4,538 matches
-
atent selectați putea duce la bun sfârșit revoluția. Exprimată În 1903, cu destul de mult Înainte de „repetiția generală” reprezentată de evenimentele din 1905, această idee nu a fost niciodată pe deplin abandonată, nici chiar În condițiile radical diferite din 1917, Între răsturnarea țarului din februarie și preluarea puterii de către bolșevici În octombrie, când Lenin a scris Statul și revoluția. În continuare, voi compara perspectiva adoptată de Lenin În aceste două lucrări și În scrierile sale despre agricultură cu cea a Rosei Luxemburg
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
bolșevicii au găsit puterea pe jos, În stradă, și au luat-o”. E. H. Carr, care a scris unul dintre primele și dintre cele mai complete studii despre perioada revoluționară, concluziona că „rolul jucat de Lenin și de bolșevici În răsturnarea țarului a fost neglijabil” și că, Într-adevăr „bolșevismul a preluat un tron rămas neocupat”. Iar Lenin nu fusese comandantul profetic care să poată vedea clar situația strategică. În ianuarie 1917, cu o lună Înainte de Revoluția din Februarie, el scria
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
orientări pot să fie la fel de puțin preocupați de libertățile civile și pot să recurgă la mijloace brutale pentru a rămâne la putere, Însă ambițiile și orgoliul lor sunt mult mai reduse; planurile lor (spre deosebire de cele ale moderniștilor reacționari) nu necesită răsturnarea ordinii sociale pentru a se crea noi colectivități și loialități, o nouă familie și un nou popor. Václav Havel, discurs ținut la Victoria University, Wellington, Noua Zeelandă, la data de 31 martie 1995, reprodus În New York Review of Books 42, nr.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și proletariatul, Despre ideal, Filosofie și filosofi, Renașterea națională și oamenii ei reprezentativi), Octav Onicescu (Romantismul industrial, Italia zilelor noastre), F. Aderca (Henri Barbusse, O eroare: C. Dobrogeanu-Gherea, Rodin: un dramaturg al marmurei), D. Drăghicescu (Misticismul vremurilor noi), Mircea Florian (Răsturnarea tuturor valorilor, Misterul și viața noastră, Educație și educatori, Lume dezechilibrată, Maine de Biran, Cultura română și ortodoxia, Spinozism sau iubire geometrizată ș.a.), P.P. Negulescu (Partidele politice), N.N. Matheescu (Criza socialismului românesc), I. Brucăr (Problema evreiască astăzi), Mihai Ralea (Lupta
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
forme de conștiință sunt descrise și argumentate în trilogia numită de autor „generală”: Nearta-artă (I-II, 1982- 1985), Literatură și filosofie (1986). Acest din urmă volum, cu subtitlul Interacțiuni în cultura română, va fi reluat cu revizuiri importante și o răsturnare a perspectivei în O istorie a filosofiei românești (1996), cu subtitlul În relația ei cu literatura. În ambele versiuni, cartea își apropie „personalități duale” ale culturii române, de la Neagoe Basarab, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Samuil Micu, Ion Heliade-Rădulescu, Titu Maiorescu
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
activități prodigioase. Ambele privesc ultima decadă și jumătate viața noastră, a tuturor. Cel dintâi se referă la un sindrom larg răspândit în anii din urmă, pe care l-aș numi, în lipsa altui termen mai nimerit, al „inadecvării“. Unul dintre efectele răsturnării produse în 1989 - inerent, de altfel, unui asemenea eveniment - a fost o uriașă dislocare. Într-o societate care și-a regăsit brusc, după înghețul polar din ultima decadă a comunismului, libertatea de mișcare, oamenilor li s-a oferit, subit, șansa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sfântului Gheorghe nu a întârziat mult. În martie 1261, Genova a încheiat un tratat de alianță cu împăratul din Niceea, care avea să producă curând masive modificări ale situației politice la Strâmtori. O thalasocrație mediteraneană, Veneția, a contribuit decisiv la răsturnarea Imperiului Bizantin în 1204; a doua thalasocrație mediteraneană în ordinea importanței, Genova, a contribuit decisiv la restaurarea puterii bizantine la Strâmtori în 1261 și, după aceea, la menținerea ei. Rostul celor două acțiuni a fost identic: acapararea resurselor comerciale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
patriarhiile și mănăstirile din Răsăritul creștin urmau să primească o parte din venitul mănăstirilor românești închinate, acea parte care le prisosea celor din urmă, după ce se asigura întreținerea și îndeplinirea legatelor prevăzute de ctitori. Cu timpul, însă, are loc o răsturnare de situație în defavoarea mănăstirilor românești închinate, ele ajungând să fie considerate ca simple izvoare de venituri importante pentru mănăstirile mari din Balcani și Orientul creștin. Sunt neglijate lăcașurile de cult, care încep să se degradeze treptat, unele dintre ele ajungând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
opinia asupra situației generale existente în România. La dialogul care a avut loc cu acest prilej, reprodus în raportul întocmit de Talleyrand, Gorceakov a convenit că în „ceea ce privește problema discutată, el era de acord cu noi; el nu dorește răsturnarea prințului Cuza, în legătură cu persoana căruia nu are nici o împotrivire. Ceea ce dorea el era să vadă că se adoptă o linie de conduită care să împace încrederea compatrioților săi și să permită Puterilor de a sprijini administrația sa“57. Cât privește
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care am amintit mai sus, erau copios susținute și încurajate de cancelarul său. Deși îi declara lui Talleyrand, la 16 octombrie 1865, că nu manifestă nici un „sentiment de dușmănie față de Alexandru I. Cuza“, și că „era departe de a cere răsturnarea lui“, Gorceakov se arată profund îngrijorat de știrile pe care consulul general al Rusiei la București le trimitea către Petersburg, știri în care „Principatele Române erau descrise în cele mai sumbre culori“59. • Ibidem, f. 275-277 v. • Ibidem, f. 316-317
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a le cere sârbilor să solicite Parisului retragerea românească din Ungaria, armata română putând fi apoi înlocuită de cea iugoslavă 56. • Însuși Erdelyi i-a spus, câteva săptămâni mai târziu, lui N. Petrescu Comnen că „el a pus la cale răsturnarea guvernului Friedrich, pe ziua de 15 octombrie, și înlocuirea acestuia cu «bărbații săi de încredere»“ (N. P. Comnen, op. cit., p. 61-62). • A.N.I.C., Fond Vaida Voevod, dos. nr. 88, f. 2. • F.R.U.S., P.P.C., vol. VIII, p. 68. • Ibidem, vol. XII
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
amenințându-mă cu bătaia dacă nu susțin declarația din dosar“. Culme a cinismului, cei care au dat curs sugestiei aveau să primească pedepse mai grele 82. Acuzarea a susținut că grupul de partizani din Munții Vâlcei „a fost organizat pentru răsturnarea regimului comunist din România“83. Pe 6 79 ASRI, fond „D“, dosar 9051, vol. 2, f. 71, 73-74; ibidem, 9047, vol. 3, f. 103. 80 Aristide Ionescu, op. cit., p. 50. 81 Ibidem, p. 216-217. 82 Ibidem, p. 50, 109. 83
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
istorică pe care Bonaparte o va metamorfoza în ideea de destin. În consecință, toți cei care în secolele XIX și XX au mers pe urmele Revoluției franceze sunt considerați agenți ai istoriei și ai necesității istorice. Consecința paradoxală a acestei răsturnări a perspectivei asupra istoriei este aceea că, în locul libertății, necesitatea a devenit categoria esențială a gândirii politice revoluționare 6. Un alt aspect al filosofiei lui Hegel, derivat tot din experiența Revoluției franceze, privește caracterul mișcării istorice, mișcare dialectică și necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
romanele pot funcționa, în acest sens, ca niște documente epice. Maniera de construcție epică reflectă însă același calapod maniheist. În Umbra răsculatului (1996), bunăoară, este surprins momentul sistematizării satelor românești, locul ales și personajele fiind edificatoare pentru ideea unei iminente răsturnări a regimului. Atunci când nu mai simte nevoia să plaseze ideologia în scenarii epice, L. o prezintă direct. Cuvânt despre Transilvania (1982), carte repede retrasă de pe piață, este o colecție de eseuri tributare doctrinei naționalismului mistic, cu îngroșate note polemice antirevizioniste
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
asemănătoare, care pornește de la modele și paradigme din fizică și din științe tari, din științe ale naturii care au produs o breșă mult mai importantă decât ceea ce trăim noi În literatură și În estetică. Acolo a avut loc o mare răsturnare epistemologică, o mare revoluție cognitivă, odată cu fizica cuantică, cu modelele cosmologice relativiste, care pe urmă au impulsionat și au hrănit demersurilor nu doar ale fizicienilor, ci ale tuturor teoreticienilor. Tot apropo de aceasta, nu aș fi de acord cu Horea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fiecare individ reprezintă o variație, dar În așa fel Încât ea poartă În sine Însăși dorința de a se Împlini În relația socială cu ceilalți. Acest fragment de o relativă limpezime (și care cuprinde În totuși destul de puține cuvinte esența „răsturnării” lingvistice humboldtiene, pe de o parte, și a teoriei sale privind alteritatea, pe de altă parte) face parte dintr-o carte 1 de o stufoșenie și o anvergură a gândirii/frazării care o fac, În tot, deosebit de grea sau cel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
această fastidioasă discuție să fie atent acum, căci urmează partea realmente importantă): pentru Kant, subiectivitatea reală, empirică (cea căreia noi Îi spunem În mod naiv eu), este importantă doar În măsura În care ea reprezintă, În act, matricea apriorică ce procesează/„vede” fenomenele. Răsturnarea subiectivă kantiană nu ne aduce așadar În prezența unui subiect care este el În măsura În care se diferențiază de alți subiecți; ci, dimpotrivă, În prezența unuia care contează numai Întru cât (cititorul va sesiza, desigur, că despărțirea acestor două cuvinte e intenționată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
necesitate dominat În fiecare limbă de o analogie constantă; și cum, În fiecare națiune, o subiectivitate omogenă Își exercită acțiunea sa asupra limbii, În fiecare limbă există o viziune particulară asupra lumii 1. Pentru cititorul de-acum bine familiarizat cu răsturnarea kantiană (ba chiar cu fenomenologia), textul citat nu mai poate ridica - asta cel puțin până la un punct - dificultăți serioase. Nu putem cunoaște lucrurile În sine, așa cum vor fi fiind ele În afara modurilor noastre omenești de a le percepe și gândi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
chiar traseul pe care eram obișnuiți a-l considera perceptiv-conceptualizant, ea oferind structurile primare pe baza cărora Înțelegem 1 realitatea. Subiectul Înțelege și structurează lumea fenomenelor pe baza categoriilor eminamente istorice pe care i le oferă limba. Simplificând foarte mult: răsturnarea humboldtiană = răsturnarea kantiană + relativitatea lingvistică (recunoașterea rolului limbilor istorice). Aceasta deoarece conținuturile mentale intuitive (ca semnificate), eidos-urile pe baza cărora se structurează gândirea și realitatea trebuie considerate din principiu ca diferite de la o limbă la alta. Aceasta Înseamnă că nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe care eram obișnuiți a-l considera perceptiv-conceptualizant, ea oferind structurile primare pe baza cărora Înțelegem 1 realitatea. Subiectul Înțelege și structurează lumea fenomenelor pe baza categoriilor eminamente istorice pe care i le oferă limba. Simplificând foarte mult: răsturnarea humboldtiană = răsturnarea kantiană + relativitatea lingvistică (recunoașterea rolului limbilor istorice). Aceasta deoarece conținuturile mentale intuitive (ca semnificate), eidos-urile pe baza cărora se structurează gândirea și realitatea trebuie considerate din principiu ca diferite de la o limbă la alta. Aceasta Înseamnă că nu trebuie plecat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
kantiene au fost Înlocuite de conținuturile limbilor istorice 1, e firesc ca atât determinismul specific fenomenalității, cât și gradul libertății noastre În raport cu lumea să fie comensurabile cu limbajul. Entuziasmul deloc ascuns al comentatorilor humboldtieni În privința indiscutabilului pas Înainte săvârșit odată cu răsturnarea și doctrina relativității lingvistice - În direcția eliberării noastre de concepția naiv-obiectivistă asupra realului - trebuie Însă, mai ales cât Îl gândim cu ochii timpului nostru, moderat. Humboldt păcătuiește, desigur, În raport cu așteptările noastre de oameni eliberați de metafizică, fiindcă, spre exemplu, nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Își preparau deja, În secolele dinaintea sosirii bogățiilor vegetale și animale din Indiile Occidentale (porumb, dar și cartofi, ori curcanul demn și grav ca un magistrat), poșirca de mei care nu se Învârtea În ceaun și nu se tăia după răsturnarea pe un fund de lemn altminteri decât mămăliga zilelor noastre. Să nu se creadă Însă că doar ai noștri dețineau secretul poșircilor hrănitoare din cereale și nici că meiul ar fi fost unicul beneficiar al acestui tip de prelucrare gastronomică
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Tranziția este privită diferit de diferiții ei actori. În ambele cazuri se observă aptitudinea de a fixa un comportament identitar. Pentru cei care au reușit să se impună În tranziție există termenul revoluție, ei considerându-se revoluționari, În sensul unei răsturnări violente care a readus Însă În cele din urmă România În democrație. Pentru alții, momentul care a declanșat tranziția nu a fost decât substituirea unui eșalon cu altul, al aceluiași partid ori grupare politică. S-a glosat Între 1999 și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
politic postcomunist și realitate este scopul acestor rânduri, ci Întrebarea dacă individul, adică „românul”, s-a schimbat, a suferit percepția respectivei tranziții, În afară de „zgomotul și furia” ei. Cu alte cuvinte, mă Întreb dacă tranziția culturală a Început cu adevărat după răsturnarea de la putere a stalinismului și a simbolurilor instituționale ale acestuia, ori Înaintea acestei răsturnări, adică dacă tranziția s-a Întâmplat după respectarea unui model cultural occidental ori central-european În care societatea civilă a avut un rol de jucat, cel puțin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
s-a schimbat, a suferit percepția respectivei tranziții, În afară de „zgomotul și furia” ei. Cu alte cuvinte, mă Întreb dacă tranziția culturală a Început cu adevărat după răsturnarea de la putere a stalinismului și a simbolurilor instituționale ale acestuia, ori Înaintea acestei răsturnări, adică dacă tranziția s-a Întâmplat după respectarea unui model cultural occidental ori central-european În care societatea civilă a avut un rol de jucat, cel puțin În rezistența Împotriva demolării civice și instaurării dictaturii. Este interesant de remarcat Însă că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]