75,659 matches
-
anume. Poate că am avut un vis în care m-am simțit fericit, și chiar de l-am uitat mi-a rămas în pliurile ființei o aromă abia perceptibilă. Cum să traduc altfel buna dispoziție care m-a prins în raza ei și care mă urmează peste tot unde-mi îndrept pașii așa cum face reflectorul cu actorii care evoluează pe scenă?". Sau confundată cu o trăire interminabilă, precum o iluzie ce abia scoate în relief realitatea vieții finite: "Mă aflu la
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
a familiei Popescu, a cărei convertire în poezie este deja binecunoscută ("Toată familia mea benchetuiește la local familial. Bere. Lăutari. Antren. Mama aduce liliac alb în halbe."), ci și de oricare element al vieții de fiecare zi care intră în raza atenției poetului. Schiorul desenat pe pachetele de țigări "Bucegi" îl face pe Cristian Popescu să viseze: "Sincere condoleanțe. Mama, soția, bunicul și nepoții vor păstra o neștearsă amintire celui ce-a fost dragul și iubitul lor Popescu, în lunile și
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
modestă a contemporanilor lui Eminescu ne interesează cu precădere pentru a determina teribila distanță pe care marele creator și-a luat-o în raport cu aceștia. Aidoma unui fabulos mijloc de tracțiune, opera sa a avut generozitatea de a-i aduce în raza vederii noastre. Dar nu putem contesta nici o acțiune - oricît de puțin însemnată, de difuză și de greu omologabilă - în sens invers. Așa cum remarca un comentator, eminescianismul era o stare de spirit, o tendință care plutea în aer încă înainte de Eminescu
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
mea durere se va-ngropa cu mine/ Și nimeni nu va plînge la capu-mi arzător,/ Un plîns de vecinic doliu, de vecinice suspine,/ căci vieața-mi fu o lungă oftare de amor/ Zadarnică, perdută ca și cum n-ar fi fost!// Căci razele speranții și glasul mîngîierii/ Nu și-au vărsat lumina pe sufletu-mi tăcut,/ Și rătăcind ca dorul pe stîncile durerii/ În sînul meu amorul trăi necunoscut/ Și jalnic ca o floare născută p-un mormînt.// O tu, ce-aprinzi în
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
simple asociații între imagini provenind din regnuri felurite, de pe tărîmuri foarte diverse". Dacă moralmente avem a face aci cu o oficiere a ironiei, a surîsului subiacent apologiei închinate unei cosmologii nu doar excesiv diversificate, suspect stufoase, dar și ivite în raza eului liric, prea tîrziu pentru a fi eficientă, id est pentru a opera prin terapeutica ingenuității, stilistic ne confruntăm cu un registru baroc. Poeta doctus, inclusiv în sensul apelului la un lexic adesea din specialitățile așa-zis apoetice, Ion Zubașcu
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
cu ieșirea din cursă a propriei vitalități, față cu semnele senectuții și ale crepusculului inexorabil. O suită de exorcisme muzicale în contra suferinței și tăcerii așternute în chip de "temniță" scrie Ion Horea în spiritul și ritmul meditațiilor eminesciene, nemurind clipa, raza, esența acelor corsi e ricorsi ale vieții și istoriei, la cotele unei virile purități stilistice. Dezbărate de luxuria metaforizantă, catrenele se organizează în jurul unor idei, concepte, obsesii binare, enunțul însuși fiind biunivoc, denotativ-conotativ, reflexiv-tranzitiv, de o modernitate deconcertantă: "Scrii, tot
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
nu e "nici îngrozită, nici neliniștită. Sînt numai foarte tristă," constată fetița. "Limba mi-e împietrită de durere. Nu numai din cauza ta sau a mamei, sau chiar a mea sînt tristă; de fapt, din cauza întregii lumi, din cauza cerului albastru, a razelor soarelui de octombrie, a scoarței arborilor, a tulpinilor de crizanteme care se mișcă în vînt, da, chiar din cauza apei, a pietrelor și a pămîntului. Întreaga fire a luat dintr-o dată culoarea doliului. De cînd am citit jurnalul mamei, știu că
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
tablou plin de nori/ de fantome uscate/ de foste măceluri de apă" (el tu). Între eul poetic și destinatarul poeziei se instituie un duet. Rezultatul e o restructurare, o limpezire, o fortificare reciproc avantajoase, pe ruinele unei armonii paradisiace, în raza unei suferințe ce-și poate găsi mîngîierea prin împărtășire: "cad frunze sub ochii închiși/ se șterg și se refac distanțe distruse/ îmbrățișînd locul pe mine mă adun/ ocrotind magic sufletul tău se întoarce/ atît de lin// miracol această găsire a
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
atunci cînd/ privirea se rupe de creier, se smulge din/ carne, se dezlipește din arcade,/ golit de orice gînd greoi de lut,/ singur, plin de el însuși,/ atotcuprinzător,/ sorbind materia lumii ca un burete sau/ trecînd printre lucruri ca o rază invizibilă" (ibidem). Sau: "Ochiul Orb e obscen/ ca un sex/ al neantului" (ibidem). Demonia ochiului orb e tulburătoare, ochiul fiind nu doar organul văzului, ci și simbolul percepției intelectuale, receptorul luminii spirituale (funcția ultimă îndeplinind-o, simbolic, ochiul frontal, al
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
nu doar organul văzului, ci și simbolul percepției intelectuale, receptorul luminii spirituale (funcția ultimă îndeplinind-o, simbolic, ochiul frontal, al treilea ochi al lui Shiva, precum și așa-zisul ochi al inimii): "Știu: Ochiul Orb nu atacă omul// Cînd scriu simt raza lui invizibilă/ cum mă acoperă ca o ploaie de acizi dogorîtori/ ca o respirație a unor alge/ înfășurîndu-mă/ în crusta lor limpidă// îți trebuie cuțit în mijlocul scrisului/ să-ți desprinzi de pe trup țesătura/ mușchiului său vorace, să sfîșii crisalida// ai
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
cu cap de leu, întruchipată de cinci statui așezate una lîngă alta). Capitelul Hathorii (1900 î. Chr.), granit roz. Înțeleptul Imhotep, patronul scribilor. Șoimul cu cap de om al zeiței Hathor, al cărei potențial divin se reînnoiește zilnic o dată cu prima rază de soare. Șeful-dulgher Ankh (2700 î.Chr.). * * * Omul cu cap de șoim, în mitologia egipteană, este Horus, fiul celor doi frați, - frate și soră, - Osiris și Isis, singura mitologie bazată pe un incest. Horus reprezintă principiul activ al vieții, soarele
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
se simplifica și reduce semnificativ, de la vesmintele grele de lină ale înotătoarei de la sfîrșitul secolului trecut pînă la, firește parcurgînd cîteva etape, monokini-ul actual. Bronzarea că ideal de frumusețe nu dispare, susține Kaufmann, nici macar după ce se descoperă acțiunea nociva a razelor solare. Dimpotrivă, ea este supusă unei gestiuni a riscului și, prin apariția cremelor protectoare, promovată de fapt la o treaptă superioară de importantă. Cremele în sine contribuie enorm la o reperspectivare a gestului dezgolirii sînilor. După Kaufmann renunțarea la sutienul
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
tovărășii săi în Maestrul și Margareta. Totul se pierde într-un foc de artificii, lupta finală a tovarășului Korotkov cu demonii având un aer de apocalipsa bufa. Ouăle fatale preiau scenariul narativ și ingredientele familiare ale literaturii de anticipație, de la "rază vieții" accelerând miraculos evoluția până la proliferarea fapturilor gigantice în maniera wellsiană. Profesorul Persikov e primul dintre demiurgii bulgakovieni și cel mai nefericit - un "viceversa" caragialian minează fatal bunele intenții și-n locul ouălelor de găină sovhozul "Rază roșie" va produce
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
de anticipație, de la "rază vieții" accelerând miraculos evoluția până la proliferarea fapturilor gigantice în maniera wellsiană. Profesorul Persikov e primul dintre demiurgii bulgakovieni și cel mai nefericit - un "viceversa" caragialian minează fatal bunele intenții și-n locul ouălelor de găină sovhozul "Rază roșie" va produce o generatie de monștri din ouăle de struț și șarpe care ar fi trebuit să parvină zoologului Persikov. Parabolă e străvezie: o Rusie dominată de o seminție gigantică agresivă, de a cărei apariție e responsabilă o lume
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
apariție e responsabilă o lume ce-și ia rolul de Dumnezeu prea în serios. Bulgakov își plasează fantezia în 1928 - cercul se închide, doar înghețul salvând Moscova de la asaltul iminent al armatei de monștri. Profesorul Persikov e ucis de mulțime, "rază vieții" dispărând odată cu el. Demiurgul e devorat de propriul experiment în finalul unei narațiuni care, dincolo de aparente, are echilibrul unei fabule. Profesorul Preobrajenski din Inimă de câine are iluzia că poate salva casă Kalabuhov de la prăbușire: dispariția galoșilor din hol
Prăbusirea casei Kalabuhov by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17924_a_19249]
-
mediului sau ("Bufnita avea urechi ascuțite și ochi roșii și pleoape/și vise roșii./ Dacă stătea așa, împietrita, răspîndea în jurul ei/ o noapte de aluat moale și lipicios/ și clăbuci de lumină./ Dacă zbura,/ nu atingea aerul și nu rumega razele roșii de luna" - Colina mișcătoare), de trimiteri mitologice și întîlniri intertextuale diseminate de-a lungul întregului text ("Nu-i decît bufnita cu cîte-un ochi de zeu egiptean/ în vîrful fiecărei gheare,/ cu inima în loc de inimă,/ cu gura croita pe masura
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
noastre, reluate aci. Notă sa personală consista într-o mai atentă lucrătura imagistică, în densificarea texturii. Grandilocventa nu se extinde, ci se comprima, nu se difuzează, ci tinde a se interioriza prin înseși microstructurile verbale: "din icoane din versuri din raze/ a fost smuls infinitul./ de peste tot: smuls/ adunat gram cu gram și silit/ să se restrîngă în sine/ pînă la dimensiunile unui punct.// iar punctul a fost aruncat la întîmplare/ într-o propoziție oarecare/ din caietul unui școlar cam nătîng
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
istorice, răscoală lui Horea, Cloșca și Crișan (în românul 1784), ocupația germană din București, din timpul primului război mondial (în românul Asteptându-i pe învingători) etc. Anul 1848 intra o singură dată, si anume chiar în românul Rug și flacăra, în raza atenției sale. Perspectiva adoptată este aceea deja binecunoscută a lui Eugen Uricaru: scriitorul developează, în lumină roșie a imaginației sale poetico-cabalistice, existența unei organizații secrete care creeaza istorie. Ajungând în Italia, cu un corp expediționar de simpatizanți ai lui Garibaldi
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
scenă prăbușita/ iar în mijloc/ un clopot lung de fier cu semne/ chirilice alături de/ scrijelituri barbare./ Printr-o spărtura mică pătrunzi precum un abur./ Te-acoperă un aer catifelat moaruri parfumate/ se tese-n jur cocon de fire/ și-o rază rece/ trece prin corpul nou (de transparente/ roz-gălbui) sporindu-l/ - țesuturi palide tot mai intense și tot mai complicate/ scheletul fraged de cretă structurînd/ păienjenișul roșu răsuceala caldă/ luminiscenta creierului simetrica și inima de carne/ sexul incert/ și capul uriaș
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
O bibliotecă eterogena Ce volume are în biblioteca autorul acestui jurnal de lectură? Cert este că ele nu aparțin unui singur gen. Cărți vechi și noi, românești și străine, de literatură, memorialistica, istorie, politologie, filosofie sau publicistica, stau laolaltă în raza interesului lui Ion Cristoiu. El citește cu aceeași aviditate Shakespeare, contemporanul nostru de Jan Kott și Isus de Jacques Duquesne, memoriile lui Carol I al României și Roza vanturilor de Nae Ionescu, România sub jugul sovietic de Reuben H. Markham
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
tipar" în mînă), se petreceau tot felul de accidente, unele de-a binelea vesele. Mască tragică a cenzurii, așa cum ne-o restituie istoria culturii din regimurile comuniste, lasă locul frecvent geamănului ei comic. Era inevitabil să se întîmple așa, cînd rază de bătaie a cenzorului nu mai avea lungimea dinainte, trebuind să se mulțumească a căuta pricina vocabularului și obligată să se mlădieze în funcție de oportunități, să se adapteze adică foarte repede la cerințe ocazionale. Așa se face că puteai rosti la
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
Amzei al Alianței Civice, înconjurată de numeroși aderenți, oameni sărmani, loviți de necazuri, avizi să li se asculte pasul, convinși că numai aici pot afla un suport. Pentru ei chipul bun și frumos al poetei, dătător de speranțe, e fascicolul razei spre care se îndreaptă. De dimineață pînă seara, ea se consacră, însoțită de Romulus Rusan, alinării unor suferințe, defrișării unor cărări de depășire a impasului. Ce i se mai pune în cîrcă, în ultima vreme, e și răspunderea pentru turnură
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
etc. se mai pot descoperi destule lucruri interesante. Pentru a sistematiza puțin "domeniul de cercetare", aș adaugă că reperelor deja discutate - nume, calitate ("profesie"), sursa a competenței (moștenirea harului) - li se adaugă alte informații și argumente aproape obligatorii: spațiale (adresa, rază de acțiune, călătorii, renume în afara granițelor, mediatizare etc.) și metodologice (instrumente, procedee, cazuri tratate). Reperele spațiale completează repertoriul onomastic pe care l-am discutat în urmă cu o săptămînă. Adresa propriu-zisă apare rar, fiind mai ales inclusă în nume, în
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
de desemnare prin prenume și localitate apare și în prezentarea altui rol al anunțului - martorul, clientul recunoscător: "Mă numesc Marius din București și vreau să-i aduc mii de mulțumiri vrăjitoarei Brățară". în rest, geografia e invocată pentru a sugera rază de acțiune a prezicătoarei: "cea mai tînără vrăjitoare din Balcani", "Regina Magiei din România" etc. În anunțurile mai elaborate, apare și toposul călătoriei în străinătate - de inițiere, într-o variantă mai arhaica, sau de specializare, într-una modernizata. Școlile și
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
publicitare transmise de televiziune. Omisiunea strategică favorizează misterul, de pildă atunci cînd e anunțată cu emoție întoarcerea, fără a se preciza locul, durata sau scopul călătoriei abia încheiate: "Regina Magiei din România, Ana Matei, s-a reîntors în București". Amploarea razei de acțiune e confirmată de semnul modern al prestigiului - mediatizarea (generica sau particularizata prin exemple): "apărută la radio și TV pentru calitățile ei", "a fost dată pe posturile de televiziune Pro TV și Antenă 1", "a apărut pe programele Tvr1
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]