20,576 matches
-
dobitoacele lui și nimic din câte are aproapele tău!" (Ieș. 20, 17) Păstrarea unui cuget curat presupune, în zilele noastre, mult discernământ spiritual, izvorât, obligatoriu, dintr-o credință mărturisitoare întru Hristos. Sfântul Apostol Pavel așează pofta, ca dorință păcătoasă, la rădăcina tuturor păcatelor. Orice faptă rea are la bază o hotărâre de a o săvârși. Hotărârea a fost luată în vederea atingerii unui scop. Scopul s-a născut din dorință. Inversând ordinea acestui raționament, logica juridică crează următorul scenariu: o persoană vede
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
și îmi arătai drumul, îmi arătai pe unde să calc. Și știi cum e în vis, totul pare atât de real. Și la un moment dat, am alunecat într-o crăpătură din pământ și am căzut. M am agățat de rădăcinile unui copac, iar tu mi ai întins mâna. Îmi tot spuneai să te apuc de mână, iar eu mă țineam de rădă cinile copacului cu amândouă mâinile și mi-era frică să-mi desprind o mână ca să ți-o întind
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
doar te prefaci, ca să-mi dai curaj. Și la un moment dat ai dispărut. Adică te-ai tras înapoi sau ceva te-a tras înapoi, nu te-am mai văzut. Și atunci am început să mă cațăr cu picioarele pe rădăcinile copacului, care începuseră să crească. Începuseră să se înfășoare în jurul meu ca niște șerpi și mi-am dat seama că rădăcinile copacului vor să mă sugrume. Și cel mai îngrozitor gând era că nu știam unde ai dispărut tu. Și
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
te-a tras înapoi, nu te-am mai văzut. Și atunci am început să mă cațăr cu picioarele pe rădăcinile copacului, care începuseră să crească. Începuseră să se înfășoare în jurul meu ca niște șerpi și mi-am dat seama că rădăcinile copacului vor să mă sugrume. Și cel mai îngrozitor gând era că nu știam unde ai dispărut tu. Și am început să urc, pentru că eram sigură că ți s-a întâmplat ceva și eram convinsă că numai eu puteam să
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Am simțit cum crengile mă strâng de gât și mă lasă fără aer. M-am uitat în sus și n-am mai văzut nici o lumină. Tu nu mai erai nicăieri, iar eu nu mai puteam să văd nimic, pentru că toate rădăcinile deja mă sufocau, mă înconjuraseră din toate părțile și se înnodaseră deasupra capului meu. Și atunci am țipat foarte tare și m-am zbătut deodată atât de puternic, încât toate rădăcinile au plesnit. Am văzut imediat că se uscaseră, că
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
eu nu mai puteam să văd nimic, pentru că toate rădăcinile deja mă sufocau, mă înconjuraseră din toate părțile și se înnodaseră deasupra capului meu. Și atunci am țipat foarte tare și m-am zbătut deodată atât de puternic, încât toate rădăcinile au plesnit. Am văzut imediat că se uscaseră, că erau putrede și că eu le puteam rupe fără nici un efort, ca pe niște bețe de chibrit. Și deodată am devenit foarte calmă și foarte hotărâtă și am continuat să rup
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
niște bețe de chibrit. Și deodată am devenit foarte calmă și foarte hotărâtă și am continuat să rup toate crengile care se răsuciseră pe pieptul meu și pe picioarele mele și m-am aplecat și am rupt un mănunchi de rădăcini care îmi țineau deja legate gleznele, iar apoi am început din nou să mă mișc în voie. Și încrederea mea creștea cu fiecare clipă și am găsit colțuri de piatră în care m-am sprijinit cu tălpile ca să urc spre
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Patriatul, fostă și actuala nomenklatură cu de PCR astăzi de USL/D, dar și PDL, PMP etc. TOȚI, DOAMNE, CIOCOII NOI, PĂDUCHI & TÂRFE. CLASA POLITICĂ. Ca mesaj, aș vrea să fiu un nou Stalin Jorj Ivanovici Satârgescu ca să tai din rădăcina această clasă, produs al unui corp bolnav de analfabetism, sărăcie, prostie, mârlan $ tartan, poporul care, din păcate, este al meu. Undeva în Mein Kamf Hitler spune: „Soldați, eu vă eliberez de această himera care se numeste CONȘTIINȚA”. Și a urmat
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
la oameni: normalitatea (poate expresia actuală a moralității). Și când te gândești că în numele lui s-au exercitat atâtea opresiuni! Ca să ne argumentăm existența unor urme de noblețe în limba română (și, prin asta, în spirit) ne străduim să identificăm rădăcinile grecești sau romane ale unor cuvinte, lăsând subtil să se înțeleagă că, odată cu preluarea lor, am păstrat ceva din spiritul acelor civilizații. Nu se înghesuie nimeni să vorbească despre unele cuvinte al căror sens ne vine de la huni, de la tătari
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sensuri, ci suntem avuți de ele; se înstăpânesc asupra noastră în funcție de o dispoziție de moment ori de interesul pe care organismul nostru, acest străin cu care suntem condamnați să trăim, ni-l dictează. Binele reprezintă un meta-sens ce-și are rădăcinile în acest dialog pe care-l avem cu Străinul din noi; el se conturează în spațiul ce ia naștere "între" noi, în vidul pe care-l creează disputa noastră. Dacă definim esența unui om ca fiind gândirea, cum gândirea nu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
noastră conține în ea și o cantitate de date sensibile pe care deseori le subsumăm conceptului de acasă. Acasă înseamnă și anumite mirosuri de care ne amintim în unele momente (și care ne transportă cumva acasă), anumite gusturi etc. Astfel, rădăcinile noastre sunt înfipte și în sensibil. Dacă îl gândim pe acasă și ca pe un centru în funcție de care se organizează tot restul lumii, aceste date sensibile devin cu atât mai semnificative. Lumea este plină de locuri în care e plăcut
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
un cap de pod în înțelegerea acestui fenomen. Printre efecte (la distanță) putem aminti și de constituirea unui pol latin în Europa. Migrația românilor către Spania și Italia poate reprezenta sursa menținerii latinității noastre, inserarea în aceste culturi putând furniza rădăcinile necesare pentru rezistența în fața americanizării. Și asta chiar dacă limba română va suferi importante modificări, în condițiile în care rezistența la limbile latine este aproape nulă datorită multor expresii învecinate. Persoana iubită e mai curând sensul dorințelor proprii, decât o existență
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
drept locul (și timpul) în care gânditori au trudit câteva sute de ani pentru a deschide spațiul mental ce a făcut posibilă apariția a ceea ce este caracteristic modernității: știința, în înțelesul ei extins care înglobează și tehnica. Știința are două rădăcini importante: limbajul și Grecia antică. În unele filme, melodii sau cărți trăim unii din posibilii noștri pe care nu i-am ales, trăim variante ale vieții noastre. Ele stau cumva sub imperiul lui "ce-ar fi fost dacă altele ar
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
este de fapt o dorință de diferență, ci una de identitate, de regăsire de sine. Ceea ce a fost pare că a dispărut, însă urmele se păstrează în prezent, în ceea ce suntem; de aici și îndreptățirea Istoriei, întemeierea ei. Nevoia de rădăcini (în sens tare putem spune că obiectul de studiu al Istoriei îl constituie rădăcinile umanității) nu este dorința unui arbore genealogic (fie el și unul național), ci a unei introspecții, a unei regăsiri a ceea ce ne este esențial. Ideile, cuvintele
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sine. Ceea ce a fost pare că a dispărut, însă urmele se păstrează în prezent, în ceea ce suntem; de aici și îndreptățirea Istoriei, întemeierea ei. Nevoia de rădăcini (în sens tare putem spune că obiectul de studiu al Istoriei îl constituie rădăcinile umanității) nu este dorința unui arbore genealogic (fie el și unul național), ci a unei introspecții, a unei regăsiri a ceea ce ne este esențial. Ideile, cuvintele, credințele, obiceiurile etc. înaintașilor noștri sunt aici, în noi și în preajma noastră, putând să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Și vrăjitoarele, În veselia lor beau licori verzi ca veninul, aveau pe umăr o cioară ori se Împiedicau În câte un motan negru. Și hainele lor cenușii erau ca de fum, iar părul despletit, Încâlcit și plin de scaieți și rădăcini. Zilele treceau, săptămânile zburau, anii se călătoreau și Zâna creștea văzând cu ochii. Și era așa de frumoasă, că nici nu ziceai că este vrăjitoare.Trupul subțirel Îi era Încins cu o panglică albastră, părul de aur Îi era despletit
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pudră, dar degeaba.Penele rămâneau negrenegre.Îi veni să plângă dar nu putu să spună decât ” cra-cra”.Ce se Întâmplase cu glasul ei? Ce se Întâmplase cu penele ei cele albe? Țăranul cel bătrân fierse boabele cu niște ierburi și rădăcini, iar cioara cea lacomă le mâncă. Și ca să fie și mai amărâtă și să nu mai râdă de celelalte păsări și puii ei sunt negri și urâți ți nu știu să cânte, aceasta fiind cea mai mare rusine a unei
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Și azi ursul trăiește singur, văicărându-se ca Într-o zi are să moară. Și azi ursului Îi place mierea. BUSUIOCUL Când Dumnezeu a făcut florile, fiecare floare și-a căutat și și-a ales un loc În care să-și pună rădăcina, să crească, să Îmbobocească, să Înflorească. Și iar să crească, să Înflorească. Unele flori au vrut să crească În grădini, altele În geamuri ori balcoane, iar cele mai Îndrăznețe au ales să Înflorească toată vara pe dealuri, libere ca toate
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
dormitoare și o baie. Scosese din livadă pomii bătrâni și uscați și-i folosi toată iarna ca lemne de foc. Fumul ce ieșea în vălătuci anunța pe cei din jur că e cineva în casă. Într-o zi, în timp ce scotea rădăcinile pomilor uscați, trudind aplecat, a văzut rostogolindu-se, la picioarele lui, un măr mare, roșu, aruncat de peste gard. Îl ridică, îl șterse de haină și mușcă din el cu poftă. Aproape în fiecare după-amiază mergea în livadă să mai curețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
văzut rostogolindu-se, la picioarele lui, un măr mare, roșu, aruncat de peste gard. Îl ridică, îl șterse de haină și mușcă din el cu poftă. Aproape în fiecare după-amiază mergea în livadă să mai curețe, să mai scoată câte o rădăcină. Și de fiecare dată câte un măr i se rostogolea la picioare, roșu, roșu cu galben, roșu cu verde. Odată se întoarse cu iuțeală și privi peste gard. Era o fetișcană. Hei! Tu-mi arunci mere? Da. De ce? Așa. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și să-i asculte povestea. Fusese inaugurat în 1911, proprietar fiindu-i unul din cei mai bogați oameni ai României Principele Grigore Cantacuzino, poreclit pentru averea sa "Nababul" Era descendent al unei familii de voievozi, principi și împărați bizantini, cu rădăcini în istorie ce se întindeau pe o mie de ani, făcuse studii de drept la Paris. În Principatele Române moștenise nu numai moșii întinse și averi uriașe, dar și funcții înalte: de două ori primar al Bucureștiului, în mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Ceața este un element meteorologic care creează probleme serioase circulației. Cea mai mare secetă a fost în anul 1946, când nu a plouat aproape două luni, având ca efect foametea din 1947, când frații și părinții noștri ajunseseră să mănânce rădăcini de plante. Din când în când se mai înfruptau cu câte o bucățică de mămăligă, făcută din făină de porumb adusă cu mari sacrificii din Muntenia sau din alte locuri. Și trăsnetele uneori au făcut victime, precum soția lui Dumitru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Haret", pe care l-a absolvit în 1928. Încă din anii de școală s-a preocupat de creația literară, atras fiind de literatura modernistă, în curs de afirmare și care era bine reprezentată în România. Să ne amintim doar de rădăcinile românești ale dadaismului. Cel care i-a orientat pașii, de timpuriu, în acest domeniu a fost mustăciosul său profesor de matematică, Dan Barbilian, devenit mai târziu profesor universitar de geometrie, cel care publica poezie modernistă, parnasiană sub pseudonimul Ion Barbu
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
preocupăm real de ceea ce se numește recuperare, renovare, reabilitare. Piatra cubică și felinarele mă lasă să alunec cu gîndul în propiul imaginar. Să anim peisajul cum doresc. Să cred că voi apuca să simt aici o realitate vie, crescută din rădăcini vechi, solide. Deodată, pașii mei nu mai fac atîta zgomot. Drumul părăsește piatra și urmează un traseu labirintic, suspendat pe podețe de lemn. Fabulos! Ca în Bucureștiul de odinioară, cînd pe podul Mogoșoaiei trăsurile mergeau pe drumul de lemn. Mă
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
legate de piariști" (subiectiv.ro); "atitudinea și comportamentul unui piarist influențează imaginea unui brand" (wordpress.com); "de la începutul anului am angajat patru tineri piariști" (wall-street.ro). Există și forma feminină piaristă: "dezbaterea dintre cei doi a fost abrupt tăiată de la rădăcină de o piaristă de la Comisia Europeană" (Cotidianul, 17.11.2005); "au lipsit și și-au trimis în schimb piaristele să ridice premiul în locul dumnealor" (Cotidianul, 8.12.2005). Oricum, scrisul preferă varianta de transcriere PR-ist; "PR-iștii, advertiserii sunt
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]