1,183 matches
-
încă 130 de reprezentanți delegați de Sovietul al II-lea al militarilor (23 iunie 1917) și cu încă 133 de membri delegați de Sovietul țăranilor din Ucraina (15 iunie 1917). În timpul Congresului național a fost ales un nou prezidiu al Radei. În fruntea acestui organism au fos aleși Mihailo Grușevski ca președinte, și Serghei Efremov și Volodomir Vinnicienko în funcțiile de adjuncți. Mala Rada („Rada Mică”) reprezenta Comitetul Executiv al Radei Centrale. Mala Rada a fost creată în iunie 1917 și
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
țăranilor din Ucraina (15 iunie 1917). În timpul Congresului național a fost ales un nou prezidiu al Radei. În fruntea acestui organism au fos aleși Mihailo Grușevski ca președinte, și Serghei Efremov și Volodomir Vinnicienko în funcțiile de adjuncți. Mala Rada („Rada Mică”) reprezenta Comitetul Executiv al Radei Centrale. Mala Rada a fost creată în iunie 1917 și avea 30 de membri aleși dintre membrii prezidiului, secretarilor Radei și din rândul blocurilor politice (câte doi membri fiecare). Președintele Radei Mici a fost
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
În timpul Congresului național a fost ales un nou prezidiu al Radei. În fruntea acestui organism au fos aleși Mihailo Grușevski ca președinte, și Serghei Efremov și Volodomir Vinnicienko în funcțiile de adjuncți. Mala Rada („Rada Mică”) reprezenta Comitetul Executiv al Radei Centrale. Mala Rada a fost creată în iunie 1917 și avea 30 de membri aleși dintre membrii prezidiului, secretarilor Radei și din rândul blocurilor politice (câte doi membri fiecare). Președintele Radei Mici a fost ales Grușevski, care a păstrat și
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
ca președinte, și Serghei Efremov și Volodomir Vinnicienko în funcțiile de adjuncți. Mala Rada („Rada Mică”) reprezenta Comitetul Executiv al Radei Centrale. Mala Rada a fost creată în iunie 1917 și avea 30 de membri aleși dintre membrii prezidiului, secretarilor Radei și din rândul blocurilor politice (câte doi membri fiecare). Președintele Radei Mici a fost ales Grușevski, care a păstrat și funcția de președinte al Radei Centrale. Adjuncții săi au fost aleși tot Viniacenko și Efremov. Toate problemele importante erau discutate
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
adjuncți. Mala Rada („Rada Mică”) reprezenta Comitetul Executiv al Radei Centrale. Mala Rada a fost creată în iunie 1917 și avea 30 de membri aleși dintre membrii prezidiului, secretarilor Radei și din rândul blocurilor politice (câte doi membri fiecare). Președintele Radei Mici a fost ales Grușevski, care a păstrat și funcția de președinte al Radei Centrale. Adjuncții săi au fost aleși tot Viniacenko și Efremov. Toate problemele importante erau discutate în cadrul ședințelor Radei Mici, iar proiectele rezultate erau supuse dezbaterii și
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
fost creată în iunie 1917 și avea 30 de membri aleși dintre membrii prezidiului, secretarilor Radei și din rândul blocurilor politice (câte doi membri fiecare). Președintele Radei Mici a fost ales Grușevski, care a păstrat și funcția de președinte al Radei Centrale. Adjuncții săi au fost aleși tot Viniacenko și Efremov. Toate problemele importante erau discutate în cadrul ședințelor Radei Mici, iar proiectele rezultate erau supuse dezbaterii și aprobării plenului Radei Centrale. După proclamația de autonomie (Prima proclamație a Radei Centrale) de pe
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
rândul blocurilor politice (câte doi membri fiecare). Președintele Radei Mici a fost ales Grușevski, care a păstrat și funcția de președinte al Radei Centrale. Adjuncții săi au fost aleși tot Viniacenko și Efremov. Toate problemele importante erau discutate în cadrul ședințelor Radei Mici, iar proiectele rezultate erau supuse dezbaterii și aprobării plenului Radei Centrale. După proclamația de autonomie (Prima proclamație a Radei Centrale) de pe 10 iunie 1917, Rada Centrală a ales Secretariatul General, care a fost un guvern al Ucrainei autonome. Secretariatul
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
fost ales Grușevski, care a păstrat și funcția de președinte al Radei Centrale. Adjuncții săi au fost aleși tot Viniacenko și Efremov. Toate problemele importante erau discutate în cadrul ședințelor Radei Mici, iar proiectele rezultate erau supuse dezbaterii și aprobării plenului Radei Centrale. După proclamația de autonomie (Prima proclamație a Radei Centrale) de pe 10 iunie 1917, Rada Centrală a ales Secretariatul General, care a fost un guvern al Ucrainei autonome. Secretariatul General a fost format din opt membri. Enciclopedia Sovietică subliniază clar
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
președinte al Radei Centrale. Adjuncții săi au fost aleși tot Viniacenko și Efremov. Toate problemele importante erau discutate în cadrul ședințelor Radei Mici, iar proiectele rezultate erau supuse dezbaterii și aprobării plenului Radei Centrale. După proclamația de autonomie (Prima proclamație a Radei Centrale) de pe 10 iunie 1917, Rada Centrală a ales Secretariatul General, care a fost un guvern al Ucrainei autonome. Secretariatul General a fost format din opt membri. Enciclopedia Sovietică subliniază clar faptul autonomia a fost declarată în ciuda politicii promovate de
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
au fost aleși tot Viniacenko și Efremov. Toate problemele importante erau discutate în cadrul ședințelor Radei Mici, iar proiectele rezultate erau supuse dezbaterii și aprobării plenului Radei Centrale. După proclamația de autonomie (Prima proclamație a Radei Centrale) de pe 10 iunie 1917, Rada Centrală a ales Secretariatul General, care a fost un guvern al Ucrainei autonome. Secretariatul General a fost format din opt membri. Enciclopedia Sovietică subliniază clar faptul autonomia a fost declarată în ciuda politicii promovate de Guvernul Provizoriul Rus, după care membrii
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
Centrală a ales Secretariatul General, care a fost un guvern al Ucrainei autonome. Secretariatul General a fost format din opt membri. Enciclopedia Sovietică subliniază clar faptul autonomia a fost declarată în ciuda politicii promovate de Guvernul Provizoriul Rus, după care membrii Radei Centrale au tărăgănat luarea unei decizii clare până la convenția Adunării Constituante. Sovieticii nu au luat niciodată în discuție factorii particulari existenți în acele vremuri și au acuzat Rada de înșelătorie. De fapt, Guvernul Provizoriu Rus și Alexandr Kerenski au recunoscut
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
fost declarată în ciuda politicii promovate de Guvernul Provizoriul Rus, după care membrii Radei Centrale au tărăgănat luarea unei decizii clare până la convenția Adunării Constituante. Sovieticii nu au luat niciodată în discuție factorii particulari existenți în acele vremuri și au acuzat Rada de înșelătorie. De fapt, Guvernul Provizoriu Rus și Alexandr Kerenski au recunoscut pe 16 iulie 1917 autonomia regională a Secretariatului General al Ucrainei, deși au încercat să îndulcească propunerile Radei. Asfel, Secretariatul General urma să funcționeze ca reprezentant al Guvernului
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
discuție factorii particulari existenți în acele vremuri și au acuzat Rada de înșelătorie. De fapt, Guvernul Provizoriu Rus și Alexandr Kerenski au recunoscut pe 16 iulie 1917 autonomia regională a Secretariatului General al Ucrainei, deși au încercat să îndulcească propunerile Radei. Asfel, Secretariatul General urma să funcționeze ca reprezentant al Guvernului Provizoriu. Răspunsul lui Kerenski i-a nemulțumit pe liderii ucraineni, iar Volodimir Vinnicienko și-a dizolvat guvernul. După ce Rada Centrală a fost înconunștiințată de instrucțiunile Guvernului Provizoriu Rus, a emis
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
a Secretariatului General al Ucrainei, deși au încercat să îndulcească propunerile Radei. Asfel, Secretariatul General urma să funcționeze ca reprezentant al Guvernului Provizoriu. Răspunsul lui Kerenski i-a nemulțumit pe liderii ucraineni, iar Volodimir Vinnicienko și-a dizolvat guvernul. După ce Rada Centrală a fost înconunștiințată de instrucțiunile Guvernului Provizoriu Rus, a emis cea de-a doua sa proclamație, prin care confirma existența unei înțelegeri dintre cele două guverne. De asemenea, au fos primiți încă 100 de membri noi ai Radei, dintre
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
După ce Rada Centrală a fost înconunștiințată de instrucțiunile Guvernului Provizoriu Rus, a emis cea de-a doua sa proclamație, prin care confirma existența unei înțelegeri dintre cele două guverne. De asemenea, au fos primiți încă 100 de membri noi ai Radei, dintre reprezentanții aleși în timpul primului congres al muncitorilor din Ucraina (24 - 27 iulie 1917) și dintre reprezentanții minorităților naționale. Enciclopedia Sovietică subliniază faptul că Rada Centală a avut o poziție dușmănoasă față de Revoluția din Octombrie și față de acțiunile bolșevicilor ucrainei
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
dintre cele două guverne. De asemenea, au fos primiți încă 100 de membri noi ai Radei, dintre reprezentanții aleși în timpul primului congres al muncitorilor din Ucraina (24 - 27 iulie 1917) și dintre reprezentanții minorităților naționale. Enciclopedia Sovietică subliniază faptul că Rada Centală a avut o poziție dușmănoasă față de Revoluția din Octombrie și față de acțiunile bolșevicilor ucrainei („Insurecia bolșevică de la Kiev”). Rada a ordonat retragerea spre Kiev a unităților militare naționaliste și a preluat controlul guvernului și a capitalei pe 13 noiembrie
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
a unităților militare naționaliste și a preluat controlul guvernului și a capitalei pe 13 noiembrie. În săptămâna următoare, Rada s-a autoproclamat istituția supremă a puterii în Ucraine. Pe 25 decembrie 1917, Sovietul pan-ucrainean al Ucrainei Sovietice a proclamat Rada ca fiind în afara legii, iar membri săi au organizat un guvern paralel cu cel al Radei. Enciclopedia Sovietică nu spune nimic despre faptul că Insurecția bolșevică de la Kiev (13 - 16 noiembrie) a fost rezultatul mișcării secesioniste provocate de bolșevici și
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
săptămâna următoare, Rada s-a autoproclamat istituția supremă a puterii în Ucraine. Pe 25 decembrie 1917, Sovietul pan-ucrainean al Ucrainei Sovietice a proclamat Rada ca fiind în afara legii, iar membri săi au organizat un guvern paralel cu cel al Radei. Enciclopedia Sovietică nu spune nimic despre faptul că Insurecția bolșevică de la Kiev (13 - 16 noiembrie) a fost rezultatul mișcării secesioniste provocate de bolșevici și aliații lor, care erau cu toții mebri ai Radei Ucrainene. La sfârșitul lunii iulie 1917, Rada Centală
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
au organizat un guvern paralel cu cel al Radei. Enciclopedia Sovietică nu spune nimic despre faptul că Insurecția bolșevică de la Kiev (13 - 16 noiembrie) a fost rezultatul mișcării secesioniste provocate de bolșevici și aliații lor, care erau cu toții mebri ai Radei Ucrainene. La sfârșitul lunii iulie 1917, Rada Centală avea 822 de membri, care aparțineau următoarelor partide: Dintre cei 822 de membri ai Radei Centrale, erau aleși membrii Radei Mici, 58 de membri, dintre care 18 reprezentanți ai minorităților naționale. La
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
al Radei. Enciclopedia Sovietică nu spune nimic despre faptul că Insurecția bolșevică de la Kiev (13 - 16 noiembrie) a fost rezultatul mișcării secesioniste provocate de bolșevici și aliații lor, care erau cu toții mebri ai Radei Ucrainene. La sfârșitul lunii iulie 1917, Rada Centală avea 822 de membri, care aparțineau următoarelor partide: Dintre cei 822 de membri ai Radei Centrale, erau aleși membrii Radei Mici, 58 de membri, dintre care 18 reprezentanți ai minorităților naționale. La inițiativa Radei Centrale, în perioada 21 - 28
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
noiembrie) a fost rezultatul mișcării secesioniste provocate de bolșevici și aliații lor, care erau cu toții mebri ai Radei Ucrainene. La sfârșitul lunii iulie 1917, Rada Centală avea 822 de membri, care aparțineau următoarelor partide: Dintre cei 822 de membri ai Radei Centrale, erau aleși membrii Radei Mici, 58 de membri, dintre care 18 reprezentanți ai minorităților naționale. La inițiativa Radei Centrale, în perioada 21 - 28 septembrie 1917 a avut loc primul Congresul Naționalităților Ruse.
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
secesioniste provocate de bolșevici și aliații lor, care erau cu toții mebri ai Radei Ucrainene. La sfârșitul lunii iulie 1917, Rada Centală avea 822 de membri, care aparțineau următoarelor partide: Dintre cei 822 de membri ai Radei Centrale, erau aleși membrii Radei Mici, 58 de membri, dintre care 18 reprezentanți ai minorităților naționale. La inițiativa Radei Centrale, în perioada 21 - 28 septembrie 1917 a avut loc primul Congresul Naționalităților Ruse.
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
La sfârșitul lunii iulie 1917, Rada Centală avea 822 de membri, care aparțineau următoarelor partide: Dintre cei 822 de membri ai Radei Centrale, erau aleși membrii Radei Mici, 58 de membri, dintre care 18 reprezentanți ai minorităților naționale. La inițiativa Radei Centrale, în perioada 21 - 28 septembrie 1917 a avut loc primul Congresul Naționalităților Ruse.
Rada Centrală () [Corola-website/Science/319176_a_320505]
-
pentru evitarea conflictelor. În afară de cele două regimente din Liov, în Bucovina era staționată o mare unitate militară formată prin unirea mai multor miliții ucrainene. Această unitate de pușcași putea să ajungă cu relativă ușurință la Liov în caz de nevoie. Rada Națională Ucraineană, (un consiliu format din reprezentanții de etnie ucraineană din Parlamentul austriac și Dietele din Galiția și Bucovina) plănuiseră să proclame fondarea Republicii Populare a Ucrainei Apusene pe 3 noiembrie 1918. Acest eveniment a fost devansat cu două zile
Bătălia de la Liov (1918) () [Corola-website/Science/319294_a_320623]
-
au arborat drapelul național ucrainean și au proclamat nașterea unui nou stat: Republica Populară a Ucrainei Occidentale. Guvernatorul austriac a fost arestat, iar toate prerogativele sale au fost preluate de vice-directorul guvernoratului, Volodymyr Detsykevich, care a recunoscut autoritatea supremă a Radei Naționale Ucrainene. Comandantul militar austriac a cerut la rândul lui subordonaților săi să recunoască de asemenea autoritatea Radei. Colonelul Dmitro Vitovski a fost numit în funcția de comandant al forțelor ucrainene din Liov, (1.200 de soldați, aflați sub comanda
Bătălia de la Liov (1918) () [Corola-website/Science/319294_a_320623]