1,802 matches
-
basarabene, după ploaie. Sofia Cocea Hrisoscoleu 1 Grandomania Doniceștilor, cu 25 de oi cu doi ciobani, cu echipagii de vânătoare, cum tot ce au se duce în scurt! (Altă categorie de Români) Răzeși și Mazâli Urmași de boeri Mazâli și Răzeși Gârbovăț Hârjauca cu acest prilej fac pomelnicul așezărilor de mănăstiri din Codru. Soroca, 27 Iulie 1919 Nistrul e o apă măreață, care curge limpede în albia stâncoasă. În cotu-i adânc tăiat, Soroca se înalță în etaje de vile și vii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adunat fân cântând din gură și din fluer și chiuind. Noaptea străjerii bat în toacă, ori cântă din trâmbiți... 31 Iulie. Drum de la Telenești la M-rea Gârbovăț în codrii Orheiului, prin Budăi-Oginești. Acest din urmă foarte frumos sat de răzeși. Codrii mari, dealuri uriașe, văi, cotloane, un colț minunat de țară... Codrii Orheiului locul unde stau mănăstirile: Gârbovăț, Hârjauca Frumoasa, Răciula... Livezi frumoase... La Gârbovăț, stupărie frumoasă, așezare minunată și curată... Biserica veche veacul al 18-lea? al 17-lea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu zvoboda haholii aduși ca muncitori odinioară în jurul mănăstirii au sărit să sfarme și să ia tot: așa că călugării de azi blăstămău pe cei de odinioară cari s-au milostivit și i-au adus pe acești străini. Întemeetor Efrem Iurcu răzeș, care și-a dăruit el cel întăiu răzășia. S-au așezat aici întăiu trei călugări, care și-au făcut aici bordeiu, după care au început a umbla cu milostenia, după care au zidit bisericuța de lemn. Efrem, ca monah Efimie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Avăr Balș Bârsan Benea Sima Boba Bodea vornic Boldiș Bore Borea Bozie Bren Brândușa Neted Brumar Bucium Boureanu Buzea Burghele Iuga vistiernic Calistru egumen Cananău Cândea Candrea Conta Carfina tatar Carân tatar Manolache Cârjă Gașpar brașovean Lupea Chiprian popă Cimbru răzeș Ciuntu Isaiia ucis la 16 Ianuarie 1471 Climent pânzar Liov Colun tatar Coman Comuz Condrea Coman Cornea Corod boier Costea Tataraș era cumnat lui Ștefan V. Tulbure Sărăciu ținând în căsătorie pe Sora Cozma Cotea Cristina Cremene Crețu Opriș -Dâmba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adică fără proprietar, erau de drept ale domniei și domnul coloniza pe ele oșteni-plugari. Aceștia au format puterea de neînfrânt a domnului, înăuntru și în afară.” P. P. Panaitescu îi mai numește pe cei care îi colonizează domnul și “curteni”, “răzeși de oaste”. În realitate, Ștefan a dat în timpul domniei sale de 47 de ani doar 10 privilegii în care este vorba de dăruirea unor locuri în pustiu, alte trei locuri fiind menționate în documentele de după 1504. În două dintre aceste documente
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În 15 cazuri, domnul întărește o propritate mică și face danii doar în 11 cazuri. Beneficiarii daniilor domnești nu sunt în toate cazurile oameni care acum intră în posesia unei moșii datorită mărinimiei domnului. Marea operă de colonizare a “curtenilor” răzeși de oaste cum îi numea P. P. Panaitescu se rezumă la cele 6 locuri în pustiu, pe care domnul le dăruie pentru întemeierea unui sat. Când se ajunge la o proprietate ceva mai consistentă, cum este o moșie de jumătate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În cazul proprietăților formate dintr-un sat, s-au dat 109 privilegii, 33 confirmând o cumpărătură, 33 întărirea unei proprietăți și opt danii domnești. În trei cazuri, s-ar putea spune că e vorba de “curteni”- oșteni, dar nu de răzeși, deoarece beneficiarii sunt câte patru pentru un sat, iar dania poate să fi fost din domeniul domnesc, deși nu se specifică nimic în acest sens. Dar, sunt cazuri în care nu mai poate fi vorba de niște săraci. La 18
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pună stăpânire pe satele lor. La începutul secolului XIX-lea, vrâncenii au reușit să câștige procesul cu marele boier. În rândul satelor răzeșești, au ajuns și sate boierești. Stăpânite în devălmășie, numărul stăpânilor crește, aceștia sărăcesc și ajung în rândul răzeșilor. Constantin Cihodaru era de părere că “obștile răzeșești din această zonă (dintre Carpați și Prut, din Țara de Jos) sunt atestate ca având la bază o proprietate funciară boierească”. În structura satelor există elemente care dovedesc că atât cele libere
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dorința de a face o paralelă perfectă între instituțiile feudale românești și cele din apusul Europei s-a spus că abia “la sfârșitul anului 1473 înregistrează prima confirmare sigură (căci provenind din surse interne) a știrilor lui Dlugosz despre mobilizarea răzeșilor de către Ștefan cel Mare . Boierii fuseseră aceia care îi împiedicaseră pe domnii de până atunci să facă apel la “mase”. Asemenea afirmații nu țineau seama de realitățile de la noi, de ceea ce lăsau documentele să se înțeleagă. A fost ignorată existența
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să fi fost de rară frumuseță. El, Alecu Ștefănescu, pe lângă că a fost foarte energic, dar a avut și cu ce purta copiii la școală. Că cu un rac tot sărac și cu un chitic tot calic. El a fost răzeș cu multe fălci de loc. Când a murit Alexandru cel frumos a fost in 1903 și acum e în 1972, adică 69 de ani de atunci, am scris plângând în amintirea lui. Datele din acest articol îs date de Colonelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Băsești. Numele nu este unic, mai este menționat satul Dodești (com. Băsești) lângă Jâgălia (Tămășeni, jud. Fălciu), în documentul din 11 martie 1475. Numele poate veni de la un Dod, Dode, Dodu, amintit în zona Hușilor, în anul 1415. Locuitorii erau răzeși, presupuși descendenți din familia unui vechi oștean, cu numele Dodu, care luptase cu tătarii, iar pentru bravura sa, fusese răsplătit cu această moșie. Drăslăvăț (Drăslăvița sau Drislavele, lângă Dorohoi). Originea denumirii Drăslăvița se poate regăsi în cuvântul rus слива (prun
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în sens geografic. Răești. Astăzi - cartier al orașului Huși; pârâu format din pârâiașele Șara și Turbata, care curgeau prin partea de nord a orașului. Unindu-se cu pârâul Broșteni, formează pârâul Hușul. Cuvântul poate fi pus în legătură cu numele unui țăran răzeș - Răul. Conform tradiției, fiind răspândită râia, locuitorii au fost numiți o perioadă de timp „râioși”, iar localitatea Răești. Recea. Pârâul Recea (bulg. rečka = râușor, diminutiv de la rěka), numit și Novaci, izvorăște din dealul Recea (com. Duda), trece prin satul Novaci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ce-i pe Drislavăț părâul”, care a aparținut mai demult lui Mihăilă Buzea și lui Hus. Stănilești. Sat aproape de Huși, situat în dreapta Prutului. Este cunoscut un proprietar, Stănilă, care poate să fi dat numele satului. De aici provine și originea răzeșilor Stănilești de peste Prut. Satul a devenit proprietatea Episcopiei de Huși. Stănileștii, fiii lui Stănilă, au vândut satul Berbescii, pe Prut, după cum atestă documentul din 15 martie 1527, emis în timpul domniei lui Petru Rareș, drept moștenit din vechime („din dreptul ispisocului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se considera descendent din Petru Silișteanul, menționat într-un document din 15 octombrie 1491, care cumpăra satul Mănești, așezat la izvoarele Elanului, cu mănăstire, pentru 75 de zloți tătărești. Tatăl său, domnitorul Constantin Cantemir (1685-1693), își avea obârșia în lumea răzeșilor sărăciți din același ținut. Ion Neculce scria despre Constantin Cantemir că a fost „de oameni proști (simpli, n.a.), de la ținutul Fălciului, carte nu știa, ce numai iscălitura învățase de o făcea” . Boierimea de rang înalt nu l-a iubit pentru că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca obiectiv trecerea Nistrului. La 30 mai, de ziua țarului, cavaleria rusă formată din 12.000 de călăreți sub comanda feldmareșalului B. P. Șeremetev, a trecut Nistrul. La 5 iunie, armata rusă din care făcea parte și un contigent de răzeși basarabeni, totdeauna gata de luptă (orheieni, soroceni, lăpușneni), sosise la Țuțora, pe Prut. A doua zi, B. P. Șeremetev, însoțit de generalii V. V. Dolgoruki, cneazul Volkonski și alți ofițeri s-au întâlnit cu Dimitrie Cantemir pe malul stâng al Prutului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
neînduplecați, dar, totodată, ca niște bontușncici s-au atins și chiar de cinste mea - arată arendașul - cu feluri de cuvinte îndestul de atacarisitoare și cu sumeții”. La 27 noiembrie, căminarul Gh. Săulescu semnala Isprăvniciei Fălciu starea de profundă nemulțumire a răzeșilor din Spârcoceni, care putea genera revolta: „de un duh de revoltă, de nesupunere și de anarhie, se înfățoșează astăzi [...] între locuitori și mai vîrtos între răzăși”. Locuitorii consideră „că ar fi sosit timpul când să se ridice în contra proprietarilor, să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
până la aducerea fugarilor: „veți plăti darea lor ... ca și până acum ... rămându-vă dreptate a vă despăgubi de la ei când se vor găsi sau din cele ce le va fi rămas în urmă: casă, vii sau părți de pământ ca niște răzeși”. Un mazil a fugit din Bunești-Iași la Bumbăta-Fălciu, alții au fugit din Cotoroaia-Tutova la Isaia-Fălciu și din Șuletea-Fălciu la Roșcani. Cum era firesc, autoritățile s-au preocupat de returnarea fugarilor, identificați după notațiile din dosare speciale. Pentru căutarea lor, erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bejenarilor, ale căror obligații față de organele fiscale se reglementau într-o manieră specială. Tendința de pribegire a satelor de pe malul Prutului s-a acentuat în anii 1840-1841. Unii locuitori erau izgoniți, deoarece încurajau răzvrătirea în sate sau amenințau viața proprietarilor. Răzeși, ale căror pământuri fuseseră luate de proprietari, s-au stabilit în târguri, dar au fost alungați. Pichetele de soldați din miliție, așezate la distanțe mari, nu puteau asigura un control permanent și eficace. De aceea, cel puțin în perioadele critice
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se plimbă prin curte. E un paznic care păzește spitalul sau satul de bolnavi. Omul îmi face rău numai când îl văd cum își etalează arma. Atitudinea lui e tot un simptom al unei masculinități deficiente. Ăștia nu sunt bărbați, răzeși. Cică au grijă să nu se strecoare țigani care să se travestească în pacienți, să-și pună o pijama și să ciordească din saloane. Cretinul ăsta ar putea măcar să împuște ciorile care croncăne prin preajmă, sau câinii să-i căsăpească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nordul Indiei. Boieri, erau în epoca veche, toți stăpânii de pământ îndiferent de suprafața stăpânită. Și cel care avea zeci de sate și acela care trăia în devălmășie cu rudele lui pe o parte dintr-un sat - adică moșneanul sau răzeșul - tot boier se chema. În ceea ce privește situația nobilimii române transilvane, a deținătorilor de pământ adică, aceștia au o situație diferită față de cea a proprietarilor de pământ din Moldova sau Țara Românească. În secolul al XIIIlea și în prima jumătate a celui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cânduleț primarul, cu averea și copiii lui. a doua sesiune: Iuon Căpățână a treia: Matei Bucurenci a patra: Macavei Vona a cincea: Matei Vona a șasea: Toader Vona a șaptea: Zachiu Popa a opta: Andrei Vona a noua: Jakab Ianoș - răzeșul a zecea: Toader Moldovan - răzeșul a unsprezecea: Takats Andrei Goia - țesător al curții a douăsprezecea: fosta casă a preotului reformat, ocupată acum de Mako Iosif - de asemenea țesător al curții. a treisprezecea: Naftanael Boba a paisprezecea: Stoica Petru, și în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
copiii lui. a doua sesiune: Iuon Căpățână a treia: Matei Bucurenci a patra: Macavei Vona a cincea: Matei Vona a șasea: Toader Vona a șaptea: Zachiu Popa a opta: Andrei Vona a noua: Jakab Ianoș - răzeșul a zecea: Toader Moldovan - răzeșul a unsprezecea: Takats Andrei Goia - țesător al curții a douăsprezecea: fosta casă a preotului reformat, ocupată acum de Mako Iosif - de asemenea țesător al curții. a treisprezecea: Naftanael Boba a paisprezecea: Stoica Petru, și în sfârșit mai era a cinsprezecea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
câțiva meseriași de neam străin, cu nobili și ostași care prea des și prea repede se schimbau ca să poată lăsa urme de cultură și să lase influențe durabile în fibra băștinașilor de milenii. Și mai exista o clasă de boieri răzeși nu prea bogată și nici prea înclinată spre renegarea propriului neam pentru slujbe mai înalte, care cu vremea s-a contopit prin muncă, suferință și ideal cu frații lor iobagi. Aceste circumstanțe, la care trebuie adăugat și faptul că localnicii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
copilăriei mele, a cărui amintire și nostalgie o port mereu în suflet, de când l-am părăsit” și Oameni de seamă din ținutul Hușului, album închinat strămoșilor săi și ai soției sale Alexandrina Cireș Harnagea, „care se trag din familii de răzeși, plecați din satele Grumezoaia și Hurdugi”. Petru P. Harnagea cinstește astfel memoria personalităților „care trebuie să fie un exemplu pentru generațiile viitoare de tineret și un îndemn de a munci pentru propășire orașului și ținutului de unde au pornit și pentru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]