1,696 matches
-
conflict la aceste comunități nu s-a manifestat și datorită faptului că exista pământ suficient de expansiune agricolă. Terasele râurilor, semi inundabile, pe care s-au fondat civilizațiile agricole, erau relativ ostile traiului. Prin urmare, la aceste terenuri nu prea râvneau nici măcar grupurile paleolitice rămase la stadiul de vânători și culegători (Hg I1). Mai violente datorită modului de viață păstrat, aceste populații preferau zonele împădurite ale munților sau întinderile stepei. Așadar, societățile dezvoltate în spațiul românesc au fost dominate mult timp
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Occident (vezi cazul Mitall Steel), cheltuind 12 miliarde dolari pentru achiziții de companii străine. India s-a integrat într-un mod original pe piața globală, avînd, pe lîngă forța sa demografică recunoscută, și o forță militară care o fa-ce să rîvnească la statutul de mare putere, inclusiv la un mandat permanent în Consiliul de Se-curitate al O.N.U. Viziunea sa este a unei lumi multipolare, în care încearcă să mențină un echilibru în raporturile cu "cei mari" și să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
promovate, pe toate căile posibil, oficiale și neoficiale: organizații, înfrățiri, personalități și multe, multe altele. Am urmărit manifestările culturale organizate sub egida "Iași 600": au fost mai curînd decepționante. În atare condiții, eu cred că am putea, cel mult, să rîvnim la titlul, neoficial dar meritat, de "Capitală a culturii trădate", sau de "Capitală a imposturii culturale", titlu pe care să ni-l acordăm singuri, cu proxima ocazie, de preferat în campanie electorală. Ar fi mult mai aproape de realitate. 4.14
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
atunci când se face deosebirea între plăcerile bune și cele rele. Plăcerile rele, cele ale omului de rând, țin de a avea: a te căsători, a face copii, a întemeia o familie, a căuta să câștigi cât mai mulți bani, a râvni la onoruri, a aspira la bogăție, a viza o reputație, a spera la celebritate, a-i frecventa pe mai-marii zilei, pe cei puternici, a călători, a face politică sunt tot atâtea vicii, perversiuni și obiective care corup existența. Căutarea acestor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
întrucât profesia lui revenea în mod obișnuit unor sclavi specializați; mama sa recită rugăciunile rituale și merge din casă în casă, dintr-un loc sfânt în altul, iar fiul o însoțește; el ajunge la Atena nu ca un cuceritor ce râvnea la Cetatea visată, ci ca exilat, colonii din Samos fiind izgoniți de pe pământurile lor, cu obligația de a-și satisface stagiul militar. Sărac, exilat, provincial - dacă ne este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
simplificare, avea numeroase motive să întrețină acest maniheism simplist, reducționist și eronat. Printre altele, pentru că Piso, protectorul lui Philodem, nu l-a susținut într-o afacere de promovare politică. Și a văzut trecându-i pe sub nas guvernarea Macedoniei, la care râvnea, atribuită unui dușman al său. De atunci, el începe să înregistreze eșec după eșec și se vede pus în situația de a-i apăra pe dușmanii săi din ajun - pe Gabinius, de exemplu, care făcuse totul pentru a-l trimite
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de un exemplar al revistei. Există mereu vecini dispuși să contribuie la chestii de-astea: logodnica pe care n-au putut-o avea, serviciul pe care niște bunici li l-au luat, casa ori lotul de pământ pe care le râvnesc. Ca de obicei: invidia, netrebnicia. Lucruri previzibile Între oameni. Soarele scăpăta, intrând orizontal printr-o fereastră Îngustă a turnului, Îl aureola pe croat cu un roșu aidoma incendiilor pictate pe zid: orașul arzând pe colină, vulcanul din depărtare, care lumina
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
se află la originea materiei. Prin intervenția eonilor, Sophia este expurgată de Intenție și de Patimă, care rămîn În afara Pleromei, În vreme ce Sophia este readusă printre semenii ei32. Intenția-Patimă, numită Ahamot, Încearcă zadarnic să pătrundă În Pleromă, la ale cărei lumini rîvnește, deoarece chiar inferioară fiind, mai păstrează totuși o anumită „aromă de nemurire”33. Oprită de Limită, mîhnirea ei se preface Într-o Tetradă a pasiunilor: Durere, Spaimă, Confuzie și Ignoranță. Însă acestora li se alătură și o emoție pozitivă, născută
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
se tîrăște dar nu se poate ridica În picioare, Sophia o trimite pe Eva de Lumină-Povățuitoarea să-l ridice și să-i deschidă ochii. Adam o glorifică pe strălucitoarea femeie de la prima vedere, Însă și Arhonții o văd și o rîvnesc. Făcîndu-și planul de a se uni cu ea, Îl adorm pe Adam, Însă Eva de Lumină scapă de ei lăsînd În urmă, alături de Adam, o umbră care Îi seamănă (Eva carnală) și transformîndu-se ea Însăși În Arborele Cunoașterii. Arhonții se
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
în istorie. Dacă e calcul sau fatalitate în căutarea adevărului? Într-un loc, Cioran vorbește despre opțiune: „Unii caută Gloria; alții, adevărul. Îndrăznesc să mă situez printre ultimii. O misiune imposibilă e mult mai seducătoare decât un țel accesibil. Să râvnești aplauzele oamenilor Ă ce umilință!” (I, 55). Nu că el n-ar fi fost pândit de umilința aceasta. Plin de contradicții, se disprețuiește adesea pentru concesiile făcute spectacolului social, obedienței în fața Gloriei. Pare să fie vorba despre o alegere, căci
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe acel Cioran din tinerețe. Or, în fața unei astfel de situații, gloria comună i se pare de domeniul derizoriului. În 1961, notează: „Nimic nu seamănă mai mult cu neantul decât gloria la Paris! Nu-mi vine să cred că am râvnit și eu la «asta»! Sunt însă lecuit pe vecie. E singurul progres adevărat cu care pot să mă laud după atâția ani de bâjbâieli, de eșecuri și de dorință” (I, 73). Pagina aceasta e un moment cheie pentru mutația radicală
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
I, 67). Cum să fie, însă, astfel, când e măcinat de contradicții? În fond, cum își explică Cioran nevoia de glorie? Pe de o parte, prin teama de moarte. „Cu cât un om este mai obsedat de moarte, cu atât râvnește la glorie. Ideea deșertăciunii universale este un stimulent” (I, 162). În treacăt fie zis, este aceeași spaimă din care se naște foamea continuă. Cineva îi spusese despre un cunoscut: „Mănâncă de frica morții, s-a refugiat în crăpelniță”, iar Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
avem în privința propriei noastre valori, de la o lipsă de încredere în sine” (I, 62). Or, după o astfel de opinie, Cioran își afirmă nevoia fanatică de a fi cunoscut: „Iar când ezit să-mi recunosc un merit cât de mic, râvnesc la o celebritate cosmică, aș vrea să fiu cunoscut de tot ce trăiește, de-o musculiță, de o larvă” (idem). Chiar când crede că a cucerit Indiferența, Cioran constată că nu se poate elibera tocmai de rădăcinile acestei neîncrederi: „Iarăși
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și infirmi, dar în același timp nu-și poate anula cu totul obsesia celebrității, nemaisusținută, oricum, de chemarea spre faptă din tinerețe. N-are importanță faptul că îi este rușine de nevoia ascunsă de glorie. „Simpla idee că aș putea râvni la glorie mă umilește, mă pierde în propriii ochi. M-am săturat să-mi fie rușine de mine însumi” (I, 71), spune într-un loc. Altundeva, după ce consideră că un om care aleargă după celebritate nu e în toate mințile
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în care entități bizare se confruntă. Se confruntă și se înfruntă... De aici, nervozitatea lor crescîndă, răbufnind în violențe de limbaj. Suntem, parcă, martorii unui canon fără sfîrșit, un canon cu aparențele izbăvirii la care cu toții s-ar părea că rîvnesc. Și Dosar numărul, și Obiectiv numărul, și Sursa dublă, dacă nu chiar, chinuit și imund, și Plutonierul. Indivizi cu vieți ratate, răsfoind ca niște automate dosarele în care zac frînturi din destinul lor absurd, în căutarea unei noime care să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de acord cu dumneavoastră în ceea ce privește alegerile și modul în care le luați. De ce este consecvența un atribut necesar al liderului? Consecvența echivalează cu predictibilitatea și reprezintă ingredientul-cheie pentru a le câștiga încrederea de-a lungul timpului. +++ Epilog Deși popularitatea e râvnită de orice lider, respectul este chiar mai important. +++ Ideea 78. Omul din oglindă Experții sunt de acord că cea mai importantă relație în care vă veți implica vreodată este cea cu propriul sine. Acceptați faptul că nu veți satisface întotdeauna
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
apă, eu te bat, / Eu te desbat! / Luați, fetelor, și beți, așteptați și-o să vedeți! / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat!"164 Soarele este astrul care veghează îndeaproape pragurile de trecere ale vieții. Copilul nou-născut este închinat soarelui, râvnind la frumusețea astrului, când are loc prima purificare, la scăldăciune, rostindu-se o urare, paralelismul explicativ având rolul de a crea corespondențe simbolice între planul uman și planul cosmic: Cum se-nalță soarele / Peste toate câmpurile, / Peste toate dealurile, / Peste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ne trimit la un anume hieratism, chiar la prețiozități descoperite în încercarea de "a reface", cum spune Petru Poantă, tradiția: "Prea ostenite se fac/ Pădurea răsturnată în ochiul unui lac/ Cu ascunzișuri clare din care nu mai vine/ Nici un răspuns râvnit până la mine". În prezentarea satului, elementele picturale sunt sărace; în câteva linii, poetul fixează cadrul dezbaterilor etice. Curgerea vegetației sau peisajul arid alternează după cum timpul istoric schimbă omul și spațiul. Atunci când seva curge prin aer, sentimentul morții este anulat, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
țara mea ne-ngenunchiată/ prin fum de țară rămânând/ Stea sieși și fântână nesecată/ Trup unic de pământ și gând." (Paul Tutungiu). Creșterea țării ne-o sugerează N. Dragoș, parafrazând "Meșterul Manole": "Var și cărămidă, nouă meșteri mari/ trunchiul mi-l râvnește zidul nesupus/ munți și păsări fie clipei lăutari/ înălțați zidirea tot mai sus, mai sus". Participarea la evenimentele cotidiene și la marea sărbătoare a patriei apare la Gh. Tomozei în versificări care amintesc de prima perioadă a poeziei noastre civice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
puțin vinovat,/ Stăm cu capetele aplecate și ne rugăm,/ în baie apa picură nemotivat,/ în mine se naște un om/ Comediantul, vă spun, a murit de râs,/ Comediantul ar fi fericit,/ Dacă ar sta într-o palmă la care-a râvnit/ În palma lui Hamlet sau a lui Isus". Viața e un permanent urcuș și coborâș susținut de continua aspirație spre lumină. Ideea apare în câteva poeme: "Fereastra viermelui", "Resturi", "Umil pretext": "Ei sunt fereastra viermelui spre an,/ Pervaz pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
am avut șansa și privilegiul unei întâlniri cu Mircea Eliade la Chicago. Am vorbit despre Ziditorul meu câteva ceasuri... Apoi, încet încet, timpul îmi întărea puterile. La Muntele Athos într-o chilie a schitului românesc Podromu gândurile au venit, și râvnite de atâtea vreme, imaginile au început să se audă. Este o sinteză a celorlalte încercări, o iluminare... Acolo la Sfântul Munte am găsit organicitate temelor mele: înălțarea și surparea, febra minții, revolta și creația, vocația și ratarea, disperarea și singurătatea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe deplin conștientizată pentru impur, și ca formă de competiție între rivali, în care victima pune condițiile învingătorului. Un triunghi al pasiunii, sau ceea ce René Girard numea "dorința triunghiulară" se deslușesc responsabile, aici, de complexul lui Swann. Obiectul este mai rîvnit dacă în joc intră dorința altuia pentru el, a unui al treilea. Sandu trece peste teribila confirmare a celor mai negre temeri, hotărîndu-se să se vindece, "cu tot dinadinsul", încă de a doua zi. Dar cum o face? Reînnodînd...legătura
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Florile de mucigai. Arta pamfletului arghezian este remarcabilă în Tabletele din țara de Kuty, adevărată satiră swiftiană a societății românești, și în culegerea Pravilă de morală practică. Dar pamfletarul iese în evidență și în romane: Lina înfățișează o florăreasă frumoasă râvnită de boieri; Ochii Maicii Domnului prezintă relația dintre o româncă și un ofițer englez; Cimitirul Buna Vestire este o satiră feerică, vizionară inspirată din realitatea și de fenomenul de la Maglavit. Limbajul poetic arghezian este surprinzător, original. La ferestre atârnă "iarba
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de idealitate. Noi o cunoaștem prin prisma conștiinței lui Ștefan Gheorghidiu, din care cauză nu putem delibera; nu putem lua atitudine. Ela este personajul feminin care simbolizează idealul de iubire, în ochii bărbatului însetat de absolutul iubirii. Orgolios, Ștefan Gheorghidiu râvnea la dragostea Elei, deoarece era cea mai frumoasă studentă de la Litere. Fata avea: "ochii mari, albaștri, vii ca niște întrebări de cleștar". Ea îl iubea pe Ștefan, era capabilă de sacrificiu și devotament, îl însoțea pe logodnicul ei la cursurile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
față de un om și iubirea față de Dumnezeu. Iată, reformulate în spiritul acestei cărți, câteva învățături ale Bibliei, care s-au dovedit a fi valabile în numeroase situații ale vieții în doi: Să oferi fără să aștepți vreo recompensă; Să nu râvnești la partenerul altuia; Să nu cauți doar plăcerea în cele ce faci; Odată căsătorit, să-i lași pe părinții tăi pentru a fi cu partenerul de viață; Să protejezi viața care se naște din viața ta sexuală. Înfrânare și desfrânare
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]