune", spațiile-refugiu ale acestuia. Odaia va fi invadată de semnele morții: Era odaia mea, o odaie ca oricare?... Tot sanatoriul putrezea acolo alungit, cu totul descompus, cu coastele afară, foșnind de gândaci și de viermi care îi rodeau stârvul. Și nu numai gândacii îl rodeau, erau și șoarecii care îl invadaseră și care ronțăiau și ei cu bucurie din hoit, din
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
sufletului) a fost înghițită de biruință. Unde îți este biruința, moarte (victoria asupra sufletelor, victoria asupra trupului nefiind deloc abandonată)? Unde îți este boldul, moarte?" (versetul 56); "boldul morții este păcatul". Ar fi o mare greșeală să credem că defuncții putreziți de mii de ani vor ieși în "ultima zi" în carne și oase din pămîntul în care au fost îngropați. Este vorba despre o dublă greșeală, deoarece avînd în vedere înțelegerea greșită a mesajului de bucurie sufletul părăsește trupul chiar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
revelații pare a fi prin urmare înecul, prăbușirea actantului ("M'am prăbușit în fântâna întunecat de adâncă/ de lângă poartă,/ cu apa ce clocotește/ la Miezul de foc al Pământului" Fântâna; v. și "Ci iată acum ochii noștri cristalice sfere/ vor putrezi în țărâna care'i aceeași/ în tot Universul" Șansă exclusă). În esență așadar, o astfel de prăbușire are sens ascensional, permițându-i celui prăbușit reintegrarea în ritmurile eterne, în "firele prafului cosmic care o dată/ o singură dată fuseseră Eu" aceeași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]