43,111 matches
-
est, din India și se cheamă indo-europeni. Istoricii indieni susțin că indo-europenii (arienii) au venit din apus din zona carpato-pontica. Noi susținem ca român vine de la Romă. În sanscrita cuvântul aria, a ria înseamnă popor de pe văi, de pe maluri de râuri, de aici arian, care ne dă cuvântul a ara, indicând prelucrarea pământului de către arienii primii plugari. Între arieni se deosebesc triburi cu denumirea rămân, riman, rimin, rahman, ramaian, ariman, arimin, arumin, etc. În Pen. Balcanică încă mai există o populatie
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
si o multitudine de denumiri de locuri care, ciudat au denumiri că în Ardeal. În Vede ( cărțile sacre ale credinței hindu), se întâlnește expresia a ria delu, care s-ar traduce arienii de pe deal, adică oamenii ce locuiesc pe văile râurilor de pe deal.Este notoriu că arienii aveau așezări numai pe văile râurilor. În istoria românilor întâlnim că forma de organizare „valea”: Valea Tarnavelo, Valea trotusului, Valea Dunării, Valea Oltului, Valea Jiului, etc., si mai constatăm că mai multe vai formau o
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
în Ardeal. În Vede ( cărțile sacre ale credinței hindu), se întâlnește expresia a ria delu, care s-ar traduce arienii de pe deal, adică oamenii ce locuiesc pe văile râurilor de pe deal.Este notoriu că arienii aveau așezări numai pe văile râurilor. În istoria românilor întâlnim că forma de organizare „valea”: Valea Tarnavelo, Valea trotusului, Valea Dunării, Valea Oltului, Valea Jiului, etc., si mai constatăm că mai multe vai formau o țară: Țară Oltului, Țara Bârsei, Țara Ouasului, Țara Crisurilor, etc. Cuvântul Tzara
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
în trecut, Ileana-Lucia Floran își asumă ipostaza așteptării, convinsă că reîntregirea cuplului este posibilă doar prin chemarea celui plecat către cel rămas: „M-ai lăsat în urmă,/ cu ochii scrijeliți/ de osânda secetei/ care mi se rostogolea/ sub pași./ Dincolo de râul/ pe care-l treceam împreună... Cuvintele nespuse/ mi se sting în ochi,/ vinovate/ de-a mă fi lăsat singură,/ într-un prezent/ devenit, amăgitor, trecut./ Rămân aici/ și-ți aștept chemarea” ( De-acum mă numesc așteptare). Nesupuse canoanelor poeziei clasice
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93258_a_94550]
-
șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată.” Ardealul frământărilor istoriei, prin glasul lui Coșbuc, în vremuri triste își apăra „Graiul neamului”: „Dar, nestrămutați, strămoșii/ Tot cu arma-n mâini au stat:/ Au văzut și munți de oase,/ Și de sânge râuri roșii,/ Dar din țara lor nu-i scoase/ Nici potop și nici furtună./ Graiul lor, de voie bună,/ Nu l-au dat//...// Vor căta mereu dușmanii/ Graiului român pierzare;/ Dar să piară ei cu toții:/ Nu l-am dat, și nici
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
mai vechi pantaloni: au 3.300 de ani și au fost găsiți în vestul Chinei. Cea mai vehce toaletă cu ”jet de apă”: are 2000 de ani și sub closete curgea un jet de apă care ducea deșeurile într-un râu din apropiere. Toaleta se află în Turcia și a fost construită în orașul antic Ephesus. Cel mai vechi sutien: are 500 de ani și a fost folosit între 1390 și 1485, în Austria. Menționări despre sutiene există, însă acesta este
16 cele mai vechi obiecte pe care le folosim și azi - FOTO by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/82178_a_83503]
-
urmă / într-o familie de țărani / cărora li s-au luat cu japca pămîntul, plugul, caii și bucuriile/ lăsîn-du-li-se - proprietate privată - doar lacrimile / speranțele și munca lor de ocnă mereu pentru alții / domiciliat într-o rană sîngerîndă / întinsă între două rîuri înstrăinate / studii superioare făcute printre străini / ajuns uricar la curtea Dorului de țară" ( Proces verbal). Versurile bucovineanului mișună de "gînduri subversive", reverberînd "ani de suferință", o "durere comună", "dorinți seculare". Prin forța lucrurilor, ele se întorc către anul 1940 și
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
fiecare dată îl fac / cum aș fi vrut să fie // ba îi adaug niște lanțuri de munți / veșnic verzi / care cresc în afară / și împrejurul lor / tot verde - o cîmpie - / iar deasupra ei / lăcrimînd o vioară // păduri seculare / mănunchi de rîuri / ca niște crengi retezate // orașe străvechi / colier de cetăți // și cine știe cîte mii de sate? (...) încă n-am reușit să desenez / conturul Patriei / exact precum este / nici cum ar trebui să fie // în sufletul fiecăruia din noi / se răzvrătește
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
publicitar, transmis în mod repetat) este scandalul (simulat) desfășurat, exasperant, dincolo de limitele suportabilității, pe durate incredibile. E un spectacol de o violență poate mai gravă (prin insistență și gratuitate) decît cea din telejurnalele pline de crime sau din filmele cu rîuri de sînge. Cu atît mai mult cu cît este vorba de un teatru de amatori declarat ("Per-sonajele și întâmplările pe care se bazează scenariul fiecărui episod sunt fictive"), de cel mai uluitor prost gust. Fals sună, de la început, în aceste
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
devenită ulterior "Insulă") l-ar "relua" întrucâtva pe Ion Barbu. Visam o insulă enormă ieșind din mare în neștire și-i căutam duios o formă, alcătuind-o din privire: muntoasă ca o lună nouă, cu piscuri ațintite, pure, c-un râu o împărțeam în două, o adunam cu o pădure. (...) Al doilea poem hotărât ratat din Clepsidra (însumând 50 de versuri) este "Lanțul". Încă o dată, Ťanecdotať povestirii îmi e potrivnică : istoria ceasului de buzunar primit în dar se înnămolește în vorbărie
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
eu nu pot să trec așa mai departe/ am nevoie de apă pentru pianele astea/ și mai ales de piane// în cameră pe cerul gurii urca lumina până la crucifix/ mâinile în mine de o parte și de alta ca niște râuri de munte/ curgeau într-o veselie, până acum am înlăturat o tonă de metal din mâini și picioare/ și încă ele sunt mai adânci": în atp se găsesc poeme: "în atp se găsesc poeme care se scriu destul de greu/ cu
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
să respire mărunt toată viața// profetul respiră adânc în timp ce stă ghemuit cu niște brațe de sârmă/ aproape de o inimă mare/ mare de tot"; odihnă: "cămașa lui e atât de aspră că nici nu există/ realmente/ o spală senin într-un râu secat bine/ îngenunchiat// ziua/ sârma care trece prin carnea lui/ e/ mereu o minune/ aproape de finalizare/ mereu se ridică pe șira spinării/ undeva// oricum poporul/ ca o piele de care nu știe/ crapă/ ca o sursă așa că vrea undeva unde
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
culegere nu diferă mult de prima. Piesa de deschidere, din 1961, "Zboruri de dragoste" (devenită ulterior "Asonanțe") aduce, parcă, o mai marcată preocupare pentru formă: De-atâtea zboruri, zarea se mutase lin aplecându-se sub arcuri vii, cu arbori, temple, râuri, case, iar noi umblam pe frunze străvezii pe-un drum pornit și el spre miază-zi. Și totu-n jurul meu era în pantă, și chipul tău îmi nălucea abia prin trecerea de păsări, delirantă, continuată printre noi: perdea prin care
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
găsește o aparentă configurație stabilă. Toate orașele din nord-estul SUA sunt atacate de un agent natural, de o neurotoxină care provoacă anihilarea sistematică a unor centri vitali și sinuciderea în masă a populației. Responsabilă pentru atac este Natura, - faza cu "Rîul, ramul, mi-e prieten numai mie etc" a fost depășită -, mai precis, vegetația care secretă neurotoxina și o deversează în aer urmînd însă o hartă și o rutină, selectînd întîi orașele și grupurile mari pentru a se muta apoi în
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
-o-n aghiasmă// am adunat apoi cuvintele/ fecioare cu sâni plini de lapte/ gata să țâșnească/ le-am băgat în buzunar ca pe semințe/ de dovleac și le-am simțit împreunându-se/ ca pietrele ca zgomotul pietrelor din/ pământ din râuri din lună.../ băusem/ mi-era silă de totu-i ok/ de totu-i cum trebuie să fie/ mi se zbăteau prunci de cuvinte în palmă/ în piele în nări în păr în pruni castani/ apă/ și le zgâriam ombilicul cu
Actualitatea by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Journalistic/8321_a_9646]
-
tinerii Cristian Fodor și Lorena Pascu. Mariana Deac a adus în scenă cu desăvârșită muzicalitate “Parfumul de romanță”, cum a intitulat ea festivalul, cu o selecție impecabilă de patru cântece celebre - “Parcă ieri te-am văzut”, “Pe sub fereastră curge-un râu”, “Călugărul din vechiul schit”, “Te-aștept pe-același drum” - și a invitat alături de ea vedete de calibru din întreaga țară. Astfel, de la Timișoara a venit redutabilul Petrică Moise, compozitor și interpret cu studii de percuție și absolvent de Conservator
Parfum de crizanteme by Fulvia MIcu () [Corola-journal/Journalistic/83416_a_84741]
-
de la cea profesională pur și simplu, la plafonare, eșuarea relațiilor amoroase și a căsătoriilor) întreaga existență este o continuă involuție, un drum spre degradare, precum apele tot mai poluate ale unui rău în care sunt deversate reziduuri. Comparația dintre soarta râului poluat și destinul oamenilor devine explicită: "Primindu-ne (râul - n.n.), aici, lângă mal, într-un con turtit: o inimă, iată: două cavități comunicând: orificii valvule gemene, deosebite și asemănătoare, ca și noi, prietene Banu. Tot mai adânc, în ochiurile lui
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
relațiilor amoroase și a căsătoriilor) întreaga existență este o continuă involuție, un drum spre degradare, precum apele tot mai poluate ale unui rău în care sunt deversate reziduuri. Comparația dintre soarta râului poluat și destinul oamenilor devine explicită: "Primindu-ne (râul - n.n.), aici, lângă mal, într-un con turtit: o inimă, iată: două cavități comunicând: orificii valvule gemene, deosebite și asemănătoare, ca și noi, prietene Banu. Tot mai adânc, în ochiurile lui de ulei și parafină, acoperiți de vânele groase ale
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
senzația de ermetism, de sufocare în prea densa țesătură textuală. Există în Atrium pagini extrase parcă dintr-o limbă de lemn a propagandei din perioada comunistă, identificabile în presa vremii, dar și în documentele de partid. Iată un singur exemplu: "Râul trebuia amenajat, utilizat, valorificat cu eficiență. (...) Utilizarea apelor însemna concentrarea în amontele bazinului a folosințelor neconsumatoare, centralele, navigația, chiar și activitățile sportive, turistice, de agrement, și amplasarea în zona inferioară, din aval, a consumatorilor importanți, care nu restituie decât în
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
și activitățile sportive, turistice, de agrement, și amplasarea în zona inferioară, din aval, a consumatorilor importanți, care nu restituie decât în parte sau deloc debitele prelevate - industriile, adică, populația, irigațiile." (p. 146) În teorie, partidul se îngrijea și de protejarea râului, și de bunăstarea oamenilor. În realitate râurile deveneau oribile ape reziduale, iar oamenii un fel de roboți, lipsiți de sentimente și de iluzii. Dar cum ar fi putut vajnicii cerberi ai cenzurii să se atingă de un roman care conținea
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
amplasarea în zona inferioară, din aval, a consumatorilor importanți, care nu restituie decât în parte sau deloc debitele prelevate - industriile, adică, populația, irigațiile." (p. 146) În teorie, partidul se îngrijea și de protejarea râului, și de bunăstarea oamenilor. În realitate râurile deveneau oribile ape reziduale, iar oamenii un fel de roboți, lipsiți de sentimente și de iluzii. Dar cum ar fi putut vajnicii cerberi ai cenzurii să se atingă de un roman care conținea fragmente precum citatul de mai sus? Citind
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
un reflex optzecist... Altfel, un poem cum e Cu simțurile jumătate în somn rămîne o notație frumoasă și sensibilă: "Soarele are acum un contur diform / ca o monedă veche într-o dimineață / în care ai ieșit să te privești în rîu, / desculț, cu simțurile jumătate-n somn. // Vipera pe faleza de marmoră albă, / vipera roșie scînteietoare dormea. // Deasupra sa un nor de argint își lăsa ceața / în care dacă intri poți s-o întîlnești pe ea"; făcînd abstracție de posibilele ecouri
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
imaginăm tot felul/de întâmplări primejdioase și Oona trebuia/desigur să treacă miraculos prin ele pentru/că așa doream noi să ajungă cât mai repede/ și printr-o minune la noi sub nuc// apoi am mers în șir indian la râu și/ am aprins focul ne-am rugat ținându-ne/ de mâini cu ochii închiși apoi am pus/ păpușa ei într-un coșuleț și i-am dat/ drumul pe râu// nici în seara aceasta n-am închis ușile/ bunica se îmbătase
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
la noi sub nuc// apoi am mers în șir indian la râu și/ am aprins focul ne-am rugat ținându-ne/ de mâini cu ochii închiși apoi am pus/ păpușa ei într-un coșuleț și i-am dat/ drumul pe râu// nici în seara aceasta n-am închis ușile/ bunica se îmbătase urât și vorbea prin somn/ mai scăpa câte o înjurătură își freca picioarele/ prăfuite și am văzut atunci că fusta ei neagră/ era ruptă până sus". Și am înțeles
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
fost totuși condamnat la doi ani de pușcărie. Decorațiile din metale prețioase pe care le cumpărase de la veterani încă i s-ar mai fi trecut cu vederea, dar, în stare de ebrietate medie și de față cu publicul, aruncase în râul E. aparatura scumpă a rock-grupului de jazz concurent, "Voci de cedru". Iar pe liderul grupului, o lichea și ăla, dar și fiu al Efrosinei Matveevna Dukeeva, din comitetul regional al P.C.U.S, l-a cotonogit cu picioarele, trântindu-l
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]