KorAP: Find »[drukola/base=rătăci & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...344 >

8,590 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

e neacordat, fie o notă s-a dus la culcare obosită, o căuta pe podelele roase de pașii mei, ea zace strivită, reanimarea ei înseamnă amputarea drapelului ei, ceea ce înseamnă falset și El mă poartă și-mi arată un falset, rătăcind pe lângă noi, având vina de a fi falset, nu el și-a propus-o, nu el și-a indus eroarea și arată mânios spre El și astfel Îl simt mai trist, va trebui să-l liniștească cu o promisiune, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
un zid, o cloșcă ce-și apăra puiul să cunoască încetul cu încetul viața de damnat, picătură cu picătură, treaptă cu treaptă, pentru a nu fi mai târziu un șoc care ar putea să o azvârle în afara zidului-convenție și să rătăcească prin lume, tot întrebând. Mioara Alimentară accepta cu înțelegere graduală tot ceea ce i se oferea. Și Mama asta-i oferea: închisoare conștientizată, înțeleasă și acceptată. Era liberă și în relațiile cu oamenii dovedea acest lucru, mirându-se pentru faptul că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
ochi al plăpumăresei, Povestitorul fu străluminat de nașterea Traviatei chiar în clipa în care Tribunalul Morții, anunțat de un virus trădător, hotărî ca executorii judecătorești să-și pornească marșul în piano forte (ghidați prin GPS) spre cabinetul doctoriței. Un cărăbuș rătăcit din toamna tinereții mele căzu pe spate lângă pupitrul robotului electronic, în fața căruia Eliza părea o cracă uscată la poalele Everestului. Ea își lipi fruntea smochinită de manșonul scanner-ului bipolar, apăsând încet cu vârful subțire al arătătorului tasta de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
ora 815 la Hiroshima. Și în clipa în care mai trecea un tren, se auzeau din depărtări străbătute și șoselele și forezele prin munții pietroși ai minerilor și zăpezi foșnind pe crestele, pe care stăteau înțelepți vulturii, la gurile peșterilor rătăceau sfinți și foarte departe trenul de la ora 23:57, de pe traseul Arad, Radna-Săvârșin, Deva, Simeria, Orăștie, Sibot, Vințu de Jos, Alba-Iulia, Teiuș, Aiud, Războieni, Câmpia-Turzii, Cluj-Napoca, Gherla, Dej, Beclean pe Someș, Salva, Coșbuc, Telciu, Fiad, Romuli, Dealu Ștefăniței, Săcel, Iza

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
o apuce pentru a strânge toată țesătura destrămată într-un ghem pe care să-l pună deoparte cu grijă, etichetat ca orice exponat. MAMA! Dar nu putea, și înțelese că orice descifrare e o încifrare și mai mare. Înțelesul se rătăcea devenind neînțeles, neînțelesul o lovea precum ciocanul de lemn în gongul de aramă de la teatru, sunetul se reverbera dureros, o durea și Mitică Petrache din capul ei, o durea și dorința de a-l întâlni după 31 de ani de când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
repetă, episoade cu subiect în subiect, care nasc acțiune în acțiune, cu aceeași actori în situații și locații diferite, multiplicarea urletului episodic năștea și susținea lumea multidimensională a evidenței sale, atât de puternică și de variată încât puteai să te rătăcești precum adepții Gnozei în practicile ezoterice, care cred în inexistență mai mult decât în ei înșiși. Geografia urletului gunoierilor era variabilă. Deși solidă și nepieritoare, ea se putea muta, defectă, deteriorată, dezmembrată, dar nu dispărea: era esența existenței. Fără urletele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
se clătinau fără vânt, le sărutam Doamne, va trebui să le cosesc! cu foarfeca am tuns iarba, cu foarfeca am retezat spicele, iarba creștea din nou, iartă-mă Mioara, e grâul meu, dintr-un capitol viitor, și eu m-am rătăcit prin el așa cum m-am rătăcit printre cuvinte și pagini, nu-l poți secera dintr-o dată, vei fi doar tu, îți promit! Bătea vântul și tu nu erai, am să iau și barza de pe stâlpul din fața casei, nici ea nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Doamne, va trebui să le cosesc! cu foarfeca am tuns iarba, cu foarfeca am retezat spicele, iarba creștea din nou, iartă-mă Mioara, e grâul meu, dintr-un capitol viitor, și eu m-am rătăcit prin el așa cum m-am rătăcit printre cuvinte și pagini, nu-l poți secera dintr-o dată, vei fi doar tu, îți promit! Bătea vântul și tu nu erai, am să iau și barza de pe stâlpul din fața casei, nici ea nu a văzut Parisul. Am tăiat fraza

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
de pe stâlpul din fața casei, nici ea nu a văzut Parisul. Am tăiat fraza și, odată cu ea, și grâul. Cu iarba e mai greu, buruienile le-am smuls, așa cum s-a smuls din limbă cratima și litera slavă î din i rătăcind ici și colo, așa cum rătăcesc și eu pe ogorul acestor pagini împreună cu Mioara Alimentară. Bancnota foșnitoare a nopții imprimată cu stele a fost gonită de vârtejul zilei, zglobiu zornăind soarele pe cupola de cadmiu a cerului. De undeva, un cor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
ea nu a văzut Parisul. Am tăiat fraza și, odată cu ea, și grâul. Cu iarba e mai greu, buruienile le-am smuls, așa cum s-a smuls din limbă cratima și litera slavă î din i rătăcind ici și colo, așa cum rătăcesc și eu pe ogorul acestor pagini împreună cu Mioara Alimentară. Bancnota foșnitoare a nopții imprimată cu stele a fost gonită de vârtejul zilei, zglobiu zornăind soarele pe cupola de cadmiu a cerului. De undeva, un cor se epuiza înalt, coji de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
cele șapte miliarde de lumi mă opresc Mamă! Mi-e teamă că trebuie să procedez altfel, încă n-am găsit calea. Nu vreau să-mi distrug lumile, așa cum l-ai lua pe Autor de la masa de lucru și l-ai rătăci într-un calcul, ar inventa cifre muzicale, l-ai claustra într-o carte, ar îmbogăți-o cu un cântec, ar lumina-o cu o singurătate, ar finaliza-o cu noi protagoniști, distruge instrumentele scrisului, ar vorbi ca o carte, taie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
momentul crucial, prinderea Regelui încât, fără să vrem, ajunserăm în visurile materiei. T oată lumea e călare pe toată lumea îi zise Cargobot strângându-i mâna cu căldură. Pe unde mi-ai fost, Autorule, îl luă la rost Mioara. M-am rătăcit între cuvinte, le-am căutat, le-am pipăit, le-am dezbrăcat, am făcut dragoste cu ele până la epuizare, nesătule de a fi care mai de care principese, toate vreți să fiți regine? Nicio femeie simplă de la țară? Nu, vrem să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
a, cele mai grele, cele mai căpcăunice, mai nesăbuite și mai multe din câte ar fi trebuit să existe într-o viață de om. Și pe când Luna, având chipul lui Eminescu, plutea deasupra noastră și Căpcăunu, cu capul în mâini, rătăcea printre munții de grâu recitând, noi, cu caietele sub tălpi, făceam surf pe valurile de grâne și într-o clipă ajungeam la Brăila înecată în grâu. Unii mor de matematică, alții de grâu! spuse Gagu. Orașul e victimă a grâului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
pe vremea aceea și Primăria era în altă parte a orașului. Contează? răspunse Mioara-fantomă. Privește. Lia-Babă se uită în album la fotografiile din copilărie! Se miră pentru că poza de luna trecută, cu Mița și Stana, babe ca și ea, se rătăcise între file. Parcă auzea susurul apei, atunci când rugaseră pe un tânăr să le imortalizeze pe peliculă. Cineva mută pozele în album, zise ea în barbă ștergându-și ochelarii cu poala capotului de molton. Adolescentele fugiseră spre poza de acum, îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
mănăstirii, fără să știe de ce, se îmbarcă în autobuzul cu destinația Iași. Își vându în cofetării și cârciumi (ceea ce i se păru un sacrilegiu), pentru câțiva gologani, poeziile scrise numai și numai pentru Any și numai așa putu să întâlnească, rătăcind, pe un brăilean care-l informă că Any Palade e studentă la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Timpul și-a oprit acele pe cadranul iernii, umbrind zăpada afânată cu tăcerea lor. Apoi au început să alunece pe patine, încet, pe pârtia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723

Tîrnăcop. — O să facem pe victimele, zice Gulie, frumușică idee, numai așa putem scăpa cu fața curată, zice, de parcă abia atunci ar fi aflat de plan. — Cercul al șaselea, ereticii, zice Tîrnăcop, asta sîntem, niște eretici, pînă și Florentinul s-a rătăcit în mijlocul lor, cu toate că-l avea călăuză pe Vergilius care era mult mai experimentat. Era în jur de trei dimineața, Peștii se vedeau răsărind la orizont, exact în clipele în care Carul Mare se pregătea să apună, ce coincidență, tot luna

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
a fost decît o mișcare perfect rațională și justificată, menită să ajute la elucidarea enigmei legate de tine. Altfel cum ar fi aflat cei interesați adevărul despre cum s-a metamorfozat Potaie de-a lungul tristei sale derive, și cum rătăcește el după moarte exact la fel cum a făcut-o și în timpul vieții, jerpelit și bolnav? — Te punem pe picioare cît ai zice pește, Curistule, spune Gulie, venindu-i inima la loc, respiră? îl întreabă pe Dendé care încă stă

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
spus că nu degeaba am primit ordine clare să nu-l scăpăm din ochi. Știm că-ți fierbe sîngele în vine soldățelule, dar trebuie să ne înțelegi și pe noi că nu ne mai putem permite să ni se mai rătăcească nici o oaie, înțelegi la ce mă refer? îi face cu ochiul, chiar și așa turma ni s-a înjumătățit în ultimele zile. Ce înseamnă Grup? vrea Roja să-i pună la încercare, dacă tot faceți pe deștepții, răspundeți-mi la

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
slab al edificiului, și s-a dovedit imediat că am avut dreptate. Ne mai despărțeau doar cîteva sute de metri de Bulevardul Ghencea, așa că era o prostie să dăm înapoi ca s-o luăm pe nu știu ce căi ocolitoare, să ne rătăcim cine știe pe unde și să nu mai ajungem la timp. Ăsta era un risc de o mie de ori mai mare decît a te avînta cu o sută la oră cu Dacia domnului Președinte într un morman de gunoaie

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958

să te-ntorci? Iei Mânza ca să mergi călare, că-i departe! Da! Lui Va i s-a părut că În ochii femeii a zărit o luminiță jucăușă când aceasta rostit: Mariniță-mămică, poate ar trebui să mergi și tu, să nu rătăcească drumu’, ce zici, te duci, hai du-te mămică! De, mămică, cum zici mata! Iaca mă duc ce-am să fac, nu?! Valerică a avut impresia doar sau chiar a văzut o luminiță jucăușă și În ochii fetei! Și-și

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703

carte de versuri (Catabasis. Scrisori către Euridice, jurnal liric, 1977-1988, Societatea Cultural-Științifică Adsumus în colab. cu Abaddaba, Oradea, 2001) cu o orgie de superlative, îl supraestimează într-un mod consternant. Să citim și versurile care l-au entuziasmat pe prefațator: „Rătăcit prin grădinile înțelepciunii, / caut imaginea șarpelui / și veninul mi se scurge încet printre degete...“ „Oare nu sunt chemat pentru / actele esențiale, sau libertățile spiritului, / libertățile spiritului ard în memoria mea / ca o fiolă de neofalină și purifică totul?“ „Doar o

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
la ore fixe acasă și să se lase întrebuințat de ea, neiubit și desconsiderat, ca un vibrator. Prilej pentru autor de a se lansa în noi perorații, la fel de pompoase și plicticoase ca pasajul pe care deja l-am reprodus. Ne rătăcim încă o dată printre sintagme de genul: „codificând opțiuni atipice în răspăr cu tot ce le place la o căutătură grăbită“, „căutând un potențial de blândă alternativă în cazuistica artelor prea des hărțuită, sacrificată în profitul unor extrapolări dezinvolte ajungând în

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
negru și din negru alb. Versurile îl contrazic prompt. Imediat după ce citim un poem, întreaga construcție critică se prăbușește: „Culege-mi trupul / Risipit în ochii mării, / Fă din el, / Castelul adevărului / În care să respire / Doar iubirea. // Adună-mi pașii. Rătăciți pe nisip, / Cu fiecare urmă / Scrisă de trecerea / Zilelor grăbite / S-ajungă la tine“ etc. etc. Ce curaj? Ce știință a surdinelor? Ce intelectualizare a emoției? Nu e vorba decât de versificări banale, care rămân fără ecou în conștiința cititorului

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
adunate de-a lungul anilor. Cartea sa - Recitiri din literatura română, Ardealul, Târgu Mureș, 2007 - este o culegere de recapitulări și uneori reinterpretări critice, scrise într-un limbaj accesibil. Dorința autorului de a spune explicit esențialul, de a nu se rătăci în labirintul unor ipoteze critice sofisticate duce însă adeseori la cu totul altceva și anume la emiterea unor judecăți simpliste, de o banalitate dezolantă. „Opera poetului nostru național - explică solemn și plicticos Ionel Popa - e saturată de gânduri, idei, meditații

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
dezvoltă, ca în locurile neaerisite, o entitate monstruoasă, numită limbaj dezacordat și cacofonic.“ Cum adică răspunsul la o parte a lumii de azi? Nu pare cam dezacordată și cacofonică această exprimare? Incercare de a atrage atentia Ce face un om rătăcit într-un loc pustiu când vede trecând pe deasupra un avion care l-ar putea salva? Strigă, gesticulează disperat, își scoate cămașa și o agită ca pe un steag, aprinde un foc. Cam așa procedează, ca poet, și Alexandru Potcoavă, încercând

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]